Știri
Tag: europa centrala si de est

România are potențialul să-și dubleze sau chiar tripleze capacitatea de centre de date în următorii ani , ceea ce ar putea-o urca pe locul doi în Europa Centrală și de Est, după Polonia, într-un context de investiții accelerate în infrastructura digitală, potrivit Economedia . Miza economică este legată de valul de capital care se îndreaptă spre acest sector: estimările din industrie indică investiții de aproximativ 176 de miliarde de euro între 2026 și 2031 în centrele de date europene, pe fondul creșterii cererii pentru capacitate de procesare și stocare. Cum arată piața în regiune: decalajul se reduce, Polonia conduce În timp ce nucleul tradițional al pieței europene rămâne în regiunea FLAP-D (Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris, Dublin), cu o capacitate estimată de energie IT de peste 6.600 MW pentru 2026, Europa Centrală și de Est este prognozată să ajungă la aproximativ 883 MW în acest an, pe fondul extinderii rapide a infrastructurii. Polonia este motorul acestei dinamici: capacitatea estimată ar urma să crească de la 197 MW în 2024 la 511 MW până în 2031, menținând un ritm accelerat inclusiv pe segmentul „hyperscale” (centre de date foarte mari, operate de regulă de giganți tehnologici sau furnizori globali de servicii cloud). De ce contează pentru România: fereastra de investiții și poziționarea în ECE În același trend regional, România este indicată ca având potențialul de a-și dubla sau chiar tripla capacitatea în următorii ani, ceea ce ar susține scenariul în care devine a doua piață de centre de date din Europa Centrală și de Est, după Polonia. Această perspectivă este susținută de studii precum „ State of European Data Centres 2026” (EUDCA) și „The Data Centre Investment Outlook for Central and Eastern Europe (CEE)” realizat de Platform Insight , care plasează România între piețele de colocare (închirierea de spațiu și infrastructură în centre de date) cu cea mai rapidă creștere din regiune. [...]

Europa Centrală și de Est devine noul pol al investițiilor în industria europeană de apărare , pe fondul trecerii de la achiziții punctuale la producție continuă, refacere de stocuri și mentenanță pe termen lung, potrivit G4Media , care citează un studiu KPMG . Miza economică este mutarea capitalului și a capacităților industriale către regiuni care pot livra rapid volum, costuri competitive și integrare în lanțurile de aprovizionare. Studiul KPMG („Avantajul outsiderului. Europa Centrală și de Est – o oportunitate în creștere pentru industria multinațională de apărare și securitate”) susține că această schimbare mută „centrul de greutate” al investițiilor din Europa de Vest către statele din Europa Centrală și de Est, tocmai pentru că acestea concentrează avantajele operaționale cerute de noua etapă a reînarmării europene. De ce contează pentru economie și industrie Potrivit analizei, regiunea traversează o „repoziționare” cu efecte pe termen lung asupra economiei, cooperării regionale și dezvoltării industriale. Argumentul principal: statele din zonă pot valorifica simultan poziția geografică, compatibilitatea instituțională (UE și NATO), baza industrială și forța de muncă calificată pentru a construi capacități comune de producție, logistică și inovare. În acest context, războiul din Ucraina este prezentat ca accelerator al unei transformări strategice: Europa Centrală și de Est nu mai este periferie, ci „nucleu operațional”, coridor strategic al NATO și pilon al reînnoirii industriei europene de apărare. „Europa Centrală și de Est nu mai este periferia apărării europene, ci spațiul în care securitatea, industria și competitivitatea se întâlnesc”, a explicat Tudor Grecu, CEE Head of Defence, Partner, Head of Advisory, KPMG în România. Infrastructura „dual-use” și rolul României Una dintre direcțiile cu potențial ridicat este investiția în infrastructură „dual-use” (cu utilizare civilă și militară): drumuri, căi ferate, porturi, aeroporturi și coridoare fluviale, văzute ca noduri într-o rețea regională de mobilitate. Studiul indică și o repoziționare a Mării Negre ca „nod strategic central” pentru securitatea europeană, unde se intersectează securitatea militară, libertatea de navigație, energia și reconstrucția Ucrainei. În acest cadru sunt menționate noua strategie a UE pentru Marea Neagră și propunerea de creare a unui hub de securitate maritimă la Constanța, ca elemente care consolidează rolul României în regiune. Dunărea este descrisă ca un alt vector logistic: adaptarea porturilor dunărene și modernizarea conexiunilor rutiere și feroviare ar putea crea hub-uri regionale care să deservească atât comerțul, cât și reconstrucția Ucrainei și industriile europene. Ce avantaje industriale invocă studiul KPMG argumentează că regiunea are o bază industrială „adaptabilă”, construită în ultimele trei decenii în jurul producției avansate din automotive, echipamente industriale, electronică și software, care poate fi convertită și extinsă către producție dual-use. Competențele menționate includ prelucrarea de precizie, metalurgia, electronica și ingineria software. „Pentru investitori și decidenți publici, Europa Centrală și de Est nu mai este o alternativă, ci una dintre puținele regiuni capabile să livreze simultan volum, viteză și scalare industrială în sectorul apărării”, a declarat generalul de flotilă aeriană Adrian Duță, senior advisor, Defence & Security, KPMG în România. În analiza KPMG, Polonia, România, Cehia, Slovacia și Ungaria sunt prezentate ca având profiluri complementare: de la producție la scară și capabilități în software și securitate cibernetică (Polonia), la avantaj geografic și acces la Marea Neagră și Dunăre (România), tradiție industrială și inginerie (Cehia), nișe în muniții și sprijin pentru sisteme terestre (Slovacia) și parteneriate legate de producție localizată prin asocieri de tip joint venture (Ungaria). Ucraina, integrată tot mai mult în ecosistem Studiul mai notează că Ucraina are o poziție distinctă, dar tot mai integrată în ecosistemul regional, iar războiul i-a accelerat capacitatea de inovare, inclusiv în domenii precum dronele, comunicațiile și mentenanța. Cooperarea cu statele vecine din UE este descrisă ca posibilă „diviziune funcțională a muncii”: Ucraina ca sursă de cerere, testare și inovație operațională, iar țările UE ca platforme pentru producție la scară, certificare, finanțare și integrare în piața unică. (Textul disponibil în sursă este trunchiat spre final, astfel că detaliile suplimentare nu pot fi redate integral.) [...]