Știri
Știri din categoria Companii
Fuziunea Golin–Ketchum într-o singură organizație globală schimbă accesul la resurse pentru clienții din România, într-un moment în care companiile caută soluții integrate și parteneri care pot reacționa rapid la schimbările din piață, potrivit HotNews.
Golin și Ketchum au anunțat lansarea unei organizații comune, sub numele Golin Ketchum, care va opera la nivel global sub o nouă identitate. Anunțul oficial al organizației este disponibil aici: Golin Ketchum Officially Launches.
Pentru România, noua etapă este prezentată ca un plus de „resurse, expertiză și capabilități extinse”, în contextul în care cererea din partea companiilor se mută către servicii integrate și către furnizori care pot ține pasul cu dinamica pieței.
Hortensia Năstase, Managing Director Continental Europe, Golin Ketchum, a pus accent pe faptul că tehnologia schimbă viteza și instrumentele, dar nu și fundamentele comunicării:
„Comunicarea a fost întotdeauna despre oameni, iar tehnologia nu schimbă acest lucru. Schimbă viteza, schimbă instrumentele, schimbă așteptările, dar încrederea, creativitatea și capacitatea de a înțelege cultura rămân esențiale. Golin Ketchum reunește două organizații care împărtășesc această convingere și creează o cultură în care putem construi cele mai bune idei, pentru clienți ambițioși, alături de oameni extraordinari”.
Articolul publicat de HotNews este menționat ca fiind susținut de Golin.
Recomandate
Profitul net al Unilever în România a sărit în 2025 la peste 444 mil. lei, pe fondul unei reorganizări, nu al unei accelerări a vânzărilor , potrivit Ziarul Financiar . Compania locală de import şi distribuţie, Unilever South Central Europe , a raportat un câştig net de peste 444 mil. lei, faţă de 30 mil. lei în 2024, adică o creştere de aproape 1.400%. În acelaşi timp, cifra de afaceri a rămas relativ constantă, la 1,358 mld. lei, cu un avans de doar 1,4%, ceea ce indică faptul că saltul de profit nu a fost susţinut de o creştere similară a activităţii curente. De ce a crescut profitul atât de mult Reprezentanţii Unilever South Central Europe leagă evoluţia din 2025 de transformările interne ale companiei, în special de separarea activităţii de îngheţată într-o entitate distinctă, proces finalizat anul trecut. „Creşterea profitului în 2025 faţă de 2024 trebuie privită în contextul transformărilor prin care a trecut compania, în special separarea activităţii de îngheţată într-o entitate distinctă, proces finalizat anul trecut. Astfel, evoluţia rezultatelor este influenţată semnificativ de acest proces şi de efectele asociate, având un caracter punctual şi fără a reflecta o creştere similară a activităţilor operaţionale curente.“ În acest context, compania transmite că rezultatul din 2025 are un caracter „punctual”, adică este influenţat de efecte asociate reorganizării, nu de o îmbunătăţire proporţională a performanţei operaţionale. Ce semnal dă pentru 2026 Datele prezentate sugerează că nivelul de profitabilitate din 2025 nu poate fi extrapolat automat pentru anii următori, în condiţiile în care compania indică explicit că evoluţia a fost determinată de un proces excepţional (separarea diviziei de îngheţată) şi nu de dinamica vânzărilor. [...]
Banca Transilvania alocă circa 50 de milioane de lei pentru marketing sportiv , mizând pe parteneriate care să livreze nu doar expunere, ci și asociere de brand pe termen lung, potrivit Banca Transilvania . Sergiu Mircea , director executiv de marketing și comunicare, spune că banca acoperă „toate verticalele” marketingului sportiv, de la echipe și sportivi-ambasadori la federații și vizibilitate în competiții, iar anul trecut a făcut pasul și către Formula 1 . Miza, din perspectiva băncii, este una economică prin prisma bugetului și a criteriilor de eficiență: la evaluarea unei asocieri sportive, audiența contează, dar „mai mult” contează compatibilitatea valorilor și capacitatea parteneriatului de a produce beneficii dincolo de simpla expunere. În această logică, BT urmărește ca o parte „semnificativă” din cost să fie acoperită de audiență, iar asocierea de brand să fie un câștig suplimentar. De ce sportul intră în strategia comercială a băncii Mircea leagă investiția în sport de obiectivul mai larg de a construi un brand puternic, nu de a promova punctual produse. În consecință, banca tratează marketingul sportiv ca pe o investiție pe termen lung, mai greu de măsurat decât campaniile orientate strict pe vânzarea unui produs. Un avantaj invocat este experiența acumulată și portofoliul extins de parteneri, care permite comparație și evaluare constantă a proiectelor. Ce ar trebui să livreze parteneriatele: „experiență”, nu doar meci În viziunea BT, sportul este parte din industria de divertisment, iar diferența față de piețele vestice ține de modul în care evenimentele sunt transformate în experiențe mai ample decât cele „două ore de joc”. Sunt menționate ca elemente-cheie: echipe pregătite să comunice cu generațiile tinere; investiții în experiența fanilor, inclusiv prin activări și implicare în social media; inițiative care cresc participarea și atașamentul față de competiție și echipă. Ca exemplu, Mircea indică implicarea băncii în baschet, unde, dincolo de rezultate, există „producții de eveniment spectaculoase” și inițiative creative, precum echipamente personalizate desenate de copii, ulterior scoase la licitație. Potențialul pieței locale și „brandurile sportive” din România Mircea compară România cu Statele Unite, unde sportivii sunt construiți „strategic” ca produse de marketing încă de tineri, susținuți de investiții consistente. În România, piața este mai mică și cu resurse financiare mai limitate, dar există „branduri absolut remarcabile”, fiind date ca exemple Universitatea Cluj, Universitatea Craiova, Rapid, precum și sportivi precum Simona Halep și Gheorghe Hagi. Concluzia sa este că sportul rămâne un canal eficient pentru vizibilitate și favorabilitate de brand, iar companiile ar trebui să se uite mai atent la această direcție. [...]
Pragul de 5 miliarde de lei rulați prin SGR nu se traduce încă în transparență pe fluxurile de bani , iar RetuRO spune că datele agregate despre garanțiile nerevendicate și alte valori financiare sunt încă „în curs de validare”, urmând să fie publicate în raportările oficiale, potrivit Economica . Suma de 5 miliarde de lei corespunde celor 10 miliarde de ambalaje colectate de la lansarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) până în prezent, la o garanție de 50 de bani per ambalaj. Economica a cerut administratorului SGR, RetuRO, să detalieze cât a intrat și cât a ieșit pentru fiecare verigă din lanț (producător/importator, comerciant, RetuRO, reciclator) și ce sume au rămas în sistem din garanțiile nerevendicate de consumatori, însă compania nu a furnizat valori punctuale. Cum circulă banii în SGR și cine plătește efectiv RetuRO explică faptul că rulajele financiare urmează traseul ambalajelor: de la punerea pe piață de către producători sau importatori, la cumpărarea de către consumatori, returnare și, în final, reciclare. Mecanismul are câteva componente-cheie: Garanția de 0,50 lei/ambalaj , plătită inițial de producători către RetuRO, apoi „mutată” pe lanț până la consumator și returnată la predarea ambalajului. Tariful de administrare , plătit de producători către RetuRO pentru fiecare ambalaj pus pe piață, stabilit prin lege, destinat acoperirii costurilor de implementare și funcționare (colectare, transport, procesare, administrare). Tariful de gestionare , plătit de RetuRO comercianților pentru a acoperi costurile retailerilor cu preluarea și stocarea ambalajelor; RetuRO îl descrie drept principala componentă de cost a sistemului. Veniturile din valorificarea materialelor (vânzarea materialelor către reciclatori) și garanțiile nerevendicate , care, potrivit legii, pot fi folosite exclusiv pentru funcționarea și dezvoltarea sistemului. Tarife noi de la 8 iunie 2026: costuri actualizate pentru producători și comercianți Începând cu 8 iunie 2026 , se modifică unele tarife menționate de RetuRO: Tarif de administrare (producători) : 0,2451 lei pentru sticla mică (≤500 ml) și 0,1190 lei pentru plasticul transparent. Tarif de gestionare (comercianți) pentru ambalaje mici: 0,1363 lei dacă sunt colectate prin RVM (automate de preluare), 0,0911 lei dacă sunt colectate manual. Pentru PET mai mare de 1.000 ml , tariful este 0,1518 lei (RVM) și 0,1121 lei (manual). RetuRO precizează că tarifele de gestionare sunt calculate anual și actualizate de un expert terț independent, pe baza informațiilor colectate de la comercianți, producători și furnizori de echipamente automate. Garanțiile nerevendicate: RetuRO confirmă rolul lor, dar nu dă încă sume RetuRO arată că garanțiile nerevendicate apar deoarece nu toate ambalajele cumpărate sunt returnate și reprezintă o sursă de venit pentru administrator, cu utilizare limitată prin lege la susținerea și dezvoltarea SGR. Compania spune însă că „valorile agregate” privind aceste garanții sunt în curs de consolidare și validare și vor fi comunicate public în raportările legale. În același timp, RetuRO indică o rată de colectare de aproximativ 83% în 2025 , ceea ce ar însemna, în mod natural, o scădere a nivelului garanțiilor nerevendicate, pe măsură ce consumatorii returnează mai multe ambalaje. Context operațional și financiar: volume mari, raportări financiare încă nepublicate pentru 2025 În cei doi ani și jumătate de la lansare, RetuRO a livrat către reciclatori peste 700.000 de tone de materiale (PET, aluminiu și sticlă). Pe partea de raportare financiară, compania afirmă că nu poate comunica încă cifra de afaceri sau rezultatul net pentru 2025, deoarece situațiile financiare sunt „în curs de finalizare” și nu au fost publicate. Potrivit Economica, ultima raportare financiară disponibilă pe site-ul Ministerului de Finanțe este pentru 2023, când RetuRO a avut cifră de afaceri netă de 3,3 milioane de lei și pierderi nete de 62 de milioane de lei . RetuRO funcționează pe principiul „not for profit” (fără distribuire de profit), iar eventualul profit ar urma să fie reinvestit în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu cu acționariat privat și public, statul român având 20% prin autoritatea centrală de mediu. [...]
Valoarea totală a top 50 branduri din Coreea a scăzut cu 1,6% în 2026 , în pofida unor creșteri puternice la companii-cheie din tehnologie și auto, potrivit datelor publicate de CNMO după „2026 Korea Best Brand Conference”. În acest context, Samsung Electronics rămâne lider, iar SK Hynix intră pentru prima dată în top 10, pe fondul unui avans anual de peste 30% al valorii de brand. Evaluarea este realizată, conform organizatorilor, după aceleași standarde folosite pentru clasamentul global al celor mai valoroase 100 de branduri, metodologie aplicată pentru companiile sud-coreene începând din 2013. Piața se contractă ușor, dar liderii își consolidează pozițiile Clasamentul arată că valoarea cumulată a primelor 50 de branduri din Coreea de Sud a ajuns la 231,1005 trilioane woni, în scădere cu 1,6% față de anul anterior. În frunte, Samsung Electronics are o valoare de brand de 113,2061 trilioane woni, în scădere cu 7,4% an la an, dar suficient pentru a-și păstra locul 1. Pe locul 2 se află Hyundai Motor, cu 30,7459 trilioane woni, în creștere cu 10,1%. Următoarele poziții din top sunt ocupate de: Kia – 10,6841 trilioane woni (plus 8,7%), LG Electronics – 8,5956 trilioane woni (plus 9,4%), NAVER – 8,2419 trilioane woni (plus 4,8%). SK Hynix urcă în top 10, pe fondul unei creșteri de 34,8% Cea mai vizibilă schimbare din clasament este avansul SK Hynix: valoarea de brand a ajuns la 3,2269 trilioane woni, în creștere cu 34,8% față de anul trecut. Compania a urcat de pe locul 13 pe locul 9, intrând pentru prima dată în top 10. CNMO mai notează creșteri importante și la CJ Olive Young și Doosan Enerbility, cu valori de brand de 951 miliarde woni, respectiv 498,9 miliarde woni, care le plasează pe locurile 27 și 44. În același timp, în top au intrat noi companii, între care KRAFTON (locul 41, 542,1 miliarde woni) și Dongwon (locul 50, 385,6 miliarde woni). De ce contează: trecerea de la „căutare” la recomandări AI schimbă competiția între branduri Organizatorii leagă evoluțiile din clasament de o schimbare mai amplă în comportamentul consumatorilor: accesarea informației se mută de la căutarea tradițională către recomandări bazate pe inteligență artificială. În acest mediu, companiile cu branduri puternice ar putea să-și mențină mai ușor influența. Reprezentanții citați de CNMO susțin că firmele vor trebui să proiecteze experiențe pentru clienți bazate pe „specificitate și credibilitate”, să transforme datele în „povești” și să livreze experiențe „hiper-personalizate” pentru a-și întări competitivitatea de brand în era recomandărilor AI. [...]
Amazon își accelerează îndatorarea pentru finanțarea infrastructurii AI, trecând de 225 mld. dolari datorii totale , după ce a agreat un nou împrumut de 17,5 mld. dolari, potrivit The Next Web . Mișcarea indică atât amploarea investițiilor în centre de date și cipuri, cât și disponibilitatea pieței de a credita compania la costuri încă reduse. Împrumutul este un „delayed-draw term loan” (linie de credit care poate fi trasă în tranșe), coordonat de Citigroup , cu bani disponibili până la finalul lunii septembrie. Fiecare tragere are o fereastră de rambursare de trei ani. În sindicat sunt menționate JPMorgan Chase, Bank of America, HSBC și Wells Fargo, alături de peste o duzină de bănci. Datorii în creștere rapidă și finanțări pe mai multe piețe Noul împrumut vine la câteva zile după ce Amazon a vândut obligațiuni de 14 mld. dolari canadieni (10 mld. dolari, aprox. 45 mld. lei), cea mai mare emisiune corporativă înregistrată în acea monedă, notează publicația. Din martie, compania a vândut obligațiuni și în euro, dolari americani și franci elvețieni. La 31 martie, datoria totală pe termen scurt și lung a Amazon, inclusiv plățile de leasing, a depășit 225 mld. dolari (aprox. 1.012 mld. lei), față de circa 150 mld. dolari (aprox. 675 mld. lei) cu un an înainte — o creștere de aproximativ 50% în 12 luni. La ce folosește banii: capex AI și participații în companii din domeniu Amazon a indicat că împrumutul este pentru „scopuri corporative generale”, care pot include susținerea investițiilor de business, finanțarea viitoarelor cheltuieli de capital și rambursarea de datorii. Analiștii CreditSights citați de publicație spun că finanțarea ar putea sprijini și investițiile în acțiuni la companii din zona AI. În acest context, articolul menționează: un angajament de până la 50 mld. dolari către OpenAI, asumat în februarie (15 mld. dolari inițial, restul condiționat de anumite evenimente, inclusiv listarea); o investiție de 10 mld. dolari în Anthropic în acest an, cu posibilitatea a încă până la 15 mld. dolari în timp. Pe partea de investiții în infrastructură, Amazon a spus că plănuiește cheltuieli de capital de aproximativ 200 mld. dolari în 2026, în principal pentru centre de date și cipuri. Doar în T1, cheltuielile au ajuns la 43,2 mld. dolari, cel mai ridicat nivel dintre companiile Big Tech, conform aceleiași surse. Costul finanțării rămâne jos, dar presiunea se mută pe randamentul AI Dobânda la împrumutul negarantat este între 0,625 și 0,875 puncte procentuale peste SOFR (rata de referință pentru finanțări în dolari), în funcție de ratingul de credit al Amazon. Publicația interpretează nivelul ca un semn al încrederii pieței în capacitatea companiei de a-și susține serviciul datoriei, însă atrage atenția asupra ritmului de acumulare. În concluzie, întrebarea care începe să apară în analize este dacă veniturile generate de investițiile în AI vor veni suficient de repede pentru a justifica creșterea gradului de îndatorare. Pentru moment, piața continuă să finanțeze agresiv „construcția” de infrastructură AI, dar sustenabilitatea depinde de cât de rapid se transformă capex-ul de 200 mld. dolari în creștere de venituri care să țină pasul cu datoria. [...]
Listarea SpaceX ar putea împinge averea lui Elon Musk peste pragul de 1.000 de miliarde de dolari , un scenariu care ar transforma oferta publică inițială (IPO) a companiei într-un reper de piață cu implicații economice și politice, potrivit Economedia , care citează o analiză Oxfam transmisă de EFE și preluată de Agerpres. Conform Oxfam, odată cu IPO-ul SpaceX, Musk ar ajunge să fie mai bogat decât 46% din populația lumii, adică aproximativ 3,8 miliarde de oameni. Analiza susține că averea sa personală este așteptată să depășească 1.000 de miliarde de dolari (aprox. 4.600 miliarde lei), ceea ce l-ar face prima persoană din lume cu o astfel de avere. IPO-ul SpaceX, un potențial record și o capitalizare estimată de 1.770 miliarde dolari SpaceX ar urma să lanseze vineri „cea mai mare ofertă publică inițială din istorie”, depășind recordul stabilit de Saudi Aramco în 2019, potrivit aceleiași analize. În acest context, capitalizarea de piață a SpaceX este așteptată să ajungă la aproximativ 1.770 miliarde de dolari (aprox. 8.100 miliarde lei), ceea ce ar plasa compania între cele mai mari zece companii listate la bursă din lume. Miza economică: cât din valoare vine din relația cu statul Oxfam leagă explicit acumularea de avere de politicile publice și de relația companiilor lui Musk cu statul american. ONG-ul afirmă că SpaceX obține o cincime din veniturile sale de la guvernul federal și susține că listarea „va umple buzunarele” unor oficiali din administrația republicană, dar și ale fondurilor de investiții, ale persoanelor conectate politic și ale directorilor companiilor. În același timp, Oxfam afirmă că o parte importantă a averii lui Musk se bazează pe sprijin guvernamental primit în trecut și susține că, în timpul mandatului său în administrația președintelui american Donald Trump, „ar fi profitat de situație pentru a-și proteja și spori” averea. Oxfam: argumentul fiscal și riscul de concentrare a bogăției În comunicatul citat, Oxfam pune accent pe concentrarea bogăției și pe implicațiile ei pentru funcționarea economiei și a democrației. „O astfel de concentrare extremă a bogăţiei este simptomatică pentru decenii de politici favorabile miliardarilor, care le-au permis să scrie regulile economice în favoarea lor” Nabil Ahmed, director pentru justiție economică la Oxfam America, susține că ascensiunea lui Musk la statutul de „trilionar” ar fi un punct de inflexiune. „Musk va fi un trilionar susţinut de guvern, a cărui avere a fost alimentată de o eră a politicilor publice regresive” În raport, Oxfam mai afirmă că un impozit de 10% pe o avere estimată la 1.000 de miliarde de dolari ar putea eradica sărăcia extremă la nivel mondial timp de un an, „scoțând peste 800 de milioane de oameni din sărăcie”. Tot acolo, ONG-ul folosește comparații pentru a ilustra dimensiunea sumei: la un ritm de cheltuire de un milion de dolari pe zi, ar fi nevoie de 2.740 de ani pentru a cheltui 1.000 de miliarde de dolari. Ce urmează, din perspectiva pieței, este confirmarea parametrilor IPO-ului și a evaluării finale: dacă estimările privind capitalizarea și dimensiunea operațiunii se materializează, listarea SpaceX ar deveni un eveniment de referință pentru piețele de capital, cu efect direct asupra averii lui Musk și asupra dezbaterii privind rolul statului în formarea marilor averi. [...]
