Știri
Știri din categoria Companii
Profitul net al Unilever în România a sărit în 2025 la peste 444 mil. lei, pe fondul unei reorganizări, nu al unei accelerări a vânzărilor, potrivit Ziarul Financiar. Compania locală de import şi distribuţie, Unilever South Central Europe, a raportat un câştig net de peste 444 mil. lei, faţă de 30 mil. lei în 2024, adică o creştere de aproape 1.400%.
În acelaşi timp, cifra de afaceri a rămas relativ constantă, la 1,358 mld. lei, cu un avans de doar 1,4%, ceea ce indică faptul că saltul de profit nu a fost susţinut de o creştere similară a activităţii curente.
Reprezentanţii Unilever South Central Europe leagă evoluţia din 2025 de transformările interne ale companiei, în special de separarea activităţii de îngheţată într-o entitate distinctă, proces finalizat anul trecut.
„Creşterea profitului în 2025 faţă de 2024 trebuie privită în contextul transformărilor prin care a trecut compania, în special separarea activităţii de îngheţată într-o entitate distinctă, proces finalizat anul trecut. Astfel, evoluţia rezultatelor este influenţată semnificativ de acest proces şi de efectele asociate, având un caracter punctual şi fără a reflecta o creştere similară a activităţilor operaţionale curente.“
În acest context, compania transmite că rezultatul din 2025 are un caracter „punctual”, adică este influenţat de efecte asociate reorganizării, nu de o îmbunătăţire proporţională a performanţei operaţionale.
Datele prezentate sugerează că nivelul de profitabilitate din 2025 nu poate fi extrapolat automat pentru anii următori, în condiţiile în care compania indică explicit că evoluţia a fost determinată de un proces excepţional (separarea diviziei de îngheţată) şi nu de dinamica vânzărilor.
Recomandate
Fuziunea Golin–Ketchum într-o singură organizație globală schimbă accesul la resurse pentru clienții din România , într-un moment în care companiile caută soluții integrate și parteneri care pot reacționa rapid la schimbările din piață, potrivit HotNews . Golin și Ketchum au anunțat lansarea unei organizații comune, sub numele Golin Ketchum, care va opera la nivel global sub o nouă identitate. Anunțul oficial al organizației este disponibil aici: Golin Ketchum Officially Launches . Ce se schimbă pentru piața locală Pentru România, noua etapă este prezentată ca un plus de „resurse, expertiză și capabilități extinse”, în contextul în care cererea din partea companiilor se mută către servicii integrate și către furnizori care pot ține pasul cu dinamica pieței. Mesajul conducerii: tehnologia accelerează, dar nu înlocuiește „miezul” comunicării Hortensia Năstase , Managing Director Continental Europe, Golin Ketchum, a pus accent pe faptul că tehnologia schimbă viteza și instrumentele, dar nu și fundamentele comunicării: „Comunicarea a fost întotdeauna despre oameni, iar tehnologia nu schimbă acest lucru. Schimbă viteza, schimbă instrumentele, schimbă așteptările, dar încrederea, creativitatea și capacitatea de a înțelege cultura rămân esențiale. Golin Ketchum reunește două organizații care împărtășesc această convingere și creează o cultură în care putem construi cele mai bune idei, pentru clienți ambițioși, alături de oameni extraordinari”. Articolul publicat de HotNews este menționat ca fiind susținut de Golin. [...]
Banca Transilvania alocă circa 50 de milioane de lei pentru marketing sportiv , mizând pe parteneriate care să livreze nu doar expunere, ci și asociere de brand pe termen lung, potrivit Banca Transilvania . Sergiu Mircea , director executiv de marketing și comunicare, spune că banca acoperă „toate verticalele” marketingului sportiv, de la echipe și sportivi-ambasadori la federații și vizibilitate în competiții, iar anul trecut a făcut pasul și către Formula 1 . Miza, din perspectiva băncii, este una economică prin prisma bugetului și a criteriilor de eficiență: la evaluarea unei asocieri sportive, audiența contează, dar „mai mult” contează compatibilitatea valorilor și capacitatea parteneriatului de a produce beneficii dincolo de simpla expunere. În această logică, BT urmărește ca o parte „semnificativă” din cost să fie acoperită de audiență, iar asocierea de brand să fie un câștig suplimentar. De ce sportul intră în strategia comercială a băncii Mircea leagă investiția în sport de obiectivul mai larg de a construi un brand puternic, nu de a promova punctual produse. În consecință, banca tratează marketingul sportiv ca pe o investiție pe termen lung, mai greu de măsurat decât campaniile orientate strict pe vânzarea unui produs. Un avantaj invocat este experiența acumulată și portofoliul extins de parteneri, care permite comparație și evaluare constantă a proiectelor. Ce ar trebui să livreze parteneriatele: „experiență”, nu doar meci În viziunea BT, sportul este parte din industria de divertisment, iar diferența față de piețele vestice ține de modul în care evenimentele sunt transformate în experiențe mai ample decât cele „două ore de joc”. Sunt menționate ca elemente-cheie: echipe pregătite să comunice cu generațiile tinere; investiții în experiența fanilor, inclusiv prin activări și implicare în social media; inițiative care cresc participarea și atașamentul față de competiție și echipă. Ca exemplu, Mircea indică implicarea băncii în baschet, unde, dincolo de rezultate, există „producții de eveniment spectaculoase” și inițiative creative, precum echipamente personalizate desenate de copii, ulterior scoase la licitație. Potențialul pieței locale și „brandurile sportive” din România Mircea compară România cu Statele Unite, unde sportivii sunt construiți „strategic” ca produse de marketing încă de tineri, susținuți de investiții consistente. În România, piața este mai mică și cu resurse financiare mai limitate, dar există „branduri absolut remarcabile”, fiind date ca exemple Universitatea Cluj, Universitatea Craiova, Rapid, precum și sportivi precum Simona Halep și Gheorghe Hagi. Concluzia sa este că sportul rămâne un canal eficient pentru vizibilitate și favorabilitate de brand, iar companiile ar trebui să se uite mai atent la această direcție. [...]
Pragul de 5 miliarde de lei rulați prin SGR nu se traduce încă în transparență pe fluxurile de bani , iar RetuRO spune că datele agregate despre garanțiile nerevendicate și alte valori financiare sunt încă „în curs de validare”, urmând să fie publicate în raportările oficiale, potrivit Economica . Suma de 5 miliarde de lei corespunde celor 10 miliarde de ambalaje colectate de la lansarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) până în prezent, la o garanție de 50 de bani per ambalaj. Economica a cerut administratorului SGR, RetuRO, să detalieze cât a intrat și cât a ieșit pentru fiecare verigă din lanț (producător/importator, comerciant, RetuRO, reciclator) și ce sume au rămas în sistem din garanțiile nerevendicate de consumatori, însă compania nu a furnizat valori punctuale. Cum circulă banii în SGR și cine plătește efectiv RetuRO explică faptul că rulajele financiare urmează traseul ambalajelor: de la punerea pe piață de către producători sau importatori, la cumpărarea de către consumatori, returnare și, în final, reciclare. Mecanismul are câteva componente-cheie: Garanția de 0,50 lei/ambalaj , plătită inițial de producători către RetuRO, apoi „mutată” pe lanț până la consumator și returnată la predarea ambalajului. Tariful de administrare , plătit de producători către RetuRO pentru fiecare ambalaj pus pe piață, stabilit prin lege, destinat acoperirii costurilor de implementare și funcționare (colectare, transport, procesare, administrare). Tariful de gestionare , plătit de RetuRO comercianților pentru a acoperi costurile retailerilor cu preluarea și stocarea ambalajelor; RetuRO îl descrie drept principala componentă de cost a sistemului. Veniturile din valorificarea materialelor (vânzarea materialelor către reciclatori) și garanțiile nerevendicate , care, potrivit legii, pot fi folosite exclusiv pentru funcționarea și dezvoltarea sistemului. Tarife noi de la 8 iunie 2026: costuri actualizate pentru producători și comercianți Începând cu 8 iunie 2026 , se modifică unele tarife menționate de RetuRO: Tarif de administrare (producători) : 0,2451 lei pentru sticla mică (≤500 ml) și 0,1190 lei pentru plasticul transparent. Tarif de gestionare (comercianți) pentru ambalaje mici: 0,1363 lei dacă sunt colectate prin RVM (automate de preluare), 0,0911 lei dacă sunt colectate manual. Pentru PET mai mare de 1.000 ml , tariful este 0,1518 lei (RVM) și 0,1121 lei (manual). RetuRO precizează că tarifele de gestionare sunt calculate anual și actualizate de un expert terț independent, pe baza informațiilor colectate de la comercianți, producători și furnizori de echipamente automate. Garanțiile nerevendicate: RetuRO confirmă rolul lor, dar nu dă încă sume RetuRO arată că garanțiile nerevendicate apar deoarece nu toate ambalajele cumpărate sunt returnate și reprezintă o sursă de venit pentru administrator, cu utilizare limitată prin lege la susținerea și dezvoltarea SGR. Compania spune însă că „valorile agregate” privind aceste garanții sunt în curs de consolidare și validare și vor fi comunicate public în raportările legale. În același timp, RetuRO indică o rată de colectare de aproximativ 83% în 2025 , ceea ce ar însemna, în mod natural, o scădere a nivelului garanțiilor nerevendicate, pe măsură ce consumatorii returnează mai multe ambalaje. Context operațional și financiar: volume mari, raportări financiare încă nepublicate pentru 2025 În cei doi ani și jumătate de la lansare, RetuRO a livrat către reciclatori peste 700.000 de tone de materiale (PET, aluminiu și sticlă). Pe partea de raportare financiară, compania afirmă că nu poate comunica încă cifra de afaceri sau rezultatul net pentru 2025, deoarece situațiile financiare sunt „în curs de finalizare” și nu au fost publicate. Potrivit Economica, ultima raportare financiară disponibilă pe site-ul Ministerului de Finanțe este pentru 2023, când RetuRO a avut cifră de afaceri netă de 3,3 milioane de lei și pierderi nete de 62 de milioane de lei . RetuRO funcționează pe principiul „not for profit” (fără distribuire de profit), iar eventualul profit ar urma să fie reinvestit în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu cu acționariat privat și public, statul român având 20% prin autoritatea centrală de mediu. [...]
Xiaomi nu va comercializa înghețata produsă intern, invocând lipsa licenței de vânzare de alimente , iar produsul rămâne, practic, un beneficiu „închis” la cantina companiei, potrivit IT Home . Declarația a fost făcută de Lei Jun , fondatorul, președintele și CEO-ul Xiaomi, în cadrul unei întâlniri cu proprietari ai modelului Xiaomi YU7, la Wuhan. Mesajul are o miză operațională și de conformare: deși produsele alimentare ale cantinei Xiaomi au atras atenție online, compania nu le poate transforma într-o linie de business fără cadrul de reglementare necesar. Lei Jun a spus explicit că „înghețata Xiaomi” nu are plan de comercializare și că poate fi gustată la cantina Xiaomi. Ce este „înghețata Xiaomi” și cât costă Conform publicației, produsul provine din cantina internă Xiaomi și a fost prezentat oficial în aprilie, la „Conferința valorilor 2026”. Într-o logică de branding similară cu cea folosită la telefoane și mașini, înghețata are trei variante: Standard Pro Max Prețurile sunt între 5,99 și 8,99 yuani (aprox. 3,8–5,7 lei). De ce nu ajunge la vânzare publică IT Home amintește că și alte produse ale cantinei Xiaomi au devenit populare, inclusiv „gogoșile răsucite cu iaurt”, pentru care au existat sugestii din partea utilizatorilor să fie listate în magazinul companiei. Lei Jun a explicat însă că Xiaomi nu are licență pentru vânzarea de alimente, motiv pentru care ideea a fost abandonată. În consecință, accesul la aceste produse rămâne limitat: cei care vizitează fabrica Xiaomi Auto ar putea avea ocazia să le consume în cantină, dar nu există un canal de vânzare către publicul larg. [...]
Rolex scumpește din nou ceasurile din aur, semnalând că segmentul „ultra-premium” rămâne rezistent la prețuri mai mari , într-un context în care costul aurului urcă puternic, iar cererea din partea clienților foarte bogați continuă să depășească oferta, potrivit Newsweek . Producătorul elvețian a majorat în această lună prețurile modelelor din aur la nivel global cu aproximativ 5%, a doua scumpire din 2026, după creșterea din ianuarie, pe piețe precum Statele Unite, Marea Britanie și Hong Kong. Informația este atribuită de Newsweek agenției Reuters. De ce contează: luxul se repoziționează către clienții foarte bogați Scumpirea reflectă două tendințe care se suprapun: cotațiile aurului la niveluri record și o cerere încă puternică pentru produse de lux destinate celor mai bogați clienți. În același timp, analiștii citați în material indică o slăbire a cererii din partea clasei de mijloc, în timp ce cumpărătorii cu averi foarte mari acceptă prețuri tot mai ridicate pentru modele exclusiviste. Mișcarea nu este izolată în industrie. Cartier (Richemont) a majorat luna trecută prețurile unor ceasuri din aur cu până la 10%. Ce arată datele: aur mai scump, prețuri mai sus Aurul aproape și-a dublat valoarea față de 2024, ajungând la aproximativ 4.200 de dolari uncia (aprox. 19.300 lei), ceea ce a împins în sus costurile de producție pentru ceasurile realizate din metale prețioase, conform surselor citate de News.ro. Potrivit datelor WatchCharts, Rolex a majorat în ianuarie prețurile medii cu aproximativ 6,2% în Germania, Hong Kong, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite, iar noua scumpire – aplicată exclusiv modelelor din aur – a surprins o parte a pieței. Un exemplu dat este modelul din aur alb Rolex Cosmograph Daytona , vândut în Statele Unite cu 59.100 de dolari (aprox. 271.900 lei). Prețul acestuia a crescut cu 14% în acest an și cu 33% față de 2024. Context: exporturile elvețiene se mută spre segmentul de peste 20.000 CHF Datele industriei citate în articol arată că exporturile elvețiene de ceasuri cu prețuri de peste 20.000 de franci elvețieni s-au dublat față de perioada de dinaintea pandemiei și reprezintă acum peste două treimi din valoarea totală a exporturilor de ceasuri ale Elveției. În acest cadru, specialiștii consideră că producătorii își concentrează tot mai mult strategia pe clienții ultra-bogați și pe modelele din metale prețioase, unde cererea continuă să depășească oferta. Analiștii mai notează că atractivitatea Rolex rămâne foarte ridicată, iar pentru multe modele cererea depășește capacitatea de producție. [...]
NVIDIA își mută adunarea anuală a acționarilor exclusiv online pe 24 iunie , o decizie care simplifică participarea și votul la distanță, dar păstrează accesul la informațiile obligatorii prin documentele depuse la autoritatea de reglementare, potrivit NVIDIA News . Adunarea anuală din 2026 este programată pentru miercuri, 24 iunie, la ora 9:00 PT (ora 19:00 în România) și va avea loc virtual, pe platforma dedicată: https://www.virtualshareholdermeeting.com/NVDA2026 . Cum pot participa acționarii și cei care nu dețin acțiuni Pentru a intra în ședință, acționarii au nevoie de „control number” (numărul de control) inclus în notificarea primită sau pe cardul de reprezentare (proxy card). În timpul participării online, aceștia pot vota și pot trimite întrebări. Persoanele care nu sunt acționari pot asista la întâlnire accesând același link și înregistrându-se prin opțiunea „Guest Login”. Ce se votează și unde sunt detaliile oficiale Subiectele supuse votului sunt descrise în declarația de reprezentare (proxy statement) depusă la 12 mai 2026 la U.S. Securities and Exchange Commission (SEC) . Documentul este disponibil la: https://www.nvidia.com/proxy . Tot acolo va fi disponibilă și o reluare a transmisiunii (webcast), care va putea fi accesată până la 24 iunie 2027. [...]
