Știri
Știri din categoria Companii
FAN Courier își mută o parte tot mai mare din livrări către rețeaua de lockere, după ce a ajuns la 3.000 de unități FANbox instalate la nivel național, potrivit Ziarul Financiar. Compania estimează că în 2026 un sfert din totalul livrărilor va fi realizat prin lockere, pe fondul schimbării preferințelor clienților către livrarea „out-of-home” (ridicare din afara domiciliului, din puncte fixe).
De la începutul proiectului și până în prezent, FAN Courier spune că a investit peste 40 de milioane de euro (aprox. 209,5 milioane lei) în rețeaua de lockere FANbox.
„Lockerul 3000 nu este o cifră de raportare, este o confirmare a unei schimbări de comportament pe care o vedem zilnic în date. Clienţii aleg din ce în ce mai des să-şi gestioneze coletele când şi unde le este convenabil, iar noi investim în consecinţă. Pentru 2026, obiectivul este să trecem de 4000 de lockere şi să procesăm minimum un sfert din totalul livrărilor prin reţea. Livrarea out-of-home rămâne una dintre priorităţile noastre de business în acest an şi în anii ce urmează”, spune Adrian Mihai, CEO FAN Courier.
Extinderea rețelei este prezentată ca un răspuns la creșterea cererii din partea clienților și retailerilor și ca o măsură operațională pentru a crește capacitatea de livrare și a reduce riscul de blocaje în perioadele aglomerate, în special în zone urbane și intens populate.
În paralel, piața locală a serviciilor de tip self-service pentru livrarea și colectarea trimiterilor poștale este în expansiune. Un studiu ANCOM publicat în decembrie 2025 arată că volumul trimiterilor procesate prin sisteme automate poștale a crescut cu 57% din 2023 în 2024, iar numărul total de sisteme automate poștale active în România a urcat cu 37%.
Ținta anunțată de companie pentru 2026 este dublă:
Recomandate
Fuziunea Golin–Ketchum într-o singură organizație globală schimbă accesul la resurse pentru clienții din România , într-un moment în care companiile caută soluții integrate și parteneri care pot reacționa rapid la schimbările din piață, potrivit HotNews . Golin și Ketchum au anunțat lansarea unei organizații comune, sub numele Golin Ketchum, care va opera la nivel global sub o nouă identitate. Anunțul oficial al organizației este disponibil aici: Golin Ketchum Officially Launches . Ce se schimbă pentru piața locală Pentru România, noua etapă este prezentată ca un plus de „resurse, expertiză și capabilități extinse”, în contextul în care cererea din partea companiilor se mută către servicii integrate și către furnizori care pot ține pasul cu dinamica pieței. Mesajul conducerii: tehnologia accelerează, dar nu înlocuiește „miezul” comunicării Hortensia Năstase , Managing Director Continental Europe, Golin Ketchum, a pus accent pe faptul că tehnologia schimbă viteza și instrumentele, dar nu și fundamentele comunicării: „Comunicarea a fost întotdeauna despre oameni, iar tehnologia nu schimbă acest lucru. Schimbă viteza, schimbă instrumentele, schimbă așteptările, dar încrederea, creativitatea și capacitatea de a înțelege cultura rămân esențiale. Golin Ketchum reunește două organizații care împărtășesc această convingere și creează o cultură în care putem construi cele mai bune idei, pentru clienți ambițioși, alături de oameni extraordinari”. Articolul publicat de HotNews este menționat ca fiind susținut de Golin. [...]
Profitul net al Unilever în România a sărit în 2025 la peste 444 mil. lei, pe fondul unei reorganizări, nu al unei accelerări a vânzărilor , potrivit Ziarul Financiar . Compania locală de import şi distribuţie, Unilever South Central Europe , a raportat un câştig net de peste 444 mil. lei, faţă de 30 mil. lei în 2024, adică o creştere de aproape 1.400%. În acelaşi timp, cifra de afaceri a rămas relativ constantă, la 1,358 mld. lei, cu un avans de doar 1,4%, ceea ce indică faptul că saltul de profit nu a fost susţinut de o creştere similară a activităţii curente. De ce a crescut profitul atât de mult Reprezentanţii Unilever South Central Europe leagă evoluţia din 2025 de transformările interne ale companiei, în special de separarea activităţii de îngheţată într-o entitate distinctă, proces finalizat anul trecut. „Creşterea profitului în 2025 faţă de 2024 trebuie privită în contextul transformărilor prin care a trecut compania, în special separarea activităţii de îngheţată într-o entitate distinctă, proces finalizat anul trecut. Astfel, evoluţia rezultatelor este influenţată semnificativ de acest proces şi de efectele asociate, având un caracter punctual şi fără a reflecta o creştere similară a activităţilor operaţionale curente.“ În acest context, compania transmite că rezultatul din 2025 are un caracter „punctual”, adică este influenţat de efecte asociate reorganizării, nu de o îmbunătăţire proporţională a performanţei operaţionale. Ce semnal dă pentru 2026 Datele prezentate sugerează că nivelul de profitabilitate din 2025 nu poate fi extrapolat automat pentru anii următori, în condiţiile în care compania indică explicit că evoluţia a fost determinată de un proces excepţional (separarea diviziei de îngheţată) şi nu de dinamica vânzărilor. [...]
Banca Transilvania alocă circa 50 de milioane de lei pentru marketing sportiv , mizând pe parteneriate care să livreze nu doar expunere, ci și asociere de brand pe termen lung, potrivit Banca Transilvania . Sergiu Mircea , director executiv de marketing și comunicare, spune că banca acoperă „toate verticalele” marketingului sportiv, de la echipe și sportivi-ambasadori la federații și vizibilitate în competiții, iar anul trecut a făcut pasul și către Formula 1 . Miza, din perspectiva băncii, este una economică prin prisma bugetului și a criteriilor de eficiență: la evaluarea unei asocieri sportive, audiența contează, dar „mai mult” contează compatibilitatea valorilor și capacitatea parteneriatului de a produce beneficii dincolo de simpla expunere. În această logică, BT urmărește ca o parte „semnificativă” din cost să fie acoperită de audiență, iar asocierea de brand să fie un câștig suplimentar. De ce sportul intră în strategia comercială a băncii Mircea leagă investiția în sport de obiectivul mai larg de a construi un brand puternic, nu de a promova punctual produse. În consecință, banca tratează marketingul sportiv ca pe o investiție pe termen lung, mai greu de măsurat decât campaniile orientate strict pe vânzarea unui produs. Un avantaj invocat este experiența acumulată și portofoliul extins de parteneri, care permite comparație și evaluare constantă a proiectelor. Ce ar trebui să livreze parteneriatele: „experiență”, nu doar meci În viziunea BT, sportul este parte din industria de divertisment, iar diferența față de piețele vestice ține de modul în care evenimentele sunt transformate în experiențe mai ample decât cele „două ore de joc”. Sunt menționate ca elemente-cheie: echipe pregătite să comunice cu generațiile tinere; investiții în experiența fanilor, inclusiv prin activări și implicare în social media; inițiative care cresc participarea și atașamentul față de competiție și echipă. Ca exemplu, Mircea indică implicarea băncii în baschet, unde, dincolo de rezultate, există „producții de eveniment spectaculoase” și inițiative creative, precum echipamente personalizate desenate de copii, ulterior scoase la licitație. Potențialul pieței locale și „brandurile sportive” din România Mircea compară România cu Statele Unite, unde sportivii sunt construiți „strategic” ca produse de marketing încă de tineri, susținuți de investiții consistente. În România, piața este mai mică și cu resurse financiare mai limitate, dar există „branduri absolut remarcabile”, fiind date ca exemple Universitatea Cluj, Universitatea Craiova, Rapid, precum și sportivi precum Simona Halep și Gheorghe Hagi. Concluzia sa este că sportul rămâne un canal eficient pentru vizibilitate și favorabilitate de brand, iar companiile ar trebui să se uite mai atent la această direcție. [...]
Cea mai mare fabrică de contoare din România a ajuns la licitație, cu un preț de pornire de 22,7 milioane euro (aprox. 114 milioane lei). Activele AEM SA din Timișoara sunt scoase la vânzare ca pachet imobiliar și mobil, în contextul falimentului companiei și al unor datorii totale cu drept de vot de peste 404 milioane lei, potrivit Profit . Pachetul scos la licitație include un teren intravilan de aproape 6 hectare, cu construcții industriale și administrative, plus utilaje și echipamente industriale, aparate și instalații de măsurare, mobilier, stocuri și alte bunuri mobile. Prețul de pornire este de 22.676.994 euro, fără TVA (aprox. 114 milioane lei). Calendarul licitației și condițiile de participare Garanția de participare este de 10% din prețul de pornire, fără TVA, iar caietul de sarcini (obligatoriu) costă 25.000 lei plus TVA. Termenele anunțate sunt: data limită de înscriere: 24 iunie; prima ședință de licitație: 25 iunie. De ce contează: recuperarea creanțelor și miza industrială Falimentul AEM SA a fost declarat după ce un plan de reorganizare a fost respins de creditori în toamna anului trecut. În tabelul de datorii, totalul creanțelor cu drept de vot depășește 404 milioane lei, cei mai mari creditori fiind ANAF (155,8 milioane lei) și Exim Banca Românească (121,2 milioane lei). Vânzarea activelor este, în acest context, un pas-cheie pentru recuperarea parțială a creanțelor, dar și un test pentru interesul investitorilor față de o capacitate industrială locală într-o zonă sensibilă pentru sectorul energetic (contorizare și măsurare). Context: compania, acționariatul și performanța financiară Acționarii AEM SA sunt Ionel Pepenică (53,6204%), Luxten Lighting Company (24,2941%), Tiberiu Hidi (15%), Cosmin Ciovică (5%) și alții (2,09%). În 2023 (ultimul an cu date publice raportate la Ministerul Finanțelor), compania a avut pierderi de aproape 58 milioane lei, la venituri totale de 57,5 milioane lei și un efectiv mediu de 535 de angajați. În 2014, considerat cel mai bun an din istoria recentă, AEM SA a raportat profit net de peste 29 milioane lei, încasări de circa 293 milioane lei și 1.300 de salariați. Totodată, în 2020 a fost deschis un dosar penal de înșelăciune, cu prejudiciu estimat atunci pentru AEM SA la circa 60 milioane euro (aprox. 303 milioane lei). Piața contoarelor: precedentul care a dus la schimbări de reguli În 2022, pe piața locală a fost consemnată o criză de contoare, pusă pe seama problemelor logistice generate de războiul din Ucraina, dar și de seceta din Taiwan și de tensiunile geopolitice Taiwan–China. Situația a obligat ANRE să schimbe legislația secundară, astfel încât consumatorii și prosumatorii să își poată cumpăra singuri contoare de energie electrică. [...]
Xiaomi nu va comercializa înghețata produsă intern, invocând lipsa licenței de vânzare de alimente , iar produsul rămâne, practic, un beneficiu „închis” la cantina companiei, potrivit IT Home . Declarația a fost făcută de Lei Jun , fondatorul, președintele și CEO-ul Xiaomi, în cadrul unei întâlniri cu proprietari ai modelului Xiaomi YU7, la Wuhan. Mesajul are o miză operațională și de conformare: deși produsele alimentare ale cantinei Xiaomi au atras atenție online, compania nu le poate transforma într-o linie de business fără cadrul de reglementare necesar. Lei Jun a spus explicit că „înghețata Xiaomi” nu are plan de comercializare și că poate fi gustată la cantina Xiaomi. Ce este „înghețata Xiaomi” și cât costă Conform publicației, produsul provine din cantina internă Xiaomi și a fost prezentat oficial în aprilie, la „Conferința valorilor 2026”. Într-o logică de branding similară cu cea folosită la telefoane și mașini, înghețata are trei variante: Standard Pro Max Prețurile sunt între 5,99 și 8,99 yuani (aprox. 3,8–5,7 lei). De ce nu ajunge la vânzare publică IT Home amintește că și alte produse ale cantinei Xiaomi au devenit populare, inclusiv „gogoșile răsucite cu iaurt”, pentru care au existat sugestii din partea utilizatorilor să fie listate în magazinul companiei. Lei Jun a explicat însă că Xiaomi nu are licență pentru vânzarea de alimente, motiv pentru care ideea a fost abandonată. În consecință, accesul la aceste produse rămâne limitat: cei care vizitează fabrica Xiaomi Auto ar putea avea ocazia să le consume în cantină, dar nu există un canal de vânzare către publicul larg. [...]
Rolex scumpește din nou ceasurile din aur, semnalând că segmentul „ultra-premium” rămâne rezistent la prețuri mai mari , într-un context în care costul aurului urcă puternic, iar cererea din partea clienților foarte bogați continuă să depășească oferta, potrivit Newsweek . Producătorul elvețian a majorat în această lună prețurile modelelor din aur la nivel global cu aproximativ 5%, a doua scumpire din 2026, după creșterea din ianuarie, pe piețe precum Statele Unite, Marea Britanie și Hong Kong. Informația este atribuită de Newsweek agenției Reuters. De ce contează: luxul se repoziționează către clienții foarte bogați Scumpirea reflectă două tendințe care se suprapun: cotațiile aurului la niveluri record și o cerere încă puternică pentru produse de lux destinate celor mai bogați clienți. În același timp, analiștii citați în material indică o slăbire a cererii din partea clasei de mijloc, în timp ce cumpărătorii cu averi foarte mari acceptă prețuri tot mai ridicate pentru modele exclusiviste. Mișcarea nu este izolată în industrie. Cartier (Richemont) a majorat luna trecută prețurile unor ceasuri din aur cu până la 10%. Ce arată datele: aur mai scump, prețuri mai sus Aurul aproape și-a dublat valoarea față de 2024, ajungând la aproximativ 4.200 de dolari uncia (aprox. 19.300 lei), ceea ce a împins în sus costurile de producție pentru ceasurile realizate din metale prețioase, conform surselor citate de News.ro. Potrivit datelor WatchCharts, Rolex a majorat în ianuarie prețurile medii cu aproximativ 6,2% în Germania, Hong Kong, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite, iar noua scumpire – aplicată exclusiv modelelor din aur – a surprins o parte a pieței. Un exemplu dat este modelul din aur alb Rolex Cosmograph Daytona , vândut în Statele Unite cu 59.100 de dolari (aprox. 271.900 lei). Prețul acestuia a crescut cu 14% în acest an și cu 33% față de 2024. Context: exporturile elvețiene se mută spre segmentul de peste 20.000 CHF Datele industriei citate în articol arată că exporturile elvețiene de ceasuri cu prețuri de peste 20.000 de franci elvețieni s-au dublat față de perioada de dinaintea pandemiei și reprezintă acum peste două treimi din valoarea totală a exporturilor de ceasuri ale Elveției. În acest cadru, specialiștii consideră că producătorii își concentrează tot mai mult strategia pe clienții ultra-bogați și pe modelele din metale prețioase, unde cererea continuă să depășească oferta. Analiștii mai notează că atractivitatea Rolex rămâne foarte ridicată, iar pentru multe modele cererea depășește capacitatea de producție. [...]
