Știri
Știri din categoria Companii
Bosch vizează o revenire a profitabilității în 2026 prin tăieri de costuri și restructurare, după ce cheltuielile asociate reorganizării au tras în jos rezultatele din 2025, potrivit Economedia. Grupul, care are operațiuni și în România, mizează pe reducerea personalului și pe investiții în tehnologii noi, dar avertizează că riscurile geopolitice și posibilele blocaje în aprovizionare pot complica execuția planului.
Conform Reuters, citată de Agerpres, Bosch intenționează să renunțe la 22.000 de angajați în divizia auto, pe fondul încetinirii producției de mașini în Germania și al investițiilor masive cerute de tranziția la vehicule electrice. Compania se așteaptă ca măsurile să îmbunătățească rezultatele financiare încă din acest an, după impactul negativ al costurilor de restructurare în 2025.
„Ne-am stabilit direcţia, să fim bine poziţionaţi pentru următoarea fază”
Bosch își menține așteptările pentru o marjă de profit de 4%–6% în acest an, de la aproximativ 2% anul trecut, și estimează o creștere a vânzărilor de 2%–5%. Scenariul este prezentat ca fiind mai optimist decât cel al unor competitori precum Schaeffler și ZF.
În pofida planului de eficientizare, conducerea companiei semnalează că mediul rămâne dificil, invocând incertitudinile legate de conflictul din Orientul Mijlociu și posibile efecte asupra aprovizionării cu materii prime, inclusiv heliu utilizat în industria semiconductorilor.
La finalul lui 2025, Bosch avea aproximativ 412.400 de angajați la nivel global, cu 5.400 mai puțini decât în 2024. Economedia notează și că grupul și-a redus personalul și în România, în contextul operațiunilor locale (detalii suplimentare în materialul anterior: Economedia).
Recomandate
Amazon își accelerează îndatorarea pentru finanțarea infrastructurii AI, trecând de 225 mld. dolari datorii totale , după ce a agreat un nou împrumut de 17,5 mld. dolari, potrivit The Next Web . Mișcarea indică atât amploarea investițiilor în centre de date și cipuri, cât și disponibilitatea pieței de a credita compania la costuri încă reduse. Împrumutul este un „delayed-draw term loan” (linie de credit care poate fi trasă în tranșe), coordonat de Citigroup , cu bani disponibili până la finalul lunii septembrie. Fiecare tragere are o fereastră de rambursare de trei ani. În sindicat sunt menționate JPMorgan Chase, Bank of America, HSBC și Wells Fargo, alături de peste o duzină de bănci. Datorii în creștere rapidă și finanțări pe mai multe piețe Noul împrumut vine la câteva zile după ce Amazon a vândut obligațiuni de 14 mld. dolari canadieni (10 mld. dolari, aprox. 45 mld. lei), cea mai mare emisiune corporativă înregistrată în acea monedă, notează publicația. Din martie, compania a vândut obligațiuni și în euro, dolari americani și franci elvețieni. La 31 martie, datoria totală pe termen scurt și lung a Amazon, inclusiv plățile de leasing, a depășit 225 mld. dolari (aprox. 1.012 mld. lei), față de circa 150 mld. dolari (aprox. 675 mld. lei) cu un an înainte — o creștere de aproximativ 50% în 12 luni. La ce folosește banii: capex AI și participații în companii din domeniu Amazon a indicat că împrumutul este pentru „scopuri corporative generale”, care pot include susținerea investițiilor de business, finanțarea viitoarelor cheltuieli de capital și rambursarea de datorii. Analiștii CreditSights citați de publicație spun că finanțarea ar putea sprijini și investițiile în acțiuni la companii din zona AI. În acest context, articolul menționează: un angajament de până la 50 mld. dolari către OpenAI, asumat în februarie (15 mld. dolari inițial, restul condiționat de anumite evenimente, inclusiv listarea); o investiție de 10 mld. dolari în Anthropic în acest an, cu posibilitatea a încă până la 15 mld. dolari în timp. Pe partea de investiții în infrastructură, Amazon a spus că plănuiește cheltuieli de capital de aproximativ 200 mld. dolari în 2026, în principal pentru centre de date și cipuri. Doar în T1, cheltuielile au ajuns la 43,2 mld. dolari, cel mai ridicat nivel dintre companiile Big Tech, conform aceleiași surse. Costul finanțării rămâne jos, dar presiunea se mută pe randamentul AI Dobânda la împrumutul negarantat este între 0,625 și 0,875 puncte procentuale peste SOFR (rata de referință pentru finanțări în dolari), în funcție de ratingul de credit al Amazon. Publicația interpretează nivelul ca un semn al încrederii pieței în capacitatea companiei de a-și susține serviciul datoriei, însă atrage atenția asupra ritmului de acumulare. În concluzie, întrebarea care începe să apară în analize este dacă veniturile generate de investițiile în AI vor veni suficient de repede pentru a justifica creșterea gradului de îndatorare. Pentru moment, piața continuă să finanțeze agresiv „construcția” de infrastructură AI, dar sustenabilitatea depinde de cât de rapid se transformă capex-ul de 200 mld. dolari în creștere de venituri care să țină pasul cu datoria. [...]
Listarea SpaceX ar putea împinge averea lui Elon Musk peste pragul de 1.000 de miliarde de dolari , un scenariu care ar transforma oferta publică inițială (IPO) a companiei într-un reper de piață cu implicații economice și politice, potrivit Economedia , care citează o analiză Oxfam transmisă de EFE și preluată de Agerpres. Conform Oxfam, odată cu IPO-ul SpaceX, Musk ar ajunge să fie mai bogat decât 46% din populația lumii, adică aproximativ 3,8 miliarde de oameni. Analiza susține că averea sa personală este așteptată să depășească 1.000 de miliarde de dolari (aprox. 4.600 miliarde lei), ceea ce l-ar face prima persoană din lume cu o astfel de avere. IPO-ul SpaceX, un potențial record și o capitalizare estimată de 1.770 miliarde dolari SpaceX ar urma să lanseze vineri „cea mai mare ofertă publică inițială din istorie”, depășind recordul stabilit de Saudi Aramco în 2019, potrivit aceleiași analize. În acest context, capitalizarea de piață a SpaceX este așteptată să ajungă la aproximativ 1.770 miliarde de dolari (aprox. 8.100 miliarde lei), ceea ce ar plasa compania între cele mai mari zece companii listate la bursă din lume. Miza economică: cât din valoare vine din relația cu statul Oxfam leagă explicit acumularea de avere de politicile publice și de relația companiilor lui Musk cu statul american. ONG-ul afirmă că SpaceX obține o cincime din veniturile sale de la guvernul federal și susține că listarea „va umple buzunarele” unor oficiali din administrația republicană, dar și ale fondurilor de investiții, ale persoanelor conectate politic și ale directorilor companiilor. În același timp, Oxfam afirmă că o parte importantă a averii lui Musk se bazează pe sprijin guvernamental primit în trecut și susține că, în timpul mandatului său în administrația președintelui american Donald Trump, „ar fi profitat de situație pentru a-și proteja și spori” averea. Oxfam: argumentul fiscal și riscul de concentrare a bogăției În comunicatul citat, Oxfam pune accent pe concentrarea bogăției și pe implicațiile ei pentru funcționarea economiei și a democrației. „O astfel de concentrare extremă a bogăţiei este simptomatică pentru decenii de politici favorabile miliardarilor, care le-au permis să scrie regulile economice în favoarea lor” Nabil Ahmed, director pentru justiție economică la Oxfam America, susține că ascensiunea lui Musk la statutul de „trilionar” ar fi un punct de inflexiune. „Musk va fi un trilionar susţinut de guvern, a cărui avere a fost alimentată de o eră a politicilor publice regresive” În raport, Oxfam mai afirmă că un impozit de 10% pe o avere estimată la 1.000 de miliarde de dolari ar putea eradica sărăcia extremă la nivel mondial timp de un an, „scoțând peste 800 de milioane de oameni din sărăcie”. Tot acolo, ONG-ul folosește comparații pentru a ilustra dimensiunea sumei: la un ritm de cheltuire de un milion de dolari pe zi, ar fi nevoie de 2.740 de ani pentru a cheltui 1.000 de miliarde de dolari. Ce urmează, din perspectiva pieței, este confirmarea parametrilor IPO-ului și a evaluării finale: dacă estimările privind capitalizarea și dimensiunea operațiunii se materializează, listarea SpaceX ar deveni un eveniment de referință pentru piețele de capital, cu efect direct asupra averii lui Musk și asupra dezbaterii privind rolul statului în formarea marilor averi. [...]
Divizia Xbox din Microsoft ar urma să intre într-un nou val de reduceri de costuri , cu concedieri „majore” și tăieri semnificative ale bugetului de marketing după închiderea anului fiscal al companiei, potrivit informațiilor prezentate de Notebookcheck , care citează relatări atribuite jurnalistului Bloomberg Jason Schreier . Conform acestor informații, disponibilizările ar urma să vină după 30 iunie, când Microsoft își încheie anul fiscal. Amploarea exactă a concedierilor nu este cunoscută, însă ar fi vorba despre un „round” de reduceri importante în cadrul diviziei Xbox, însoțit de diminuarea „semnificativă” a bugetului de marketing și de alte tăieri în anumite zone. Context: presiune pe venituri și „resetarea” afacerii Materialul indică faptul că mișcarea ar fi prima de acest tip sub conducerea noii directoare generale a Xbox, Asha Sharma. Într-un interviu Bloomberg Tech, aceasta a spus că afacerea Xbox „nu este într-un loc sănătos”, fără să anunțe explicit o restructurare. Notebookcheck mai notează că, potrivit unui e-mail intern citat în relatarea Bloomberg, Sharma ar fi transmis angajaților că veniturile anuale au scăzut cu aproape o jumătate de miliard de dolari în ultimii cinci ani. „…venitul nostru anual a scăzut cu aproape o jumătate de miliard în acest interval (ultimii cinci ani). Pe viitor, asta nu poate continua.” Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, două elemente sunt certe ca intenție, dar fără detalii operaționale complete: concedieri „majore” după 30 iunie, fără o cifră comunicată; reducerea „semnificativă” a bugetului de marketing, plus alte tăieri, fără precizarea ariilor afectate. Publicația subliniază că nu este clar ce proiecte sau priorități vor fi retrogradate și nici dimensiunea exactă a restructurării. În context, este menționată și restructurarea Ubisoft, care ar afecta aproximativ 380 de angajați, ca parte a unui val mai larg de ajustări de costuri în industria jocurilor. [...]
TAROM riscă să rămână fără opțiuni de finanțare dacă nu își schimbă guvernanța , în condițiile în care compania are datorii de aproximativ 930 milioane lei, capitaluri proprii negative de 105 milioane lei și estimează pentru acest an pierderi de 186 milioane lei, potrivit Digi24 , care redă un mesaj public al viceprim-ministrei Oana Gheorghiu . În postarea publicată miercuri pe Facebook, Oana Gheorghiu susține că singurul an cu profit din ultimul deceniu nu a fost rezultatul activității operaționale, ci al unor elemente excepționale. Ea afirmă că „profitul excepțional din 2024 a venit din vânzarea de active și tratamente contabile excepționale”, pe care îl descrie drept „un profit fals”. Indicatorii invocați și problema de fond: performanță operațională slabă Viceprim-ministra indică și un grad de ocupare al aeronavelor „sub 70%”, pe care îl consideră mult sub țintele asumate, și califică TAROM drept „prost gestionată”. În evaluarea sa, dificultatea majoră nu este lipsa de potențial, ci „lipsa unei guvernanțe eficiente”. În același mesaj, ea descrie un „cerc vicios” în care compania: vinde active pentru a acoperi pierderile; amână „deciziile dificile”; este blocată de „conflicte de guvernanță” care întârzie reforma. Ce soluții propune și ce avertisment lansează Pentru redresare, Oana Gheorghiu spune că ar fi necesare, „urgent”, un management de redresare, profesionalizarea guvernanței, obiective măsurabile, disciplină financiară și un parteneriat strategic „capabil să aducă performanță reală”. Ea avertizează că „fereastra de timp este foarte mică” și că, după ani în care compania a fost ținută „pe aparate”, salvarea „doar prin ajutoare de stat va deveni aproape imposibilă”. În lipsa unei reforme, susține viceprim-ministra, TAROM riscă să „continue să fie vândută pe bucăți” pentru a câștiga timp. [...]
TAROM riscă să rămână fără spațiu de manevră financiară dacă nu trece rapid printr-o reformă de guvernanță și management, avertizează vicepremierul Oana Gheorghiu într-o postare pe Facebook, potrivit Mediafax . Ea indică datorii de 930 de milioane de lei, pierderi estimate pentru 2025 de 186 de milioane de lei și un grad de ocupare al aeronavelor sub 70%, „mult sub țintele asumate”. În evaluarea vicepremierului, profitul „excepțional” raportat în 2024 nu a venit din activitatea operațională, ci din vânzarea de active și „tratamente contabile excepționale”. Gheorghiu susține că, în ultimii 10 ani, acela ar fi fost singurul an „cu profit”, pe care îl descrie drept „un profit fals”. De ce contează: ajutoarele de stat nu mai pot ține loc de restructurare Miza, în formularea vicepremierului, este că „salvarea TAROM doar prin ajutoare de stat va deveni aproape imposibilă”, iar fereastra de timp pentru intervenție este „foarte mică”. În lipsa unei schimbări, compania ar intra într-un cerc vicios în care „se vând activele companiei pentru a acoperi pierderile”, se amână deciziile dificile, iar conflictele de guvernanță blochează reforma. Gheorghiu leagă situația TAROM de o problemă mai largă a întreprinderilor publice: „lipsa de guvernanță reală”. Ea mai afirmă că, în discuțiile cu managementul și din documentele analizate, ar fi rezultat lipsa unei strategii coerente pe termen lung, lipsa unei viziuni privind competitivitatea și o „confuzie periculoasă” între rolul comercial al companiei și influența politică asupra conducerii. Ce soluții propune vicepremierul Oana Gheorghiu spune că nu se poate cere performanță fără independența reală a Consiliului de Administrație, criterii profesionale și asumare managerială, alături de o strategie industrială pentru aviația românească. În postare, ea enumeră direcții de acțiune considerate urgente: management de redresare; profesionalizarea guvernanței; obiective măsurabile; disciplină financiară; un parteneriat strategic „capabil să aducă performanță reală”. Vicepremierul argumentează și rolul „strategic” al TAROM pentru România, invocând conectivitatea, securitatea și mobilitatea, poziționarea regională, locurile de muncă, infrastructura tehnică și know-how-ul acumulat. În context mai larg, Gheorghiu amintește că a anunțat în aprilie prezentarea unui bilanț privind reforma companiilor de stat, susținând că România nu mai poate amâna restructurarea unui sector care ar fi acumulat pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei. [...]
Profitul net al Unilever în România a sărit în 2025 la peste 444 mil. lei, pe fondul unei reorganizări, nu al unei accelerări a vânzărilor , potrivit Ziarul Financiar . Compania locală de import şi distribuţie, Unilever South Central Europe , a raportat un câştig net de peste 444 mil. lei, faţă de 30 mil. lei în 2024, adică o creştere de aproape 1.400%. În acelaşi timp, cifra de afaceri a rămas relativ constantă, la 1,358 mld. lei, cu un avans de doar 1,4%, ceea ce indică faptul că saltul de profit nu a fost susţinut de o creştere similară a activităţii curente. De ce a crescut profitul atât de mult Reprezentanţii Unilever South Central Europe leagă evoluţia din 2025 de transformările interne ale companiei, în special de separarea activităţii de îngheţată într-o entitate distinctă, proces finalizat anul trecut. „Creşterea profitului în 2025 faţă de 2024 trebuie privită în contextul transformărilor prin care a trecut compania, în special separarea activităţii de îngheţată într-o entitate distinctă, proces finalizat anul trecut. Astfel, evoluţia rezultatelor este influenţată semnificativ de acest proces şi de efectele asociate, având un caracter punctual şi fără a reflecta o creştere similară a activităţilor operaţionale curente.“ În acest context, compania transmite că rezultatul din 2025 are un caracter „punctual”, adică este influenţat de efecte asociate reorganizării, nu de o îmbunătăţire proporţională a performanţei operaţionale. Ce semnal dă pentru 2026 Datele prezentate sugerează că nivelul de profitabilitate din 2025 nu poate fi extrapolat automat pentru anii următori, în condiţiile în care compania indică explicit că evoluţia a fost determinată de un proces excepţional (separarea diviziei de îngheţată) şi nu de dinamica vânzărilor. [...]
