Știri
Știri din categoria Companii
ALKA Trading își mărește capacitatea de producție la Ploiești prin extinderea fabricii de snackuri, proiect inclus într-un buget de investiții de peste 15 milioane de euro (aprox. 78,5 milioane lei) pentru 2026, mai mare cu circa 2 milioane de euro față de anul anterior, potrivit Ziarul Financiar.
Planul de investiții este centrat pe unitatea inaugurată în 2019, unde compania produce snackuri sărate coapte sub brandurile Toortitzi, Soocitzi și Meteoritzi. CEO-ul ALKA Group, Ady Hirsch, spune că extinderea fabricii din Ploiești este „cel mai important proiect” aflat în derulare în acest moment.
În materialul ZF, compania indică faptul că bugetul total de investiții pentru 2026 depășește 15 milioane de euro, iar proiectul-cheie este extinderea capacităților de la Ploiești. Articolul nu precizează dimensiunea extinderii, calendarul lucrărilor sau ce creștere de capacitate vizează compania.
Fabrica din Ploiești a fost realizată printr-o investiție de 25 milioane de euro (aprox. 130,8 milioane lei) și, potrivit aceleiași surse, ALKA anunța încă din 2023 intenția de a o extinde.
ALKA își concentrează la Ploiești producția de snackuri sărate coapte, în timp ce la București produce și snackuri dulci, sub branduri precum ALKA Prăjitura Casei, Alfers și ALKA Biscuiți, dar și cafea.
Grupul ALKA a fost înființat în 1994 ca investiție de tip greenfield (dezvoltare de la zero). Conform datelor citate de ZF de pe listafirme.ro, compania este controlată de AMKA Industries Holding AG.
Recomandate
Raiffeisen Bank și InnovX schimbă formatul MoonShotX 2026–2027, mutând programul de la „pitch-uri” la întâlniri strategice cu investitori și lideri internaționali , într-o încercare de a accelera extinderea externă a companiilor românești cu venituri de 5–50 milioane euro, potrivit Raiffeisen Bank . Înscrierile sunt deschise până la 30 septembrie. Programul se adresează firmelor care urmăresc scalarea internațională, iar banca indică drept rezultat al primelor două ediții faptul că 14 companii au intrat în proces de extindere externă, dintre care 9 după ediția 2025–2026. Ce se schimbă operațional în ediția 2026–2027 Cea mai vizibilă modificare este de format: companiile participante nu vor mai susține prezentări în fața unei audiențe, ci vor fi integrate în forumuri de leadership, paneluri tematice și întâlniri strategice alături de investitori, reprezentanți guvernamentali, corporații și lideri internaționali din industrie. Noua ediție vine și cu un „model operațional actualizat”, construit pe patru direcții pe care organizatorii le consideră esențiale pentru scalarea internațională: acces la piețe regionale și globale; consolidarea încrederii prin parteneriate instituționale; acces la capital pentru creștere; integrarea noilor tehnologii în modelele de business. Traseul programului și piețele vizate Programul include o etapă dedicată dezvoltării planurilor de internaționalizare, în care companiile își construiesc strategiile de extindere pe piețe externe. După evaluare, cele mai performante organizații ar urma să participe la misiuni internaționale în Austria, Japonia, Marea Britanie și SUA. Bootcamp-ul are două noutăți față de ediția precedentă: sesiuni susținute de reprezentanți ai ecosistemelor din țările vizate și implicarea mai activă a absolvenților MoonShotX, cu accent pe exemple practice și învățare între antreprenori. Calendarul anunțat iulie – septembrie 2026: înscrieri octombrie 2026: anunțarea companiilor incluse noiembrie 2026: bootcamp-uri de accelerare executivă noiembrie 2026 – ianuarie 2026: mentoring personalizat pentru planurile de scalare mai – iunie 2027: sesiuni internaționale de scalare în Austria, Marea Britanie, Japonia și SUA În comunicat, intervalul „noiembrie 2026 – ianuarie 2026” apare în această formă; documentul nu oferă o clarificare suplimentară privind anul de final al etapei de mentoring. Înscrierile se fac pe pagina dedicată programului, MoonShotX . [...]
Apple mută presiunea prețurilor în rate lunare printr-un program de leasing , o schimbare care poate accelera ciclurile de înlocuire a dispozitivelor și poate „netezi” vânzările de iPhone, într-un moment în care compania a început să majoreze prețuri la hardware. Potrivit The Next Web , Apple a lansat în SUA programul Apple Upgrade , operat de Klarna , care acoperă iPhone, Apple Watch, Mac și iPad și pornește de la 17,99 dolari pe lună (aprox. 83 lei) pentru un iPhone. Programul nou înlocuiește discret iPhone Upgrade Program, pe care Apple îl rula din 2015. Momentul lansării este relevant: în iunie, Apple a crescut prețurile la Mac și iPad cu 100 de dolari, peste pragul de 1.000 de dolari, invocând o penurie de memorie „alimentată” de cererea pentru inteligență artificială, și a avertizat că urmează scumpiri și la iPhone. Ce schimbă Apple Upgrade pentru cumpărător: „mai ieftin” ca senzație, nu ca preț Leasingul nu reduce prețul total al unui iPhone, dar schimbă modul în care este perceput costul. Exemplul dat: un iPhone 17 Pro de 1.099 dolari (aprox. 5.060 lei) devine 31,99 dolari pe lună (aprox. 147 lei), iar „șocul” prețului de listă este înlocuit de o plată lunară. Un analist Forrester, Dipanjan Chatterjee, a rezumat ideea pentru CNET: plata lunară predictibilă schimbă percepția asupra costului, chiar dacă prețul nu scade. Unde e „cârligul”: proprietatea și costurile din „fine print” Diferența-cheie față de cumpărare este proprietatea: în leasing, Klarna deține dispozitivul cât timp utilizatorul plătește. La finalul perioadei, clientul poate face upgrade, poate cumpăra dispozitivul printr-o taxă unică sau îl poate returna. Dacă nu face nimic, trece pe plăți lunare „de la o lună la alta”, despre care Apple spune că „pot crește”, înainte să se ajungă la o taxă automată de cumpărare. Condițiile penalizează lipsa de atenție, potrivit aceleiași surse: închiderea anticipată sau upgrade-ul anticipat vin cu taxe pe care Apple le numește „substanțiale”; dispozitivul trebuie returnat în stare bună, altfel se plătește o taxă pentru deteriorare; AppleCare nu mai este inclus la fel ca în vechiul program. The Next Web notează și că WIRED a relatat despre critici care numesc lansarea „financiarizarea crizei de accesibilitate”. De ce contează pentru Apple: cicluri de upgrade mai scurte și venituri mai previzibile Dincolo de argumentul pentru consumatori, miza este una de model de business. Utilizatorii își păstrează iPhone-urile „aproape patru ani” în prezent, iar o companie dependentă de cicluri de upgrade are interesul să reducă această durată. Un leasing poate împinge clienții înapoi în magazin la unu-doi ani și poate face vânzările mai puțin dependente de vârfurile de după lansări — un tip de volatilitate pe care investitorii tind să îl penalizeze. Mutarea pune Apple în competiție directă și cu operatorii telecom, care folosesc de mult finanțarea telefoanelor pentru a „lega” clienții de abonamente. În plus, programul vine înaintea așteptărilor că iPhone 18 ar putea fi mai scump în septembrie și pe fondul zvonurilor despre un model pliabil în jur de 2.500 de dolari (aprox. 11.500 lei), unde plata lunară ar face mai ușoară „înghițirea” prețului. Dispozitive blocate pentru neplată? Apple neagă limitarea funcțiilor Înainte de lansare, 9to5Mac a găsit cod într-o versiune beta de iOS 27 care sugera un „Restricted Mode” pentru dispozitive finanțate, în caz de neplată, care ar fi blocat accesul la majoritatea aplicațiilor. Apple a respins scenariul: un purtător de cuvânt, Brian Bumbery, a declarat pentru The Verge că nu vor exista limitări ale funcționalității dispozitivului din cauza plăților ratate. Totuși, creditorul păstrează pârghii contractuale: Klarna spune că trei plăți ratate la rând încheie leasingul și fac ca întregul sold să devină scadent imediat. În ansamblu, Apple Upgrade arată o continuare a transformării Apple către venituri recurente: după un deceniu de accent pe abonamente, și hardware-ul începe să fie „contorizat” lunar, iar iPhone-ul devine mai mult un serviciu decât un bun deținut. [...]
Huawei ia în calcul o investiție majoră pentru a-și securiza accesul la memorii DRAM , prin construirea unei fabrici proprii care ar urma să reducă dependența Chinei de furnizori sud-coreeni și americani, potrivit Gadget . În prezent, piața globală de memorii DRAM este puternic concentrată: patru producători ( Samsung Electronics , SK Hynix, Micron Technology și CXMT) controlează împreună peste 97% din piață, iar cererea pentru infrastructura de inteligență artificială a dus la recorduri de venituri trimestriale, conform articolului. Pe acest fond, Huawei ar urmări să intre în zona de producție DRAM printr-un proiect realizat împreună cu producătorul local SwaySure, pentru o fabrică de wafere de 12 inci (aprox. 30,5 cm), cu sprijinul statului chinez, potrivit unor „surse neoficiale” citate de publicație. Capacitate vizată și obiectivul proiectului Fabrica ar putea ajunge la o capacitate de 140.000 de wafere pe lună, adică aproape jumătate din capacitatea CXMT estimată pentru 2026, mai notează sursa. În faza inițială, primele unități nu ar urma să fie dintre cele mai performante, iar obiectivul nu ar fi profitabilitatea „cu orice scop”, ci reducerea dependenței companiilor chineze de importuri. Ce urmează și care sunt limitele informației Proiectul este descris ca dificil și de durată, cu perspectiva că „vor mai trece ani buni” până când fabrica ar deveni operațională la parametri relevanți. Informațiile sunt prezentate ca neconfirmate oficial, iar articolul indică drept sursă secundară xda-developers.com (fără un link disponibil în textul furnizat). [...]
Warner Bros. Discovery a deschis un proces împotriva Amazon, acuzând „concurență neloială” prin recrutarea unor directori aflați sub contract , într-un demers care poate ridica costurile și riscurile juridice ale „vânătorii” de talente între marii jucători media și streaming, potrivit IT之家 . Acțiunea în instanță vizează, conform informațiilor preluate de publicație dintr-un material TechCrunch, plecarea mai multor angajați despre care Warner Bros. susține că aveau contracte pe durată determinată. Un exemplu menționat este Pia Barlow, șefa de marketing pentru HBO Max, care a ajuns recent la Amazon MGM Studios . Warner Bros. afirmă că în cazul ei contractul ar fi urmat să expire abia la 31 octombrie 2027. În plângerea citată, Warner Bros. susține că Amazon ar fi „ignorat în mod vădit” legislația din California, încercând să convingă angajați cu contracte pe termen fix să își încalce obligațiile contractuale. Compania mai afirmă că Amazon le-ar fi oferit acestora asigurări că îi va apăra și va acoperi eventuale despăgubiri dacă ar fi trași la răspundere pentru astfel de încălcări. Potrivit aceleiași surse, Warner Bros. mai acuză că Amazon ar fi încercat să determine și un alt angajat să își încalce contractul, însă acesta ar fi ales, în final, să rămână la Warner Bros. Discovery. Publicația nu oferă detalii despre valoarea pretențiilor sau despre calendarul procedural al litigiului. [...]
Nothing recunoaște o reorganizare cu reduceri de posturi, dar neagă ieșirea din piețe , într-un moment în care scumpirea componentelor pune presiune pe segmentul de telefoane midrange în care compania concurează, potrivit The Verge . Compania spune că zvonurile privind retragerea din 12 piețe sunt „știri false” și că cifrele raportate despre concedieri ar fi „mult exagerate”. Reacția vine după un raport care susținea că Nothing ar urma să „iasă din 12 piețe pe fondul scăderii livrărilor globale”. Cofondatorul Nothing, Akis Evangelidis, a declarat că firma „se reorganizează” și că va concedia o parte din personal, fără să confirme însă amploarea reducerilor. Ce schimbă Nothing operațional Evangelidis afirmă că Nothing nu închide operațiuni în nicio piață, ci își „consolidează” activitatea în hub-uri regionale pentru a funcționa „mai eficient”. În paralel, compania spune că introduce unități de business dedicate, inclusiv una „AI-native” (adică o structură construită în jurul produselor și proceselor bazate nativ pe inteligență artificială). În același mesaj, Nothing precizează că nu poate oferi detalii despre posturile afectate, invocând „conformitatea cu reglementările” și „procese locale de consultare” aflate în derulare. „FAKE NEWS... Nu închidem nicio piață. [...] Cifrele raportate sunt mult exagerate.” Presiunea costurilor: contextul din spatele reorganizării Publicația notează că segmentul de telefoane midrange este afectat de creșterea prețurilor componentelor, fără semne de relaxare pe termen scurt. În acest context, luna trecută Evangelidis a anunțat că brandul buget CMF al Nothing nu va lansa un nou telefon anul acesta, din cauza penuriei de componente. Tot luna trecută, CEO-ul Nothing, Carl Pei , a spus că prețurile memoriei pentru Phone 4A s-au dublat de la lansarea de la începutul anului și a susținut că RAM-ul poate ajunge să reprezinte jumătate din costul unui telefon nou. Vânzările Phone 4B, folosite ca argument Nothing contestă și ideea unor vânzări slabe pentru Phone 4B. Evangelidis spune că modelul a vândut 29.537 de unități în prima zi, „stabilind recorduri” în segmentul său de preț. Pentru piață, mesajul companiei indică o ajustare de structură și costuri, nu o retragere, însă amploarea exactă a concedierilor rămâne neclară, deoarece Nothing nu a comunicat un număr. [...]
Ingka Group spune că își continuă activitatea forestieră în România, mizând pe controale mai stricte după episoade de tăieri ilegale , potrivit Economica . Mesajul vine în contextul în care grupul, cel mai mare francizat IKEA, susține că poate avea un impact mai bun rămânând într-o piață cu risc și lucrând cu furnizori care își îmbunătățesc practicile, decât retrăgându-se. Ulf Johansson, șeful departamentului de materii prime din Inter IKEA Group, afirmă că tăierile ilegale sunt o problemă globală, iar abordarea IKEA este să-și „sporească verificările și controalele” în zonele cu risc mai ridicat. În același timp, compania ar alege să nu se aprovizioneze deloc din unele țări unde problemele ar fi „prea greu de gestionat”. Miza operațională: recoltare „precaută” și comparația cu Suedia Johansson spune că, din perspectiva gestionării pădurilor, Ingka România ar avea o abordare precaută privind recoltarea, raportând volumul exploatat la „creșterea nouă” anuală a pădurii (lemnul care se adaugă natural într-un an), nu la dimensiunea totală a pădurii. În acest cadru, el afirmă că România ar recolta în prezent „mai puțin de jumătate” din creșterea nouă anuală, ceea ce ar însemna că, per ansamblu, în păduri se adaugă mai mult lemn decât se extrage. Ca termen de comparație, în Suedia ar fi recoltată aproape 90% din creșterea nouă anuală, cu replantare sau regenerare naturală astfel încât recoltarea și regenerarea să rămână aproximativ egale în timp. Managerul adaugă însă un avertisment: astfel de cifre trebuie privite cu atenție și verificate, nu acceptate automat „ca atare”. Dimensiunea activelor: Ingka, cel mai mare proprietar privat de păduri din România Ingka este prezentată drept cel mai mare proprietar de păduri din România, cu 50.600 de hectare, conform ultimelor date oficiale din 2024. În portofoliul global al grupului, România ar fi a treia piață ca suprafață deținută, după Letonia (101.700 hectare) și SUA (74.300 hectare). Controlul lanțului de aprovizionare: certificare FSC și teste de laborator Potrivit lui Johansson, lemnul folosit de retailer trebuie să fie certificat FSC (certificare terță pentru management forestier responsabil). Dacă un furnizor nu îndeplinește cerințele, compania discută cazul pentru a înțelege ce s-a întâmplat, dar există un prag minim, numit IWAY MUST, care „nu este niciodată negociabil”. Dacă furnizorul nu poate dovedi conformitatea, livrările sunt blocate, iar cei care nu se aliniază în timp sunt eliminați treptat. Pentru verificarea originii, IKEA folosește și analize izotopice: se poate preleva o probă mică inclusiv dintr-o piesă de mobilier finisată, iar laboratorul poate estima zona în care a crescut arborele, prin comparație cu baze de date de referință, inclusiv cele dezvoltate la Kew Gardens (Londra) și în Statele Unite. O abordare similară este descrisă pentru ratan: împreună cu institutul de cercetare Kew Gardens, IKEA ar fi contribuit la dezvoltarea unui test ADN care identifică exact specia, în condițiile în care există circa 500 de specii, multe greu de diferențiat vizual, iar unele sunt amenințate. Johansson susține că, fără acest test, compania ar fi putut fi nevoită să renunțe la utilizarea ratanului, din lipsa unei metode fiabile de identificare. [...]
