Știri
Știri din categoria Companii
Guvernul pregătește închideri, fuziuni și listări la bursă pentru companiile de stat, într-o reformă care vizează reducerea pierderilor și a datoriilor către buget, potrivit Mediafax. Premierul Ilie Bolojan susține că România are peste 1.500 de companii cu statul acționar, iar multe funcționează ineficient și au generat „aproximativ 14 miliarde de lei pierderi” în ultimii ani.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Bolojan spune că reforma a început cu un proiect-pilot care vizează 22 de companii din energie, transporturi și industrie. Doar acestea ar fi acumulat „într-un singur an” datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei.
Planul anunțat împarte companiile în mai multe categorii, cu măsuri diferite:
Pentru companiile cu pierderi și subvenții în creștere, Bolojan indică un proces de redresare operațională, cu eficientizare și „expertiză internațională”. Exemplele menționate sunt CFR Călători, Metrorex și TAROM.
Tot aici, premierul vorbește despre fuziuni și integrări „unde există suprapuneri și ineficiență”, dând ca exemple Telecomunicații CFR și Tipografica Filaret, unde obiectivul ar fi reducerea costurilor și creșterea eficienței.
În același mesaj, Bolojan afirmă că unele companii vor fi închise „treptat și ordonat” dacă „nu mai au viitor”, indicând cazuri precum CFR Marfă și Petrotrans. Despre Petrotrans, premierul spune că este în faliment din 2007 și că nu este lichidată complet, deși ar fi continuat să genereze costuri pentru stat.
Guvernul lucrează, potrivit premierului, la o listă de companii care ar putea fi listate la bursă prin vânzarea de pachete minoritare de acțiuni, cu statul rămas acționar majoritar și cu menținerea controlului asupra deciziilor strategice.
Bolojan enumeră între companiile avute în vedere Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank. Pentru altele — Transgaz, Portul Constanța și Poșta Română — procesul ar depinde de îndeplinirea unor „condiții prealabile”.
Premierul spune că acesta este „doar primul pas” și că, în următoarele 30 de zile, Guvernul va lansa un nou val de evaluări, pe criterii legate de importanța strategică și situația financiară a companiilor. În mesajul citat, Bolojan leagă reforma de reducerea risipei și de efecte în economie și în bugetul public.
Recomandate
Guvernul pregătește o procedură cu criterii pentru selectarea următorului val de companii de stat, care ar urma să fie anunțat în 30 de zile , potrivit News . Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că statul vrea să acționeze ca „acționar responsabil”, intervenind înainte ca firmele să ajungă în insolvență sau faliment. Anunțul a fost făcut joi, la Palatul Victoria . Gheorghiu a precizat că, pentru următoarea etapă, Executivul va trece prin ședința de guvern – în cadrul unui memorandum – o procedură de selecție. De la decizie la nivel de minister, la criterii stabilite central Vicepremierul a arătat că, în „primul val”, ministerele au decis ce companii intră în proiectul pilot. Pentru „următorul val”, Guvernul propune criterii de selecție care vizează: importanța strategică a companiei; situația financiară în care se află. Miza: intervenție mai devreme, înainte de insolvență În logica prezentată de vicepremier, statul ar trebui să nu mai aștepte deteriorarea severă a situației financiare pentru a interveni în companiile pe care le deține. „Statul trebuie să devină acel acţionar responsabil care previne intrarea în faliment sau în insolvenţă a unei companii, care nu mai aşteaptă ca aceste companii să ajungă în aceste situaţii pentru a interveni.” Deocamdată, în informațiile transmise nu sunt menționate numele companiilor vizate în următorul val și nici detalii despre forma concretă a intervenției statului; acestea ar urma să fie clarificate odată cu anunțul promis în următoarele 30 de zile. [...]
Guvernul a pus pe listă 22 de companii de stat cu datorii de 4,2 miliarde lei și pierderi de 1,12 miliarde lei , într-un proiect-pilot care deschide calea pentru restructurări, fuziuni sau închideri, în funcție de rolul economic al fiecărei firme, potrivit Adevărul . Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat concluziile după ședința de Guvern de joi, 16 aprilie. Miza anunțului este una bugetară și de guvernanță: Executivul tratează pierderile și restanțele acestor companii ca pe o „factură anuală” suportată de contribuabili și susține că reforma nu mai poate fi limitată la schimbări de management. „Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă.” De ce contează: un „proiect-pilot” care poate seta regulile pentru restul portofoliului de stat Oana Gheorghiu a descris problema ca fiind sistemică, în contextul în care statul este acționar în peste 1.500 de societăți, dintre care multe funcționează ineficient și generează pierderi pentru bugetul public. Proiectul-pilot vizează 22 de companii din energie, transporturi și industrie, selectate pentru impactul financiar și relevanța lor în economie. Vicepremierul a spus că lista și evaluarea au fost construite împreună cu AMEPIP (agenția responsabilă de guvernanța companiilor de stat) și sunt legate de angajamentele României față de OECD și Comisia Europeană. „A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței.” Cine are cele mai mari restanțe la buget Conform datelor prezentate, cele mai mari restanțe la buget sunt generate de: CFR Marfă CFR SA Romaero Vicepremierul a insistat că situațiile trebuie tratate diferențiat: unele companii administrează infrastructuri critice, altele sunt entități comerciale, iar unele sunt structuri rămase fără obiect de activitate, dar care continuă să acumuleze pierderi. Ce tip de intervenții ia în calcul Guvernul Pentru a limita deciziile „arbitrare”, Guvernul spune că a evaluat fiecare companie din lotul-pilot pe baza a șapte criterii (strategie, guvernanță, model de business și performanțe comercială, operațională, patrimonială și financiară). Datele au fost extrase automat din sistemele Ministerului Finanțelor și ANAF, pentru o imagine unitară. Intervențiile sunt grupate pe categorii, în funcție de rol și perspectivă economică: Infrastructură critică : ELCEN, Oil Terminal, CFR SA – investiții și reforme de guvernanță. Decizie strategică : Avioane Craiova, Romaero – decizii la nivel interministerial, pe fondul importanței industriale. Transformare după model european : CNCIR – reorganizare pentru creșterea competitivității. Redresare operațională : CFR Călători, Metrorex, TAROM – redresare, posibil cu sprijin extern. Fuziuni și absorbții : Telecomunicații CFR, Tipografica Filaret – opțiuni de consolidare. Ieșire din portofoliu : lichidare/radiere – exemplu: Petrotrans. Cazul Petrotrans: faliment din 2007, dar costuri încă plătite Ca exemplu de disfuncționalitate, Oana Gheorghiu a invocat Petrotrans, companie aflată în faliment din 2007, dar care nu a fost lichidată nici până în 2026. „Este o companie aflată în faliment din 2007, iar noi suntem în 2026. Singurii care au încasat bani în acești ani au fost lichidatorii, contabilii și cei care s-au ocupat de arhivare.” Potrivit vicepremierului, din cauză că firma nu a fost radiată, bugetul public plătește anual peste 29.000 de euro (aprox. 145.000 lei) pentru conducte care există doar în documente, în baza unei hotărâri judecătorești. Ce urmează: extinderea evaluării în 30 de zile Executivul intenționează să extindă analiza și la alte companii de stat, urmând ca un nou lot să fie selectat în următoarele 30 de zile, pe criterii de importanță strategică și situație financiară. Guvernul pregătește și un „calendar clar de intervenție” pentru cazuri similare, menționând companii precum Remin și Minvest. „Statul trebuie să devină un acționar responsabil, care previne intrarea în faliment sau insolvență, nu unul care intervine abia după ce companiile ajung în aceste situații.” [...]
Guvernul pregătește închideri, fuziuni și restructurări la companiile de stat, după ce un lot-pilot de 22 de firme a adunat datorii bugetare de circa 4,2 miliarde de lei și pierderi nete de aproximativ 1,12 miliarde de lei într-un singur an , potrivit Digi24 . Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că miza este reducerea costurilor directe pentru contribuabili și oprirea „risipei și ineficienței” dintr-un sector cu peste 1.500 de companii deținute de stat. În bilanțul prezentat după ședința de Guvern, Gheorghiu a indicat că multe dintre companiile de stat au pierderi istorice cumulate de aproximativ 14 miliarde de lei, bani care, în opinia sa, ar fi putut fi direcționați către investiții publice majore. „Cred că din acești bani am fi putut construi 3, 4 sau chiar 5 spitale regionale. A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței.” Ce companii sunt în prim-plan și ce decizii sunt avansate În portofoliul pilot analizat, vicepremierul a descris companiile drept „găuri negre pentru economia României”, argumentând că menținerea situației actuale produce costuri directe pentru contribuabili. Digi24 notează că, dintre companiile cu cele mai mari datorii, au fost menționate: CFR Marfă SNCFR Romaero Pentru SNCFR, Gheorghiu a spus explicit că societatea „trebuie lichidată”. Șase direcții de acțiune: de la investiții la ieșirea din portofoliu Executivul propune o clasificare a companiilor de stat și măsuri diferențiate, în funcție de rolul economic și de situația financiară: Infrastructură critică – companii precum ELCEN, Oil Terminal și CFR SA: investiții și reforme de guvernanță. Decizie strategică – Avioane Craiova, Romaero: decizii interministeriale privind viitorul. Transformare pe model european – CNCIR: transformare pentru a deveni competitiv, după modele europene. Redresare operațională – CFR Călători, Metrorex, TAROM: restructurare, posibil cu sprijin european. Fuziuni și absorbții – exemple: Telecomunicații CFR, Tipografica Filaret. Ieșire din portofoliu (lichidare) – pentru companii unde statul ar urma să închidă definitiv expunerea. Analiza a fost realizată cu sprijinul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, în cadrul reformei din PNRR privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat. Exemplul Petrotrans: costuri care continuă în faliment Ca ilustrare a blocajelor administrative, vicepremierul a invocat cazul Petrotrans, companie aflată în faliment din 2007. Potrivit acesteia, procedura de lichidare a fost tergiversată aproape 19 ani, iar statul ar plăti din 2015 peste 29.000 de euro anual (aprox. 145.000 lei) pentru conducte „care există doar pe hârtie”, în baza unei decizii judecătorești. Gheorghiu a mai spus că o contestație depusă de o instituție a statului, pentru o creanță minoră, ar fi întârziat lichidarea cu aproximativ șapte ani. Oficialul a indicat că situații similare ar exista și la alte companii aflate de mult timp în insolvență, precum Remin și Minvest, pentru care Guvernul ar urma să introducă un calendar de intervenție. Ce urmează: extinderea analizei în 30 de zile Executivul pregătește un nou val de companii care vor intra în analiză în următoarele 30 de zile, pe criterii legate de importanța strategică și situația financiară. Mesajul central al vicepremierului: statul ar trebui să acționeze ca „acționar responsabil”, cu decizii și termene, înainte ca firmele să ajungă în insolvență sau faliment. [...]
Cartel Alfa cere intervenția Guvernului pentru a opri hotărârile locale care interzic jocurile de noroc în spații fizice, susținând că măsurile pot bloca activitatea Loteriei Române și pot reduce veniturile la buget , potrivit Digi24 . Confederația sindicală afirmă că, prin decizii adoptate la nivel local – exemplul invocat fiind Hotărârea Consiliului Local Bacău nr. 119/01.04.2026 – autoritățile ajung să trateze Compania Națională „Loteria Română” (CNLR) „la grămadă”, fără diferențiere față de operatorii privați. În comunicatul citat, Cartel Alfa susține că CNLR funcționează într-un cadru legal distinct și are un rol public, cu contribuții la bugetul de stat și la finanțarea unor obiective de interes general. Miza pentru companie: risc de blocaj operațional și presiune pe venituri publice Sindicaliștii avertizează că în mai multe zone „se conturează o practică periculoasă” de interzicere generalizată a activității, cu efecte care ar putea include: blocarea totală a activității CNLR în anumite localități; pierderea locurilor de muncă; diminuarea semnificativă a veniturilor bugetare; apariția unor conflicte juridice majore. Cartel Alfa mai susține că astfel de decizii ar fi luate fără o analiză reală a consecințelor economice și sociale și fără a ține cont de statutul distinct al companiei. Ce solicită Cartel Alfa Guvernului În apelul către Executiv, confederația cere: intervenția urgentă a Guvernului pentru clarificarea modului de aplicare a cadrului legal; încetarea adoptării unor hotărâri locale care „depășesc limitele legii”; inițierea unui dialog cu toate părțile implicate. Context: cazul Bacău și închiderea treptată a locațiilor În 1 aprilie, primarul municipiului Bacău, Lucian Viziteu, a anunțat pe Facebook interzicerea activității de jocuri de noroc în locații fizice în oraș, precizând că spațiile se vor închide treptat, pe măsură ce expiră autorizațiile aparatelor. Cartel Alfa indică această hotărâre ca exemplu de aplicare locală care, în opinia sa, lovește și în activitatea Loteriei Române. [...]
România rămâne „supraponderală” la companii de stat, iar costul se vede în productivitate și în blocarea reformelor economice , potrivit unei intervenții a jurnalistului Matei Udrea la Euronews . În opinia sa, numărul mare de astfel de entități nu doar consumă resurse publice, ci „blochează” și o parte din forța de muncă, reducând eficiența economiei. Udrea afirmă că, dacă sunt excluse statele comuniste, România ar fi a treia țară din lume ca număr de companii de stat, după Brazilia și India. El leagă această situație de moștenirea perioadei ceaușiste și susține că, până acum, „s-a blocat orice reformă”, pe fondul rezistenței față de eliminarea companiilor „care ne trag în jos”. „România este a treia țară din lume, dacă scoatem țările comuniste din calcul, este a treia țară din lume ca număr de companii de stat, după Brazilia și India.” De ce contează: resurse publice fără rezultate și presiune pe productivitate Punctul central al argumentului este că o parte dintre companiile de stat consumă bani publici fără să livreze performanță economică, ceea ce afectează productivitatea la nivel de țară și îngreunează reformele. Udrea spune că vicepremierul ar fi prezentat și „niște nume” în acest context, fără ca materialul să detalieze lista. Exemplul invocat: Aerostar vs. Avioane Craiova Pentru a ilustra diferența de eficiență, Udrea compară Aerostar Bacău, companie privatizată în 1997, cu Avioane Craiova, rămasă în proprietatea statului. Conform declarațiilor sale: Aerostar Bacău (privatizată) „produce inclusiv drone pentru Israel” și componente pentru avionul F-35 . Avioane Craiova (de stat) „continuă să acumuleze pierderi” și, spune Udrea, primește anual sprijin sub formă de ajutoare de stat, scutiri de impozite și ștergeri de datorii, în timp ce rămâne neperformantă. „Primește bani, zeci de milioane de euro și, în continuare, produce, este o gaură neagră.” În esență, mesajul este că menținerea pe termen lung a unor companii de stat ineficiente are un cost dublu: bugetar (prin finanțări repetate) și economic (prin productivitate mai scăzută și forță de muncă „captivă” în structuri necompetitive). [...]
Fondatorul Netflix, Reed Hastings, se retrage din consiliul de administrație în iunie , potrivit Financial Times , anunț care a împins acțiunile companiei la o scădere de până la 9% în tranzacțiile after-hours, pe fondul unei prognoze financiare sub așteptări pentru trimestrul curent. Hastings, care a cofondat Netflix în 1997 și a condus transformarea companiei dintr-un serviciu de închiriere DVD prin poștă într-un grup de streaming evaluat la circa 450 mld. dolari, este în prezent președintele (chair) companiei. Reacția pieței și motivul invocat de companie Scăderea cotației a venit după ce Netflix a comunicat atât planul de plecare al lui Hastings din board, cât și o estimare mai slabă decât anticipau investitorii pentru rezultatele viitoare. „[…] vrea să se concentreze pe filantropie și alte preocupări”, a transmis Netflix, potrivit Financial Times. Compania a precizat că Hastings își redusese treptat responsabilitățile încă din 2020, când l-a numit pe Ted Sarandos co-director executiv (co-CEO). Ulterior, Greg Peters i-a preluat locul lui Hastings ca co-CEO în 2023. Rezultatele pe T1 și efectul taxei de reziliere În pofida reacției negative a pieței, Netflix a raportat rezultate solide în primul trimestru, susținute de o taxă de reziliere („break fee”) de 2,8 mld. dolari încasată de la Paramount, după ce aceasta a decis să își retragă oferta pentru Warner Bros Discovery. Netflix a raportat un profit de 1,23 dolari pe acțiune în T1, peste așteptările Wall Street (76 de cenți). Veniturile au fost de 12,3 mld. dolari, iar profitul net a urcat la 5,3 mld. dolari, influențat de aceeași taxă de reziliere; compania a mai indicat că venitul operațional a fost sprijinit și de majorările de preț implementate în trimestru. Prognoza sub așteptări și contextul bursier Pentru trimestrul în curs, Netflix a estimat un profit de 78 de cenți pe acțiune, sub consensul pieței de 84 de cenți, element care a cântărit în evoluția acțiunilor după publicarea raportului. Financial Times notează că titlurile Netflix recuperaseră o parte din terenul pierdut după intrarea companiei în cursa de achiziție pentru Warner Bros, iar înainte de raportarea rezultatelor erau în creștere cu aproximativ 15% de la începutul anului, deși rămân sub maximul atins vara trecută. În același context, Netflix a explicat că achiziția Warner Bros „ar fi fost un accelerant” pentru strategie, „dar doar la prețul potrivit”. [...]
