Știri
Știri din categoria Bursă
Statul pregătește listări minoritare la BVB care ar putea aduce 3–8 miliarde de lei la buget, iar CEC Bank este indicată drept „cel mai solid candidat” pentru un IPO, potrivit Banking News, care citează o notă de informare prezentată joi în ședința de guvern de vicepremierul Oana Gheorghiu.
Vicepremierul a anunțat că a prezentat o „listă exploratorie” privind posibila listare la bursă a unor companii de stat. În documentele discutate, CEC Bank – instituție de credit controlată integral de stat prin Ministerul Finanțelor – este considerată cea mai pregătită pentru debutul la Bursa de Valori București.
Raportul menționat plasează CEC Bank în centrul strategiei de piață și recomandă demararea imediată a unui studiu de fezabilitate pentru un IPO (ofertă publică inițială – prima listare la bursă). Listarea ar putea fi realizată printr-o ofertă mixtă, care poate include atât vânzarea unui pachet de acțiuni de către stat, cât și emiterea de acțiuni noi pentru atragerea de capital.
Miza, conform documentului, este dublă: venituri la buget și resurse suplimentare pentru dezvoltarea băncii.
Oana Gheorghiu a atras atenția asupra calendarului:
„O listare durează între 12 și 24 de luni cel puțin, deci nu este un proces care se înceapă imediat. Urmează o analiză amplă.”
Estimările din raport arată că primele trei tranzacții prioritare ar putea genera între 3 și 8 miliarde de lei pentru buget, la prețurile actuale de piață, cu precizarea că valorile sunt orientative și depind de condițiile de piață din momentul execuției.
Pachetul de măsuri include:
Documentul subliniază că statul nu urmărește pierderea controlului: programul de guvernare prevede listarea unor pachete minoritare, fără cedarea poziției majoritare în companiile strategice. Listarea este prezentată ca instrument pentru creșterea transparenței, întărirea disciplinei corporative și acces mai facil la capital.
În paralel, jalonul din PNRR prevede listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii de stat până în august 2026.
Nota prezentată în guvern include o listă de 22 de companii propuse pentru listare, care ar necesita o perioadă minimă de 6–12 luni de pregătire. Pe lângă CEC Bank, raportul indică drept prioritare și:
În schimb, unele proiecte sunt condiționate, potrivit documentului:
Pe lista companiilor analizate pentru IPO mai apar, între altele: Portul Constanța (condiționat), CNAB București (amânat), Salrom (condiționat), Loteria Română (condiționat), Imprimeria Națională (amânat), Cuprumin (condiționat), Romarm (condiționat), Poșta Română (condiționat).
Recomandate
CEC Bank este vizată ca principală candidată la IPO, cu termen propus în T4 2026 , potrivit unei informări guvernamentale consultate de Economedia . Miza pentru piața de capital este dublă: o listare a băncii ar aduce un nou emitent mare la Bursa de Valori București și ar funcționa ca semnal de reformă în portofoliul companiilor de stat, în contextul jaloanelor din PNRR . Raportul a fost prezentat guvernului de aparatul de lucru al vicepremierului Oana Gheorghiu , care are în responsabilitate reforma companiilor de stat. Documentul evaluează firme cu capital de stat eligibile pentru listare la BVB și indică drept „cel mai solid candidat” pentru un IPO chiar CEC Bank. De ce CEC Bank apare ca „cel mai solid candidat” pentru IPO Raportul argumentează că dimensiunea și notorietatea CEC Bank ar susține „absorbția ofertei” atât pe piața locală, cât și pe cea regională. În plus, pregătirea ar putea începe „imediat”, iar statul ar urma să păstreze controlul majoritar, indiferent de structura tranzacției. „Pregătirea poate fi demarată imediat – termen propus pentru IPO: Trimestrul 4 2026 (sub rezerva confirmării termenului de studiu de fezabilitate). Statul va menține controlul majoritar indiferent de structura IPO.” Documentul menționează și o evaluare de 5,4 miliarde de lei pentru CEC Bank, în cadrul scenariului de IPO. Cum ar arăta tranzacția și ce condiții pune raportul Raportul indică un IPO cu o componentă de vânzare din pachetul deținut de stat, însă volumul exact ar urma să fie stabilit printr-un studiu de fezabilitate. Printre argumentele pro-listare sunt menționate: statul deține 100% din bancă, ceea ce ar simplifica procesul (fără negocieri cu alți acționari); CEC Bank este deja emitent la BVB, prin două emisiuni de obligațiuni. Context: alte listări/majorări de free-float analizate Pe baza unei „analize exploratorii”, raportul mai arată că trei companii ar justifica demararea imediată a studiilor de fezabilitate: Hidroelectrica (ABB) – pentru listare de pachete suplimentare; Romgaz (ABB) – pentru listare de pachete suplimentare; CEC Bank (IPO). ABB (accelerated bookbuilding) este o procedură rapidă de vânzare de acțiuni către investitori, de regulă instituționali. Documentul condiționează însă credibilitatea semnalului de reformă de o pregătire „profesionistă”, cu intermediari autorizați și cu respectarea integrală a reglementărilor pieței de capital. Ce urmează Termenul propus pentru IPO-ul CEC Bank este trimestrul 4 din 2026, dar raportul îl plasează explicit „sub rezerva” confirmării calendarului prin studiul de fezabilitate. Cu alte cuvinte, următorul pas practic este lansarea și finalizarea acestui studiu, care ar trebui să stabilească inclusiv volumul pachetului scos la vânzare. [...]
Listarea unor pachete minoritare din companiile de stat ar putea aduce venituri suplimentare la buget fără pierderea controlului , potrivit unei analize prezentate de Economica , care citează un studiu realizat de Asociația CFA România . Miza, din perspectivă bursieră și fiscală, este că statul ar rămâne acționar majoritar, dar ar putea monetiza participații minoritare și, în același timp, ar impune un cadru mai strict de raportare și guvernanță pentru companiile vizate. Studiul subliniază că listarea la bursă crește transparența și calitatea administrării, iar deciziile și costurile devin mai vizibile și „mai greu de influențat politic”. De ce ar conta pentru buget și piața de capital CFA România argumentează că listarea unor pachete minoritare poate genera venituri bugetare atât direct, prin vânzarea de acțiuni, cât și indirect, prin efecte secundare. În plus, ar contribui la dezvoltarea pieței de capital din România, prin creșterea bazei de investitori și a oportunităților de plasament. În acest context, studiul menționează explicit că listări suplimentare de pachete minoritare din companii deja listate – precum Hidroelectrica, Romgaz sau Nuclearelectrica – „pot aduce miliarde de lei la buget”, fără ca statul să își piardă poziția de control. Ce se schimbă în guvernanță și raportare Potrivit analizei, listarea aduce obligații mai stricte de raportare financiară, de guvernanță și de sustenabilitate (ESG – criterii de mediu, sociale și de guvernanță), ceea ce sporește responsabilitatea față de public și acționari. Studiul mai arată că firmele listate tind să fie mai eficiente și mai profitabile, iar managementul operează sub presiunea pieței și a așteptărilor investitorilor. Un efect invocat este întărirea rolului Consiliilor de Administrație în apărarea intereselor acționarilor, inclusiv ale statului român. Cum ar veni banii: mecanismele indicate în studiu Studiul enumeră câteva canale prin care statul ar putea încasa venituri suplimentare: încasări din vânzarea de acțiuni (listarea participațiilor minoritare); taxe și impozite suplimentare pe câștiguri de capital și dividende, aplicabile investitorilor minoritari; extinderea participării investitorilor instituționali, inclusiv fondurile de pensii administrate privat, descrise ca investitori stabili care susțin economia reală prin plasamente în acțiuni. Într-o declarație citată de publicație, președintele CFA România, Adrian Codirlașu , susține că măsura ar crește transparența și responsabilitatea în administrarea companiilor și ar atrage investitori, „fără a pierde controlul asupra companiilor”, statul urmând să rămână acționar majoritar. Pentru detalii, CFA România indică studiul „ Listarea la Bursa de Valori București a unor pachete minoritare din companiile de stat ”, disponibil aici: „Listarea la Bursa de Valori București a unor pachete minoritare din companiile de stat” . [...]
Premierul Ilie Bolojan susține că listarea la bursă a unor pachete minoritare din companiile de stat rămâne pe agenda Guvernului , în pofida criticilor venite din PSD și a intenției social-democraților de a bloca temporar astfel de tranzacții prin lege, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și de piață: dacă proiectul PSD avansează, poate întârzia sau limita listările anunțate, cu efect direct asupra planurilor de finanțare și asupra dezvoltării Bursei de Valori București. Într-un interviu la Radio România Actualități, Bolojan a spus că vânzarea de pachete minoritare este prevăzută în programul de guvernare și că subiectul a fost discutat în ultimele luni cu reprezentanții tuturor partidelor. El a insistat că statul ar urma să rămână acționar majoritar, invocând caracterul strategic al unor companii. De ce contează pentru bursă și pentru finanțele publice Bolojan a argumentat că listările ar putea contribui la lărgirea unei piețe de capital „destul de restrânse”, România fiind încadrată ca piață emergentă. În logica prezentată de premier, acțiunile ar putea fi cumpărate inclusiv cu bani din pensiile private și din fonduri de investiții, ceea ce ar susține lichiditatea și ar aduce investitori instituționali în acționariat. Premierul a legat implicarea mai mare a mediului privat de îmbunătățirea administrării companiilor, printr-o guvernanță mai strictă și o transparență mai mare, cu beneficii „pentru piețele financiare, pentru bugetul de stat și per ansamblu”. Disputa din coaliție: PSD pregătește o interdicție temporară Reacția premierului vine după ce PSD a criticat anunțul vicepremierului Oana Gheorghiu privind intenția Guvernului de a lista la bursă companii de stat. Ulterior, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul va depune un proiect de lege care să interzică, pentru doi ani, vânzarea de acțiuni la companiile de stat profitabile. Potrivit proiectului obținut de HotNews, interdicția ar urma să se aplice până la 31 decembrie 2027 și ar viza înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companii și societăți naționale, instituții de credit și alte societăți unde statul este acționar, indiferent de participație. Sunt prevăzute excepții, între care companiile cu pierderi timp de cinci ani consecutiv, cele aflate în insolvență (declanșată prin hotărâre judecătorească definitivă) și pachetele cu o valoare totală sub 5 milioane lei pentru fiecare entitate. Ce spune programul de guvernare și ce companii sunt vizate În Programul de guvernare PSD–PNL–USR–UDMR–Minorități 2025–2028, la capitolul „Guvernanța corporativă în companiile de stat”, este menționată „listarea la bursă a unor pachete minoritare, fără cedarea poziției majoritare a statului pentru companii publice”. În paralel, vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat o „listă exploratorie” de companii care s-ar putea califica pentru listare pe Bursa de Valori București , cu pachete minoritare. Bolojan a mai spus că este în lucru o listă de companii care ar putea fi listate în funcție de profilul fiecăreia și a indicat, între exemple, Hidroelectrica , Romgaz și CEC Bank. Pentru alte companii, precum Transgaz, Portul Constanța sau Poșta Română, procesul ar depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile. [...]
Hidroelectrica a depășit 70 mld. lei capitalizare, un nou reper pentru BVB , după ce în debutul ședinței din 16 aprilie valoarea de piață a urcat până la 72,4 miliarde lei, potrivit Adevărul . Pragul este relevant pentru investitori deoarece confirmă, la nivel de bursă, poziționarea companiei între cele mai valoroase listate locale și ridică miza pentru indicele BET. Virgil Popescu, fost ministru al Energiei și europarlamentar, a legat recordul de evoluția companiei din ultimul deceniu, amintind că Hidroelectrica era atunci în risc de insolvență. Într-o postare publică, el a pus creșterea pe seama investițiilor și a diversificării portofoliului de clienți. Randament aproape de 30% de la începutul anului, peste BET Popescu susține că randamentul acțiunilor Hidroelectrica de la începutul anului se apropie de 30%, cu circa 10 puncte procentuale peste media indicelui BET. În aceeași intervenție, el afirmă că Hidroelectrica „a reușit să depășească inclusiv profitul raportat de OMV Petrom”, fără a detalia valorile comparate. „Astăzi, 16 aprilie 2026, încă din deschiderea ședinței de tranzacționare, Hidroelectrica a trecut de pragul de 70 de miliarde de lei, atingând chiar 72,4 miliarde lei în primele minute — un record absolut pentru Bursa de Valori București !” Context: listarea și mesajul despre structura investitorilor Fostul ministru a readus în discuție listarea Hidroelectrica la bursă, despre care spune că a fost contestată la momentul respectiv. El precizează că acțiunile vândute au provenit din pachetul Fondului Proprietatea și că au fost cumpărate „în mare parte” de investitori români. În plus, Popescu afirmă că evoluția companiei ar fi susținută de planuri de investiții, consolidarea poziției de cel mai mare producător și furnizor de energie electrică din România și un accent mai mare pe eficientizarea activităților de trading (tranzacționare). La final, el indică și un al doilea exemplu din zona companiilor de stat, susținând că și Romgaz ar fi raportat un profit superior celui al OMV Petrom, fără alte detalii. (Pentru context, Adevărul a tratat separat subiectul Romgaz: Adevărul .) [...]
Bursa de Valori București a adăugat peste 28,3 miliarde lei la capitalizare într-o săptămână , pe fondul unei creșteri de aproape 5% față de intervalul anterior, potrivit datelor BVB consultate de Agerpres . Mișcarea indică o îmbunătățire a evaluărilor pe piața locală, în condițiile în care și lichiditatea a urcat. Capitalizarea bursieră a ajuns la 598,60 miliarde de lei în perioada 13–17 aprilie 2026, de la 570,22 miliarde de lei în săptămâna 6–10 aprilie 2026. În ambele intervale au fost câte patru ședințe de tranzacționare. Lichiditatea a crescut, cu vârf de rulaj marți Valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a urcat la 450,50 milioane de lei, față de 413,17 milioane de lei în săptămâna anterioară, ceea ce înseamnă un plus de 37,3 milioane de lei (9%). Cea mai bună zi de tranzacționare a fost marți, 14 aprilie, cu un rulaj de 137,56 milioane de lei, iar cea mai slabă a fost miercuri, 15 aprilie, când s-au consemnat tranzacții de 69,21 milioane de lei. Indicele BET, principalul indice al BVB, a închis săptămâna la 29.241,88 puncte. Cele mai tranzacționate acțiuni și extremele săptămânii Cele mai lichide titluri pe segmentul principal au fost: Banca Transilvania : 134,62 milioane de lei, preț în creștere cu 3,86%; OMV Petrom : 51,98 milioane de lei (+0,20%); Romgaz : 42,64 milioane de lei (+6,54%). La capitolul variații de preț, cele mai mari creșteri au fost la: Compania Energopetrol (+13,39%); Premier Energy PLC (+8,72%); Erste Group Bank AG (+8,68%). Cele mai mari scăderi au fost înregistrate de: Condmag SA (-7,35%); Simtel Team (-6,70%); Comelf SA (-5,48%). [...]
Bursa de Valori București se apropie din nou de maxime istorice , iar mișcarea este alimentată de companiile mari din energie și bănci, într-un moment în care economia locală și contextul politic rămân tensionate, potrivit Economedia . Principalul indice BET a trecut joi de 29.000 de puncte, pentru prima dată de la finalul lunii februarie, apropiindu-se de un nou maxim istoric. Impulsul a venit în special de la Hidroelectrica și Banca Transilvania, ale căror acțiuni au atins joi noi maxime istorice. Hidroelectrica a depășit pragul de 70 miliarde lei capitalizare și a urcat până la 72,4 miliarde lei în primele minute de tranzacționare, iar Banca Transilvania a atins un record de 38,1 lei pe acțiune. Pentru banca din Cluj, contextul imediat a fost susținut și de finanțarea anunțată cu o zi înainte: grupul a atras 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) de pe piețele externe, printr-o emisiune de obligațiuni descrisă drept cea mai mare din Europa Centrală și de Est, după o suprascriere de patru ori. De ce „ține” BET într-un context volatil Gabriel Aldea, director general adjunct la Investimental, explică faptul că rezistența bursei locale are la bază câțiva factori structurali, care au contat într-un mediu internațional volatil: ponderea ridicată a sectoarelor defensive (energie și utilități), percepute ca mai stabile în perioade de incertitudine; îmbunătățirea percepției asupra sectorului energetic , pe fondul creșterii prețurilor la petrol și, în general, la energie; sezonul dividendelor , după ce în martie mai multe companii și-au anunțat propunerile de distribuție, iar randamentele rămân un sprijin pentru piață; o bază de investitori mai echilibrată , cu o prezență în creștere a investitorilor locali (instituționali și de retail), pe lângă capitalul străin, ceea ce poate contribui la stabilitate. În esență, apropierea BET de maxime sugerează că, cel puțin pe termen scurt, fluxurile către emitenții mari și „defensivi”, plus interesul pentru dividende, pot cântări mai mult decât zgomotul macro și politic — însă direcția rămâne dependentă de evoluția energiei și de apetitul investitorilor pentru risc. [...]
