Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan exclude un guvern PSD-AUR și pune presiunea soluției pe coaliție, în condițiile în care criza PSD–PNL riscă să blocheze decizii cu miză de stabilitate financiară, potrivit HotNews. Invitat la Europa FM, șeful statului a spus că „toate variantele sunt în acest moment pe masă”, dar a subliniat că nu are „un atribut constituțional” pentru a interveni în unele scenarii.
Nicușor Dan a afirmat că este „evident” că Ilie Bolojan nu va demisiona ca urmare a cererii PSD, iar deznodământul depinde de cele două partide din coaliție. Președintele a descris disputa ca fiind, deocamdată, una internă între PSD și PNL, în care rolul său este limitat până când o soluție ajunge în zona atribuțiilor prezidențiale.
În același timp, el a acuzat o revenire la „o luptă de uzură” între taberele pro-occidentale, după ce „a trecut șocul și sperietura” legate de ce ar fi putut urma după alegerile parlamentare din 2024. Șeful statului a spus că încearcă să rămână mediator, argumentând că alegerea unei tabere ar fi „cea mai simplă” opțiune, dar nu ar rezolva problema de fond.
Președintele a spus că nu exclude posibilitatea unui guvern minoritar, cu condiția să existe susținere parlamentară. În schimb, a exclus explicit scenariul unui guvern PSD-AUR, formulând o poziție fără echivoc:
„Pentru asta ar trebui să numesc un premier PSD care să-mi spună că are susținere AUR. Asta nu voi face niciodată.”
În intervenția sa, Nicușor Dan a descris societatea post-alegeri ca fiind împărțită în trei blocuri (30% „reformist” PNL–USR, 30% „PSD conservator” și 40% „o direcție antioccidentală”) și a susținut că, în acest mandat parlamentar, forțele pro-occidentale ar trebui să colaboreze „pentru a da sustenabilitate financiară României și pentru a progresa”.
Întrebat despre speculațiile privind o eventuală competiție viitoare cu Ilie Bolojan, președintele a negat și a spus că își dorește, „de principiu”, un al doilea mandat, dar că nu își ghidează acțiunile actuale prin această miză electorală.
Totodată, el a afirmat că raportul promis privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 va fi făcut public „anul acesta” și a susținut că Călin Georgescu „a fost sprijinit de o structură susținută de Federația Rusă”, adăugând că vor exista „lucruri noi” care vor fi prezentate public. Președintele a caracterizat interferențele ca fiind de o intensitate „excepțională” în România, comparativ cu alte cazuri internaționale.
Recomandate
Reacția unui politolog ucrainean pune sub presiune mesajul României despre incidentul cu drona din Galați și ridică din nou întrebarea Articolului 4 NATO , în contextul în care președintele Nicușor Dan a făcut la BBC declarații interpretate ca o încercare de a „minimaliza” public incidentul, potrivit HotNews . Anton Shekhovtsov, politolog și autor ucrainean, a comentat critic două idei din intervențiile președintelui României după prăbușirea unei drone rusești pe un bloc din Galați, incident în care două persoane au fost rănite ușor. Ce a criticat Shekhovtsov din declarațiile lui Nicușor Dan Într-un mesaj publicat pe Facebook, Shekhovtsov a evidențiat pasajul în care Nicușor Dan a spus că situația de securitate „a devenit periculoasă pentru cetățenii români” și a adăugat că, atunci când rușii vizează localități de peste Dunăre, „trebuie să se asigure că nu provoacă răniți în rândul cetățenilor români”. Politologul a reacționat ironic la această formulare: „O, wow. Președintele României, Nicușor Dan, le cere rușilor să fie mai preciși atunci când țintesc Ucraina. Nu am cuvinte.” Într-un mesaj separat, publicat luni, Shekhovtsov a criticat și afirmația reluată de Nicușor Dan la BBC potrivit căreia drona ar fi ajuns pe teritoriul României după ce ar fi fost lovită de apărarea antiaeriană a Ucrainei și s-ar fi abătut de la traseu. Miza: consultări NATO și coerența răspunsului public Shekhovtsov susține că Ministerul Apărării Naționale nu a putut confirma varianta „deviată” și leagă discuția de o dezbatere apărută în România despre oportunitatea unor consultări în baza Articolului 4 al NATO (mecanism care permite consultări între aliați când o țară consideră că îi este amenințată securitatea). Politologul avansează o ipoteză – pe care o prezintă explicit ca speculație – potrivit căreia aliații ar fi recomandat României să nu ceară activarea Articolului 4, pentru a evita îngrijorări în Europa înaintea unui summit NATO „imprevizibil” la Ankara, în iulie. În această logică, spune el, președintele ar fi avut interesul să prezinte incidentul drept un „accident”, pentru a justifica neinvocarea Articolului 4. În același timp, Shekhovtsov indică o posibilă problemă de consistență: dacă incidentul ar fi fost într-adevăr accidental, atunci măsuri precum închiderea consulatului rus din Constanța și expulzarea unui consul rus ar fi mai greu de justificat. Context: ce a transmis ulterior Nicușor Dan și reacția lui Zelenski HotNews notează că Nicușor Dan a scris duminică pe Facebook că „concluzia fără dubiu” a unui raport tehnic realizat de specialiști ai statului român este că drona căzută la Galați era de proveniență rusească, de tip Geran-2, concluzie bazată pe „un ansamblu consistent de probe tehnice”. În acel mesaj, președintele nu a mai menționat varianta schimbării traiectoriei după intervenția apărării ucrainene, menționată anterior. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit lui Nicușor Dan pentru „claritate” și a distribuit precizările acestuia, transmițând că „faptele sunt cel mai bun leac împotriva minciunilor lui Putin” și că Ucraina este pregătită să colaboreze cu partenerii pentru contracararea amenințărilor comune. [...]
Cererea de consultări NATO pe Articolul 4 reapare în politica internă , după incidentul cu drona de la Galați , iar tema începe să capete contur de presiune publică asupra autorităților, potrivit Mediafax . Deputata AUR Ramona Bruynseels solicită României să invoce Articolul 4 din Tratatul NATO, susținând că a discutat cu „specialiști, generali și politicieni străini” care ar fi de acord cu această măsură. Ea afirmă că a avut discuții în cadrul Adunării Parlamentare a NATO și invocă exemplul Poloniei, despre care spune că „a făcut-o deja”. „Toată lumea este de acord că e cazul să invocăm articolul 4! (...) Polonia a făcut-o deja” De ce contează: Articolul 4 înseamnă consultări, nu intervenție Articolul 4 permite oricărui stat membru NATO să ceară consultări cu aliații atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa este amenințată. Discuțiile au loc în Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism politic de decizie al Alianței, și pot duce la o decizie comună sau la măsuri de sprijin. În același timp, Articolul 4 nu echivalează cu activarea apărării colective și nu obligă automat aliații la intervenție militară, fiind diferit de Articolul 5, care se referă la un atac armat împotriva unui stat membru. Presiune pentru reacție rapidă după incidentul de la Galați Bruynseels cere autorităților să reacționeze „de urgență”, invocând riscul pe care l-ar fi putut produce „drona de la Galați” și solicitând consultări rapide și „soluții”, pe ideea că România ar trebui să folosească „tot ce îi stă la dispoziție”. „Trebuie să cerem consultări de urgență și trebuie găsite soluții!” În material este menționat și faptul că Mihai Fifor cere, la rândul său, activarea Articolului 4 după incidentul de la Galați, întrebând de ce România nu a făcut încă acest pas. Context: cât de des a fost folosit Articolul 4 Articolul 4 a fost invocat de nouă ori de la înființarea NATO, în 1949, notează publicația. [...]
Traian Băsescu cere accelerarea desemnării premierului pentru a debloca negocierile de majoritate , argumentând că un candidat numit de președinte ar avea „cu totul altă putere” în discuțiile parlamentare, potrivit HotNews . Fostul președinte a spus, într-o intervenție la România TV , că „ar trebui să se accelereze procesul de desemnare a premierului, nu neapărat a Guvernului”, insistând că majoritățile reale se verifică abia la votul din Parlament. În logica lui, diferența este între negocieri purtate de partide „în aer” și negocieri conduse de un premier desemnat, care ar avea credibilitatea și mandatul necesar să încerce formarea unei majorități. Băsescu a respins și ideea unui premier „neangajat politic”, pe care a calificat-o drept nerealistă în contextul României. Totodată, el a susținut că PSD ar putea coagula o majoritate dacă primește mandatul, în timp ce PNL „nu poate”, iar „altă majoritate credibilă nu este” în afara formulei PSD + PNL + USR + UDMR + Minorități naționale, coaliție despre care afirmă că s-a destrămat după retragerea sprijinului social-democraților pentru premierul liberal Ilie Bolojan. Cine sunt numele vehiculate pentru funcția de premier În paralel, HotNews notează că pe lista de potențiali premieri luați în calcul de președintele Nicușor Dan se află și Eugen Tomac , consilier onorific și lider care a preluat conducerea PMP de la Traian Băsescu. Publicația mai indică și alte nume discutate, „potrivit unor surse oficiale”: Eugen Tomac (consilier onorific al președintelui) – context suplimentar în HotNews ; Radu Burnete (consilier prezidențial pentru probleme economice); Alexandru Nazare (ministru de Finanțe); Delia Velculescu (șefa misiunii FMI din Africa de Sud). Separat, HotNews scrie că PSD ar fi de acord cu scenariul „Tomac – premier”, potrivit unor oameni din conducerea partidului. Ce urmează la Cotroceni Surse de la Cotroceni citate de HotNews afirmă că termenul pentru anunțul președintelui privind numele candidatului la funcția de prim-ministru a fost mutat după 1 iunie. În discuțiile de la Cotroceni au fost analizate și variante precum un guvern tehnocrat sau unul minoritar, însă partidele nu au ajuns la un consens. [...]
Demisia primarului PSD din Colonești (Olt), după peste trei decenii în funcție, deschide o perioadă de tranziție administrativă într-o comună care derula proiecte de infrastructură și unde edilul reclamă lipsa de sprijin politic și financiar , potrivit Libertatea . Nicolae Stan, primar al comunei Colonești din 1990 și cunoscut local drept „Bulă”, a anunțat că își va depune demisia, pe fondul nemulțumirilor față de conducerea PSD și al unor probleme de sănătate. Oficializarea retragerii este programată pentru 19 iulie, în cadrul celei de-a 25-a ediții a Zilelor Comunei Colonești, conform Linia1 (citată de Libertatea ). Miza locală: continuitatea proiectelor și blocajele de finanțare În scrisoarea deschisă, Stan își leagă decizia de dificultăți în susținerea unor proiecte „esențiale” pentru comună. Un exemplu invocat este extinderea rețelei de gaze naturale, unde spune că, la un moment dat, mai era nevoie de „80 de miliarde de lei” pentru finalizarea rețelei în satele Chelbești, Vlaici și Cârstani. „Am fost printre primele comune din județul Olt și din Oltenia care au început această lucrare. La un moment dat, mai aveam nevoie de 80 de miliarde de lei pentru finalizarea rețelei în satele Chelbești, Vlaici și Cârstani.” În același timp, edilul susține că, deși comuna a obținut „peste 96%” pentru PSD la ultimele alegeri, sprijinul politic pentru deblocarea finanțărilor nu ar fi venit nici de la nivel județean, nici de la centru. Critici la adresa conducerii PSD și a politicilor fiscale Stan formulează acuzații directe la adresa unor lideri PSD, între care Paul Stănescu și ministrul Agriculturii, Florin Barbu, afirmând că nu a fost ajutat în demersurile sale. „Nu am fost ajutat. Nici de organizația județeană, nici de cea centrală.” În mesajul său, el critică și reacția partidului la creșteri de taxe și la măsuri care, în opinia sa, au afectat „cetățenii de rând” și persoanele cu dizabilități, susținând că PSD ar fi reacționat doar când au fost atinse „privilegiile și sinecurile”. Sănătatea, motiv invocat suplimentar Pe lângă argumentele politice, Stan spune că starea de sănătate a contat în decizia de retragere, menționând probleme medicale atât pentru el, cât și pentru soția sa. „Administrația se face cu sănătate, cu responsabilitate și cu respect pentru oameni.” Nicolae Stan a avut o singură pauză de mandat, când a fost ales deputat de Olt pe listele PSD, iar funcția de primar a fost ocupată atunci de fiul său, mai notează Libertatea. [...]
AUR are, pe termen mediu, șanse să devină o construcție politică durabilă , pe fondul epuizării partidelor tradiționale și al unui electorat tot mai receptiv la populism, susține istoricul Stefano Bottoni într-un interviu acordat HotNews . În analiza sa, Bottoni pune accent pe diferența de profil dintre AUR și Călin Georgescu și pe faptul că partidul lui George Simion ar fi mai „compatibil” cu noua dreaptă internațională decât cu vechile reflexe ideologice ale naționalismului de tip comunist. Bottoni pornește de la ideea că România a intrat într-un „moment critic”, în care partidele „au ajuns un pic la limita resurselor lor”, iar demiterea guvernului cu „o majoritate-record” ar putea semnala finalul unei perioade lungi de coaliții PNL–PSD–UDMR, cu „stabilitate” a aparatului de stat. De ce vede Bottoni AUR diferit de Călin Georgescu Istoricul spune că AUR nu ar trebui citit prin aceeași grilă ca Călin Georgescu. În timp ce Georgescu ar fi putut fi perceput ca venind din „național-ceaușism”, „anticapitalism” și „antiamericanism” de stânga, AUR ar reprezenta „o altă generație” și „oamenii noi”. În această cheie, Bottoni afirmă că AUR și liderul său sunt mai apropiați de „arhipelagul MAGA” și de „noua dreaptă internațională” decât de „proiectul rusesc de influență”, ceea ce, în opinia sa, schimbă felul în care trebuie evaluată perspectiva partidului în România. Tot aici, el indică un avantaj operațional al AUR: existența unor zone de sprijin în instituții și în societate, menționând armata, „instituțiile sensibile”, un „anumit sprijin” în Biserică și convergențe inclusiv cu PSD. „Șansa” ratată după decembrie 2024 și riscul din interiorul sistemului Bottoni nu vede, în acest moment, un scenariu în care România să devină „o a doua Ungarie” din punct de vedere instituțional, invocând arhitectura politică internă: sistem semiprezidențial, Curte Constituțională, Parlament bicameral și o putere locală puternică, într-un stat „informal descentralizat”. În schimb, avertismentul central ține de calitatea guvernării și de capacitatea sistemului de a se corecta după momente-limită. El spune că democrația a primit „o nouă șansă” în decembrie 2024, dar că aceasta a fost „complet ratată”, în condițiile în care, după excluderea lui Călin Georgescu din competiție (descrisă drept o „ocazie unică” și „un pas necesar, nu prea elegant”), ar fi fost nevoie de „competență politică”, pe care coaliția și președinția „nu au demonstrat-o”. „Democrația nu moare doar pentru că este atacată din exterior, moare și din interior, pentru că nu este apărată, nu este îmbunătățită.” În același registru, Bottoni susține că României i-a lipsit „calitatea” după două decenii de efort de integrare europeană, iar această lipsă se vede și în „lumea politică”, pe care o numește „o oglindă a țării”. Context regional: UDMR, Orbán și schimbarea de la Budapesta Interviul plasează evoluțiile din România și în contextul schimbării de putere din Ungaria. Bottoni descrie UDMR ca fiind într-o „criză profundă” și „în dizgrație” atât la București, cât și la Budapesta, susținând că noul premier ungar, Péter Magyar, „nu va uita” sprijinul acordat de conducerea UDMR lui Viktor Orbán în campania electorală. În ceea ce privește Ungaria, Bottoni anticipează o posibilă „răsturnare masivă” în aparatul de stat și spune că noua echipă va încerca să afle situația „financiară și economică reală” a țării, cu relevanță pentru discuțiile cu Comisia Europeană. El compară logica schimbărilor de la Budapesta cu Italia începutului anilor ’90, când anchetele au prăbușit o întreagă clasă politică. Ce urmează, în logica interviului În lectura lui Bottoni, populismul nu mai este un risc, ci „realitatea” politicii contemporane, tot mai centrată pe lideri și mai puțin pe structuri. Soluția pe care o indică este „reinventarea” spațiului politic și deschiderea rapidă a unei discuții despre ce înseamnă democrația pentru tineri și ce așteptări au de la stat, într-o țară cu diferențe mari între urban și rural și cu presiuni persistente pe infrastructură, educație și sănătate. [...]
USR ridică presiunea pe PNL să se delimiteze de primarul Iașiului, Mihai Chirica , o mișcare cu miză de credibilitate pentru un posibil „pol reformist” PNL–USR , potrivit Adevărul . Senatorul USR Marius Bodea cere excluderea lui Chirica din PNL, argumentând că profilul public al edilului ar contrazice mesajul de „curățenie” și reformă pe care liberalii îl invocă în discuțiile despre o construcție politică alături de USR. Bodea susține că relația dintre PNL Iași și primar s-a deteriorat și afirmă că acesta ar fi mai apropiat de PSD și AUR decât de liberali, potrivit News.ro. În acest context, senatorul USR cere o delimitare explicită din partea PNL. „Când tu, PNL, clamezi curăţenia, este un moment bun să îi spui adio. Se vede că PNL şi Chirica nu se mai înţeleg și că primarul stă la cafele mai mult cu PSD şi AUR în Consiliul Local. Ar fi un moment nimerit de igienă în care PNL să îi spună categoric la revedere. Ar trebui evident dat afară din partid.” De ce contează: „polul reformist” depinde de filtrul intern al PNL Miza declarațiilor este una de poziționare și compatibilitate politică: Bodea afirmă că Mihai Chirica nu poate reprezenta un proiect comun PNL–USR, deoarece „profilul său public ar contrazice ideea de reformă”. Senatorul îl pune în contrast cu Ilie Bolojan , invocat ca reper de administrație și reformă. „Dacă îi punem alături pe Bolojan și Chirica, primarul Iașiului este exact opusul, pentru că în cazul său vorbim de corupție, lipsă de dezvoltare și de viziune. Ai aprins lumina în companiile de stat, atunci aprinde lumina și în filiale.” În logica acestui mesaj, o eventuală asociere PNL–USR ar avea nevoie de o „separare clară a apelor”, pentru a evita confuzia în rândul alegătorilor care susțin modelul administrativ atribuit lui Bolojan. Context local: tensiuni în PNL Iași și semne de retragere a sprijinului Pe plan intern, surse liberale citate în material spun că relațiile dintre Mihai Chirica și conducerea PNL Iași sunt „reci” de mai multe luni. Primarul ar avea o comunicare dificilă atât cu liderul filialei, Alexandru Muraru, cât și cu președintele Consiliului Județean, Costel Alexe. Potrivit acelorași surse, este „foarte probabil” ca Mihai Chirica să nu mai fie susținut de PNL pentru un nou mandat la următoarele alegeri, ceea ce ar indica o posibilă repoziționare a filialei în perioada premergătoare campaniei. [...]
