Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan exclude un guvern PSD-AUR și pune presiunea soluției pe coaliție, în condițiile în care criza PSD–PNL riscă să blocheze decizii cu miză de stabilitate financiară, potrivit HotNews. Invitat la Europa FM, șeful statului a spus că „toate variantele sunt în acest moment pe masă”, dar a subliniat că nu are „un atribut constituțional” pentru a interveni în unele scenarii.
Nicușor Dan a afirmat că este „evident” că Ilie Bolojan nu va demisiona ca urmare a cererii PSD, iar deznodământul depinde de cele două partide din coaliție. Președintele a descris disputa ca fiind, deocamdată, una internă între PSD și PNL, în care rolul său este limitat până când o soluție ajunge în zona atribuțiilor prezidențiale.
În același timp, el a acuzat o revenire la „o luptă de uzură” între taberele pro-occidentale, după ce „a trecut șocul și sperietura” legate de ce ar fi putut urma după alegerile parlamentare din 2024. Șeful statului a spus că încearcă să rămână mediator, argumentând că alegerea unei tabere ar fi „cea mai simplă” opțiune, dar nu ar rezolva problema de fond.
Președintele a spus că nu exclude posibilitatea unui guvern minoritar, cu condiția să existe susținere parlamentară. În schimb, a exclus explicit scenariul unui guvern PSD-AUR, formulând o poziție fără echivoc:
„Pentru asta ar trebui să numesc un premier PSD care să-mi spună că are susținere AUR. Asta nu voi face niciodată.”
În intervenția sa, Nicușor Dan a descris societatea post-alegeri ca fiind împărțită în trei blocuri (30% „reformist” PNL–USR, 30% „PSD conservator” și 40% „o direcție antioccidentală”) și a susținut că, în acest mandat parlamentar, forțele pro-occidentale ar trebui să colaboreze „pentru a da sustenabilitate financiară României și pentru a progresa”.
Întrebat despre speculațiile privind o eventuală competiție viitoare cu Ilie Bolojan, președintele a negat și a spus că își dorește, „de principiu”, un al doilea mandat, dar că nu își ghidează acțiunile actuale prin această miză electorală.
Totodată, el a afirmat că raportul promis privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 va fi făcut public „anul acesta” și a susținut că Călin Georgescu „a fost sprijinit de o structură susținută de Federația Rusă”, adăugând că vor exista „lucruri noi” care vor fi prezentate public. Președintele a caracterizat interferențele ca fiind de o intensitate „excepțională” în România, comparativ cu alte cazuri internaționale.
Recomandate
PNL își justifică sprijinul pentru un guvern cu miniștri PSD prin „asumarea răspunderii” , după ce a refuzat în urmă cu câteva luni să susțină formula Tomac, considerată un „paravan”, potrivit Adevărul . Ilie Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, susține că diferența esențială ține de claritatea politică: PSD intră acum la guvernare cu propria echipă și își asumă explicit responsabilitatea. Într-o intervenție la B1 TV , Bolojan a spus că nu regretă decizia PNL de a nu susține Guvernul Tomac, invocând linia adoptată de partid după moțiunea de cenzură inițiată de PSD: liberalii au decis atunci că nu vor mai fi într-un guvern cu PSD. În opinia sa, PSD ar fi încercat să evite costurile politice ale guvernării, printr-un „joc dublu” în care era simultan la putere și în opoziție. De ce contează: miza este responsabilitatea politică, nu aritmetica parlamentară Bolojan argumentează că formula Tomac ar fi perpetuat ambiguitatea, pentru că PSD ar fi avut miniștri fără să își asume guvernarea în mod deschis. „Guvernul Tomac era o formulă de tip paravan: PSD avea miniștri, dar nu avea niciun fel de răspundere, nu era o asumare clară.” În schimb, liderul PNL spune că actuala formulă, rezultată din nominalizarea lui Luca Niculescu de către președintele României și din decizia PSD de a intra cu miniștri, „scoate” scena politică dintr-o „ipocrizie”, tocmai pentru că responsabilitatea este explicită. „Acest guvern, că ne place sau nu, ne scoate dintr-o anumită ipocrizie.” Critica scenariilor alternative și condiția intrării la guvernare Bolojan a respins și varianta unui Guvern Veștea, despre care afirmă că nu ar fi respectat „spiritul democrației parlamentare” și ar fi avantajat PSD. Totodată, el a susținut că intrarea într-o coaliție trebuie decisă doar când există convingerea că pot fi implementate măsurile necesare, altfel costul este pierderea credibilității. În acest context, Bolojan a invocat perioada 2023–2024 ca exemplu negativ, afirmând că, deși „s-a aruncat cu bani pe proiecte”, a existat un vot „puternic antisistem”, iar probleme precum „nedreptăți” și „numiri clientelare” nu ar fi fost corectate. Tensiuni interne în PNL înainte de votul de învestire Bolojan a respins ideea că susținerea guvernului condus de Luca Niculescu i-ar pune în pericol poziția în partid și a spus că va rămâne la conducerea PNL atât timp cât formațiunea consideră că îi este utilă. A admis însă existența unor opinii diferite în partid, inclusiv din partea celor care și-ar fi dorit participarea PNL la guvernare și obținerea de funcții. În același timp, liderul liberal s-a declarat convins că parlamentarii PNL vor respecta decizia partidului la votul de învestire, chiar dacă există rezerve legate de prezența PSD în guvern. Separat, Adrian Veștea, fost premier desemnat, a criticat decizia conducerii PNL de a susține guvernul Niculescu fără ca liberalii să aibă miniștri, acuzând o schimbare de poziție față de PSD. Context suplimentar despre acest episod apare într-un material distinct al publicației: Adrian Veștea, fost premier desemnat, a lansat un atac la adresa conducerii PNL . [...]
Intrarea PNL în opoziție este prezentată în partid ca o încercare de refacere a credibilității și a identității politice , după costurile electorale ale guvernării alături de PSD, potrivit Mediafax . Deputatul liberal Robert Sighiartău susține că alianța începută în 2021 a erodat încrederea alegătorilor și a „diluat” profilul formațiunii. Într-o postare pe Facebook, Sighiartău afirmă că s-a opus de la început colaborării cu PSD, pe care o consideră „o greșeală” cu efecte directe asupra imaginii PNL. „În 2021, când PNL a intrat în alianță cu PSD, am spus că este o greșeală. O greșeală care ne-a costat enorm și a afectat profund încrederea alegătorilor noștri” Costul politic al guvernării și ruptura de PSD Deputatul argumentează că diferențele dintre PNL și PSD nu țin doar de doctrină, ci și de modul de a face politică. În lectura sa, PSD ar fi cules avantajele guvernării, în timp ce PNL ar fi suportat o parte importantă din costurile politice ale deciziilor nepopulare. Sighiartău face referire și la perioada în care Ilie Bolojan a fost premier, susținând că PNL și-a asumat atunci măsuri dificile pentru corectarea problemelor financiare ale țării. El afirmă că partidul a plătit electoral pentru aceste decizii și pune căderea Guvernului Bolojan pe seama PSD, interpretând episodul ca pe o încercare de a readuce PNL într-o poziție de subordonare. Ce spune Sighiartău despre „planul” de revenire la guvernare În mesajul său, deputatul liberal mai afirmă că, timp de cinci luni, ar fi existat încercări de readucere a PNL la guvernare alături de PSD, „cu sprijinul președintelui Nicușor Dan ”. În opinia sa, o astfel de formulă ar fi afectat suplimentar credibilitatea partidului, iar eșecul acestui demers ar fi dus la decizia de intrare în opoziție. „Acest plan a eșuat. PNL intră în opoziție” Sighiartău mai spune că votul care ar permite instalarea unui guvern susținut de PSD îi obligă pe cei care sprijină această formulă să își asume rezultatele guvernării. Ținta internă: reconstrucție până în 2028 În perspectiva lui Sighiartău, opoziția ar oferi PNL spațiul necesar pentru a-și reconstrui identitatea și a-și defini o direcție proprie, după „aproape cinci ani” în care partidul ar fi fost afectat de guvernarea cu PSD. El avertizează că urmează presiuni asupra primarilor liberali și posibile tentative de divizare, dar susține că alternativa ar fi fost pierderea definitivă a identității politice. Până în 2028, deputatul indică drept obiective atragerea de oameni noi, reorganizarea partidului și formularea de soluții pentru problemele României. „Nu este suficient să fim împotriva PSD. Trebuie să demonstrăm că suntem diferiți și că ținem la țara noastră” [...]
PNL va vota învestirea guvernului Nicușor Dan–PSD, invocând deblocarea finanțării serviciilor publice , deși îl cataloghează drept „guvern al rușinii naționale”, potrivit G4Media , care redă o declarație a vicepreședintei PNL Raluca Turcan . Turcan susține că România a ajuns „într-un moment critic” din cauza întârzierii desemnărilor și a unor „tentative” care ar fi vizat „ruperea și îngenuncherea PNL”, iar statul ar fi fost blocat de interimatul unui guvern cu atribuții limitate. În acest context, ea afirmă că „servicii de bază” au rămas fără finanțare și indică probleme punctuale în sănătate și educație. Argumentul PNL: vot pentru a evita blocajul administrativ În mesajul citat, Raluca Turcan leagă votul PNL de necesitatea „deblocării” situației: „PNL l-a asigurat pe premierul desemnat că va primi votul pentru ca România să fie deblocată.” Ea afirmă că în sănătate „nu mai sunt bani pentru medicamente, consumabile și combustibil pentru salvări”, pe care le pune pe seama unui „buget prost gândit” de ministrul Alexandru Rogobete . În educație, spune că „plățile curente nu mai pot fi susținute”. Critica la adresa guvernului și acuzații privind fonduri pierdute Deși anunță sprijinul la învestire, Turcan descrie executivul drept „capturat de PSD” și „o rușine pentru România”. În același mesaj, ea acuză doi miniștri că ar fi „pierdut bani pentru România”, indicând sume și domenii: Alexandru Rogobete – „peste 1 miliard de euro” pentru sănătate, „doar pentru construcția de spitale”, cu „19 spitale sau corpuri noi de spitale sacrificate”; Florin Manole – „770 de milioane de euro” pentru legea salarizării, despre care afirmă că ar fi fost „moșmondită, pierdută și povestită”. Miza imediată: învestirea și funcționarea statului Turcan mai spune că populația resimte „o criză prelungită” care ar reduce calitatea vieții, invocând împrumuturi mai scumpe pentru cheltuieli curente, creșteri de prețuri și dobânzi, pe fondul percepției de instabilitate. În final, ea afirmă că guvernul va primi voturile necesare „ca să-și poată arăta adevărata valoare”, în condițiile în care, potrivit declarației, executivul ar urma să aibă „11 miniștri”. [...]
PNL își justifică votul pentru un guvern dominat de PSD prin riscul unui blocaj bugetar care ar putea afecta direct finanțarea spitalelor și funcționarea ambulanțelor , potrivit Adevărul . Vicepreședinta PNL Oana Gheorghiu susține că, în lipsa unei rectificări bugetare, unele servicii esențiale ar putea rămâne fără resurse, iar consecințele „nu se măsoară doar în bani”, ci „în vieți omenești”. Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu afirmă că România are nevoie „urgentă” de rectificare bugetară, dar legea nu permite Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan să o adopte prin ordonanță de urgență. În acest context, ea descrie decizia PNL ca o alegere „între două rele”: prelungirea crizei politice sau sprijinirea învestirii unui executiv dominat de PSD, cu o „listă revoltătoare de miniștri”. „Fără rectificare, spitalele riscă să rămână fără bani pentru medicamente și tratamente, iar ambulanțele, fără combustibil.” „PNL nu intră la guvernare. Intră în opoziție” Oana Gheorghiu spune că votul PNL nu trebuie interpretat ca un gest de încredere în PSD sau ca o validare a miniștrilor propuși, ci ca o încercare de a opri un blocaj „ale cărui costuri sunt plătite de oameni”. În același mesaj, ea afirmă că PSD va trebui să-și asume guvernarea și să livreze „laptele și mierea” promise, fără a mai putea invoca „austeritatea” lui Bolojan. Critici la adresa PSD și miza portofoliilor Vicepreședinta PNL critică PSD pentru că, „alături de AUR”, ar fi contribuit la căderea Guvernului Bolojan, deși social-democrații făceau parte din executiv. Ea mai susține că PSD ar urma să dețină 11 din cele 17 portofolii ministeriale în noul guvern, concluzionând că „cei care au blocat reformele se întorc la putere”. Ce urmează, potrivit mesajului PNL Conform informațiilor prezentate, PNL a decis să susțină Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu , iar Ilie Bolojan a argumentat decizia prin nevoia de a evita blocajul instituțional și de a menține funcționarea serviciilor publice de bază. Sprijinul liberalilor ar urma să fie „condiționat și limitat în timp”, iar demnitarii susținuți de partid își vor depune demisiile „zilele următoare”. [...]
PNL va vota învestirea guvernului Luca Niculescu și mizează pe un „armistițiu” până după bugetul pe 2027, pe fondul riscului ca prelungirea provizoratului să blocheze finanțarea serviciilor publice de bază , potrivit Economedia . Decizia a fost luată sâmbătă, în ședința Biroului Politic Național al PNL, unde liderii partidului au hotărât să voteze guvernul condus de Luca Niculescu, din care fac parte 12 miniștri PSD. În același timp, premierul Ilie Bolojan a anunțat că PNL va încheia cu premierul desemnat un acord de „armistițiu” valabil până după votarea bugetului pe 2027. Miza politică este legată direct de funcționarea statului: conform informațiilor publicate de G4Media , Ilie Bolojan le-a transmis liderilor PNL că prelungirea situației de provizorat poate duce la lipsa finanțării pentru servicii de bază, inclusiv pentru intervenții în situații de urgență. Printre exemplele invocate se află lipsa fondurilor în spitale mari (Floreasca și spitalul din Târgu Mureș), dar și serviciile de ambulanță din cadrul Inspectoratelor pentru Situații de Urgență. Ce înseamnă „armistițiul” și ce urmează Acordul anunțat de Bolojan ar urma să funcționeze ca o înțelegere temporară de susținere politică, până la etapa considerată critică a bugetului pe 2027. Dacă guvernul nu își respectă promisiunile din acord, PNL ar putea depune o moțiune de cenzură, conform informațiilor din articol. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu mizează pe un vot rapid de învestitură, invocând urgențe bugetare – rectificarea și bugetul – într-un context de criză politică, potrivit Antena 3 . Votul din Parlament este programat pentru săptămâna viitoare, marți. Niculescu a respins eticheta de „guvern PSD–Nicușor Dan”, susținând că executivul „va fi al României” și că „va funcționa ca o singură echipă”, inclusiv cu miniștri tehnicieni și experți. El a afirmat că a invitat mai multe partide din fosta coaliție să se alăture guvernării, însă doar PSD „și-a asumat această responsabilitate”. „Guvernul va fi al României. Chiar dacă sunt miniștrii din partidul care și-a asumat responsabilitatea de a intra la guvernare, invitația a fost lansată, după cum știți, mai multor partide (...) va funcționa ca o singură echipă.” Urgențele invocate: rectificare bugetară și bugetul pe fondul crizei politice Premierul desemnat a cerut sprijin parlamentar, argumentând că prelungirea crizei politice nu mai este posibilă și că sunt necesare decizii rapide înainte de iarnă. În declarațiile citate, Niculescu a indicat explicit două priorități imediate: rectificarea bugetară și adoptarea bugetului. „Avem nevoie urgent, extrem de urgent, de rectificare bugetară, pentru că avem nevoie urgent de buget și sper din toată inima că vor vota guvernul care a fost deja propus.” Configurația politică și pașii următori în Parlament La finalul negocierilor cu liderii partidelor, PSD a decis să intre în Guvernul Luca Niculescu cu 12 miniștri. Niculescu a depus joi în Parlament lista de miniștri și programul de guvernare, iar votul de învestitură este programat pentru marți, săptămâna viitoare. USR a anunțat că va vota împotriva Guvernului Niculescu, mai notează sursa. [...]
