Știri
Știri din categoria Companii
Apple ar putea plăti până la 5 miliarde de dolari către Google pentru integrarea Gemini în Siri și Apple Intelligence, marcând una dintre cele mai mari colaborări din domeniul AI dintre cele două companii, informează MacRumors pe baza unei analize realizate de Gene Munster, de la Deepwater Asset Management.
Conform Financial Times, acordul este structurat ca un contract de cloud computing, ceea ce înseamnă că Apple va plăti sume consistente către Google în timp, nu o plată unică. Evaluarea de 5 miliarde de dolari vine în contextul în care Apple încearcă să aducă funcționalități AI mai puternice în produsele sale, folosind modelele Gemini de la Google drept „bază tehnologică cea mai capabilă” pentru dezvoltările viitoare din Apple Intelligence.
Acordul amintește de înțelegerea veche de două decenii prin care motorul de căutare Google a devenit implicit pe dispozitivele Apple – un parteneriat care valorează în prezent aproximativ 20 de miliarde de dolari anual pentru Apple.
Totuși, colaborarea cu Google ridică întrebări despre viitorul integrării existente cu ChatGPT, activă din 2024. Apple a transmis că parteneriatul cu Google nu va afecta actuala integrare ChatGPT, însă Gene Munster este sceptic, sugerând că întreținerea a două modele mari nu este sustenabilă pe termen lung, din motive economice și strategice.
Pe de altă parte, o sursă apropiată OpenAI a declarat pentru FT că decizia de a nu deveni furnizor de modele personalizate pentru Apple a fost luată din toamna lui 2025, deoarece OpenAI s-a concentrat pe construirea propriului dispozitiv AI – un proiect condus de fostul designer-șef Apple, Jony Ive, angajat în acest scop în mai 2024. Această alegere ar fi influențat negativ dorința Apple de a aprofunda colaborarea cu OpenAI.
Deși suma de 5 miliarde de dolari este impresionantă, ea este considerată relativ modestă în comparație cu investițiile masive ale altor giganți tech în infrastructură AI. Google, Microsoft, Amazon și Meta au investit sute de miliarde de dolari în centre de date AI de la lansarea ChatGPT în 2022. Apple, în schimb, a păstrat cheltuielile în acest domeniu la un nivel scăzut – doar 3% din veniturile anuale. Pentru anul fiscal 2025, compania a cheltuit 12,7 miliarde de dolari pentru infrastructura fizică, față de cele 90 de miliarde estimate pentru Google în 2026.
Un fost executiv Apple a explicat pentru FT că parteneriatul cu Google a fost o „consecință inevitabilă” a deciziei Apple de a nu investi masiv în AI, precum competitorii săi.
Următoarea versiune majoră a Siri, alimentată de tehnologia Gemini, este așteptată să fie lansată în primăvara acestui an, odată cu iOS 26.4, probabil în martie sau aprilie.
Recomandate
Apple mută presiunea prețurilor în rate lunare printr-un program de leasing , o schimbare care poate accelera ciclurile de înlocuire a dispozitivelor și poate „netezi” vânzările de iPhone, într-un moment în care compania a început să majoreze prețuri la hardware. Potrivit The Next Web , Apple a lansat în SUA programul Apple Upgrade , operat de Klarna , care acoperă iPhone, Apple Watch, Mac și iPad și pornește de la 17,99 dolari pe lună (aprox. 83 lei) pentru un iPhone. Programul nou înlocuiește discret iPhone Upgrade Program, pe care Apple îl rula din 2015. Momentul lansării este relevant: în iunie, Apple a crescut prețurile la Mac și iPad cu 100 de dolari, peste pragul de 1.000 de dolari, invocând o penurie de memorie „alimentată” de cererea pentru inteligență artificială, și a avertizat că urmează scumpiri și la iPhone. Ce schimbă Apple Upgrade pentru cumpărător: „mai ieftin” ca senzație, nu ca preț Leasingul nu reduce prețul total al unui iPhone, dar schimbă modul în care este perceput costul. Exemplul dat: un iPhone 17 Pro de 1.099 dolari (aprox. 5.060 lei) devine 31,99 dolari pe lună (aprox. 147 lei), iar „șocul” prețului de listă este înlocuit de o plată lunară. Un analist Forrester, Dipanjan Chatterjee, a rezumat ideea pentru CNET: plata lunară predictibilă schimbă percepția asupra costului, chiar dacă prețul nu scade. Unde e „cârligul”: proprietatea și costurile din „fine print” Diferența-cheie față de cumpărare este proprietatea: în leasing, Klarna deține dispozitivul cât timp utilizatorul plătește. La finalul perioadei, clientul poate face upgrade, poate cumpăra dispozitivul printr-o taxă unică sau îl poate returna. Dacă nu face nimic, trece pe plăți lunare „de la o lună la alta”, despre care Apple spune că „pot crește”, înainte să se ajungă la o taxă automată de cumpărare. Condițiile penalizează lipsa de atenție, potrivit aceleiași surse: închiderea anticipată sau upgrade-ul anticipat vin cu taxe pe care Apple le numește „substanțiale”; dispozitivul trebuie returnat în stare bună, altfel se plătește o taxă pentru deteriorare; AppleCare nu mai este inclus la fel ca în vechiul program. The Next Web notează și că WIRED a relatat despre critici care numesc lansarea „financiarizarea crizei de accesibilitate”. De ce contează pentru Apple: cicluri de upgrade mai scurte și venituri mai previzibile Dincolo de argumentul pentru consumatori, miza este una de model de business. Utilizatorii își păstrează iPhone-urile „aproape patru ani” în prezent, iar o companie dependentă de cicluri de upgrade are interesul să reducă această durată. Un leasing poate împinge clienții înapoi în magazin la unu-doi ani și poate face vânzările mai puțin dependente de vârfurile de după lansări — un tip de volatilitate pe care investitorii tind să îl penalizeze. Mutarea pune Apple în competiție directă și cu operatorii telecom, care folosesc de mult finanțarea telefoanelor pentru a „lega” clienții de abonamente. În plus, programul vine înaintea așteptărilor că iPhone 18 ar putea fi mai scump în septembrie și pe fondul zvonurilor despre un model pliabil în jur de 2.500 de dolari (aprox. 11.500 lei), unde plata lunară ar face mai ușoară „înghițirea” prețului. Dispozitive blocate pentru neplată? Apple neagă limitarea funcțiilor Înainte de lansare, 9to5Mac a găsit cod într-o versiune beta de iOS 27 care sugera un „Restricted Mode” pentru dispozitive finanțate, în caz de neplată, care ar fi blocat accesul la majoritatea aplicațiilor. Apple a respins scenariul: un purtător de cuvânt, Brian Bumbery, a declarat pentru The Verge că nu vor exista limitări ale funcționalității dispozitivului din cauza plăților ratate. Totuși, creditorul păstrează pârghii contractuale: Klarna spune că trei plăți ratate la rând încheie leasingul și fac ca întregul sold să devină scadent imediat. În ansamblu, Apple Upgrade arată o continuare a transformării Apple către venituri recurente: după un deceniu de accent pe abonamente, și hardware-ul începe să fie „contorizat” lunar, iar iPhone-ul devine mai mult un serviciu decât un bun deținut. [...]
Google a primit 60 de zile să își schimbe practicile în UE , după amenzi totale de 890 de milioane de euro (aprox. 4,45 miliarde lei), potrivit Stirile Pro TV . Miza nu este doar suma, ci obligația de conformare: dacă nu elimină practicile vizate, compania riscă penalități suplimentare de până la 5% din cifra de afaceri mondială. Comisia Europeană a concluzionat că Google și-a favorizat propriile servicii și a limitat accesul utilizatorilor la oferte mai ieftine. Investigația a durat doi ani și a inclus peste 80 de discuții cu reprezentanții companiei, conform materialului. Două sancțiuni distincte: căutări și Google Play Amenzile sunt prezentate ca două decizii separate, care însumează 890 de milioane de euro: 460 de milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei) : pentru modul în care Google și-ar fi afișat propriile servicii (cumpărături, hoteluri, transport) mai vizibil decât serviciile concurenților. Exemplul dat: la căutări pentru zboruri sau cazare, primele rezultate ar fi cele ale serviciilor Google, ceea ce ar dezavantaja competiția. 430 de milioane de euro (aprox. 2,15 miliarde lei) : pentru Google Play , unde Comisia spune că dezvoltatorii ar fi fost împiedicați să le comunice utilizatorilor că pot găsi oferte mai ieftine în alte magazine de aplicații sau pe alte site-uri. În context, corespondentul PRO TV notează și ponderea Google în piață: 90% dintre căutările online din Uniunea Europeană ar fi făcute prin Google, ceea ce amplifică efectul acestor practici asupra concurenței și a prețurilor. Poziția Google și riscul de escaladare Potrivit materialului, Google susține că decizia europeană îi afectează produsele și serviciile. Comisia răspunde că nu țintește companii americane, ci aplică aceleași reguli tuturor firmelor care operează pe piața europeană. Dacă Google nu elimină practicile în termenul de 60 de zile , compania poate primi penalități suplimentare care pot ajunge la 5% din cifra de afaceri mondială , conform aceleiași surse. [...]
Amenda record de 890 milioane euro (aprox. 4,45 miliarde lei) aplicată de UE Google riscă să tensioneze relația comercială cu SUA chiar în momentul în care administrația Trump se pregătește să decidă un nou regim de tarife, odată cu expirarea vineri a unei taxe temporare de 10% pe importuri, potrivit Politico . Sancțiunea, descrisă drept cea mai mare aplicată până acum pentru încălcarea Digital Markets Act (DMA) – legislația UE care reglementează marile platforme digitale – vine într-un context în care Donald Trump a criticat în trecut amenzile europene impuse companiilor americane de tehnologie. La Bruxelles există temerea că decizia ar putea fi interpretată la Washington ca un gest „ochi pentru ochi” într-un război comercial. Amenda este împărțită în două componente: 460 milioane euro (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru favorizarea propriilor servicii de căutare și 430 milioane euro (aprox. 2,15 miliarde lei) pentru modul considerat incorect în care Play Store este instalat pe smartphone-uri. Comisia Europeană susține că măsura ține de aplicarea normală a legislației UE și nu are legătură cu politica comercială, punctând și că sancțiunea ar reprezenta circa 0,22% din cifra de afaceri anuală globală a Alphabet, compania-mamă a Google. „Am prefera să avem o relație foarte prietenoasă cu toți partenerii noștri, dar nu ne vom abține să acționăm pentru că unuia dintre parteneri nu-i place legea noastră”, a declarat Teresa Ribera, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru politica de concurență. De ce contează pentru companii: riscul de tarife și incertitudinea pentru exporturi Miza imediată nu este doar amenda în sine, ci posibilul răspuns al SUA într-un moment sensibil: expirarea vineri a taxei temporare de 10% deschide calea pentru reconfigurarea tarifelor americane față de Europa prin alte mecanisme legale. În paralel, rămâne întrebarea dacă Washingtonul va respecta plafonul de 15% pentru tarifele aplicate exporturilor UE, stabilit într-un armistițiu comercial fragil convenit anul trecut, la un summit în Scoția. Șeful comerțului din Parlamentul European, Bernd Lange, a lăudat Comisia pentru că a mers înainte cu sancțiunea, dar a avertizat că nu ar trebui să devină pretext pentru represalii tarifare din partea SUA. Ce semnale vin din SUA și ce investighează Washingtonul În SUA, reacțiile politice au legat explicit reglementarea europeană a tehnologiei de stabilitatea relațiilor comerciale transatlantice. „Țarul” american al comerțului, Jamieson Greer, a spus că acțiunile recente ale UE „prezintă un risc real” pentru stabilitatea comercială, iar ambasadorul SUA la UE, Andrew Puzder, a numit amenda „cel mai recent exemplu” de folosire a reglementării ca instrument împotriva inovației americane. În același timp, administrația americană analizează posibile noi taxe vamale pe mai multe piste, inclusiv pe fondul acuzațiilor privind lipsa de acțiune a Europei împotriva importurilor realizate cu muncă forțată, al suspiciunilor de supracapacitate industrială în Europa și al unei investigații privind politicile de preț la medicamente (în prezent concentrată pe Germania, dar care ar putea fi extinsă). Ce urmează: opțiuni legale, dar și risc de litigii Potrivit Politico , Washingtonul are mai multe variante pentru a evita un „gol” după expirarea taxei temporare, inclusiv reemiterea tarifului de 10% pentru încă 150 de zile sau stabilirea retroactivă a intrării în vigoare a unor noi tarife de la 25 iulie. Totuși, aceste opțiuni sunt descrise ca fiind fragile din punct de vedere juridic, în condițiile în care o instanță americană de comerț a decis deja că folosirea măsurii legale invocate pentru actualul tarif de 10% este ilegală. La Bruxelles, Comisia spune că menține contacte regulate cu omologii americani, însă, dincolo de diplomație, presiunea crește: unii oficiali europeni consideră chiar că amenda ar fi trebuit să fie mai mare, iar o eurodeputată germană, Alexandra Geese, a criticat sancțiunea ca fiind „performativă”. Pentru companii, combinația dintre aplicarea mai dură a DMA și incertitudinea tarifară din SUA amplifică riscul de costuri suplimentare și volatilitate în comerțul UE–SUA în următoarele săptămâni. [...]
Beko pariază pe avantajele structurale ale României pentru a susține investițiile industriale , chiar dacă economia locală intră într-o „reașezare” marcată de prudență în consum și volatilitate geopolitică, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul companiei este relevant pentru mediul de afaceri deoarece indică ce factori pot continua să atragă producție și capital într-o perioadă cu creștere moderată. Oficialii Beko România, producătorul electrocasnicelor Arctic , Whirlpool și Beko, spun că presiunile asupra consumului și nevoia de eficiență și predictibilitate vor menține o atitudine precaută în piață și în perioada următoare, cu un ritm de creștere „moderat”. De ce România rămâne atractivă pentru industrie, în viziunea Beko În pofida contextului, compania vede câteva avantaje care „înclină balanța” în favoarea pieței locale pentru industrie și investiții: poziția regională a României; infrastructura industrială dezvoltată; forța de muncă bine pregătită, cu expertiză tehnică relevantă. Ce tip de investiții pot traversa mai bine perioada de „prudență” Beko indică drept criterii de reziliență pentru companii și sectoare o combinație de investiții și disciplină operațională: continuarea investițiilor în tehnologie și productivitate, adaptarea la noile comportamente de consum și o abordare „responsabilă” la nivelul producției și al întregului ecosistem operațional. În această logică, perioada următoare ar urma să favorizeze jucătorii care își pot crește eficiența și își pot gestiona mai bine riscurile, într-un mediu în care cererea rămâne sub presiune, iar deciziile de investiții sunt luate mai atent. [...]
Samsung își accelerează extinderea capacităților avansate în SUA , pregătind demararea construcției celei de-a doua fabrici de semiconductori din Taylor (Texas) până la finalul lui 2026, cu țintă de producție de volum în 2030, potrivit Smart Car . Decizia vine pe fondul faptului că ritmul de creștere a capacităților pentru procese de fabricație de ultimă generație nu mai ține pasul cu cererea din piață. Compania a transmis informațiile în cadrul conferinței cu investitorii aferente rezultatelor din trimestrul al doilea. A doua unitate, „ Taylor Fab 2 ”, este în faza de pregătire, iar dimensiunea estimată ar fi de aproximativ 2,7 milioane de picioare pătrate (circa 251.000 mp), la același nivel cu prima fabrică aflată deja în construcție. Calendarul proiectului și rolul primei fabrici Samsung afirmă că prima fabrică din Taylor avansează conform planului și ar urma să intre în operare în cursul anului 2026. După pornire, compania intenționează să crească treptat capacitatea pentru tehnologia de 2 nanometri (un nod de fabricație foarte avansat, folosit pentru cipuri de performanță ridicată). Pentru a doua fabrică, obiectivul declarat este atingerea producției de volum în 2030, ceea ce sugerează un orizont lung de ramp-up (creștere graduală a producției) și calificare tehnologică. Miza economică: investiții, subvenții și potențial de extindere Platforma Samsung din Taylor a obținut aproximativ 1.268 de acri (513 hectare) de teren, suficient – potrivit companiei – pentru a găzdui până la 10 fabrici avansate de plachete (wafer fabs). În plus, Samsung a primit anterior 6,4 miliarde de dolari (aprox. 29,4 miliarde lei) subvenții pentru cipuri din partea guvernului SUA. Conform planificării menționate, investiția totală a Samsung în Taylor ar urma să depășească 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 miliarde lei) până în 2030, ceea ce poziționează proiectul ca unul dintre cele mai mari pariuri industriale ale companiei în afara Asiei. Ce urmează: presiune pe capacități și interes pentru 1,4 nanometri Pe zona de tehnologie și cerere, Samsung a indicat că pentru procesul de 1,4 nanometri a început să primească solicitări din partea clienților, iar numărul acestora este în creștere. Compania spune că analizează dacă este necesară o extindere suplimentară a capacităților, urmând ca planurile să fie detaliate etapizat, în funcție de comenzi și negocieri. Separat, publicația notează că au existat relatări anterioare potrivit cărora Samsung ar fi finalizat în iulie 2026 „tape-out”-ul (finalizarea designului pentru producție) pentru cipul Tesla AI5 pe 2 nanometri, urmând ca pregătirile pentru producția de volum să se mute către Taylor. În același context, se menționează că primele plachete ar putea fi procesate până la finalul lui 2026, iar o pornire completă a producției ar putea avea loc abia la începutul lui 2027. [...]
ALKA Trading își mărește capacitatea de producție la Ploiești prin extinderea fabricii de snackuri , proiect inclus într-un buget de investiții de peste 15 milioane de euro (aprox. 78,5 milioane lei) pentru 2026, mai mare cu circa 2 milioane de euro față de anul anterior, potrivit Ziarul Financiar . Planul de investiții este centrat pe unitatea inaugurată în 2019, unde compania produce snackuri sărate coapte sub brandurile Toortitzi, Soocitzi și Meteoritzi. CEO-ul ALKA Group, Ady Hirsch , spune că extinderea fabricii din Ploiești este „cel mai important proiect” aflat în derulare în acest moment. Extinderea de la Ploiești, miza principală a investițiilor din 2026 În materialul ZF, compania indică faptul că bugetul total de investiții pentru 2026 depășește 15 milioane de euro, iar proiectul-cheie este extinderea capacităților de la Ploiești. Articolul nu precizează dimensiunea extinderii, calendarul lucrărilor sau ce creștere de capacitate vizează compania. Fabrica din Ploiești a fost realizată printr-o investiție de 25 milioane de euro (aprox. 130,8 milioane lei) și, potrivit aceleiași surse, ALKA anunța încă din 2023 intenția de a o extinde. Cum își împarte ALKA producția între Ploiești și București ALKA își concentrează la Ploiești producția de snackuri sărate coapte, în timp ce la București produce și snackuri dulci, sub branduri precum ALKA Prăjitura Casei, Alfers și ALKA Biscuiți, dar și cafea. Grupul ALKA a fost înființat în 1994 ca investiție de tip greenfield (dezvoltare de la zero). Conform datelor citate de ZF de pe listafirme.ro, compania este controlată de AMKA Industries Holding AG. [...]
