Știri
Știri din categoria Companii
Apple a încheiat un acord pentru difuzarea curselor Formula 1 în direct în cinematografe IMAX, extinzând astfel parteneriatul din jurul competiției auto și aducând transmisiunile sportive pe marele ecran, potrivit Engadget. Inițiativa marchează o premieră pentru companie, care mizează pe experiențe imersive pentru a atrage publicul în sălile de cinema.
Prin acest acord, anumite curse de Formula 1 vor fi proiectate live în rețeaua IMAX, oferind spectatorilor imagine la rezoluție ridicată și sunet adaptat formatului cinematografic. Mișcarea vine în contextul investițiilor Apple în conținut sportiv și divertisment, după ce compania a intrat puternic pe segmentul transmisiunilor prin platforma sa video.
Detaliile privind numărul curselor incluse, piețele vizate și prețul biletelor nu au fost anunțate deocamdată. Totuși, parteneriatul indică o strategie mai amplă de valorificare a popularității în creștere a Formulei 1, în special pe piața nord-americană.
Pentru IMAX, acordul reprezintă o oportunitate de a diversifica oferta dincolo de filmele de lungmetraj, prin evenimente live cu potențial de audiență ridicat. Pentru Apple, este încă un pas în consolidarea prezenței în zona sportului transmis în direct, unde concurența între platforme este în creștere.
Recomandate
Apple ar accepta marje mai mici la Mac pentru a câștiga cotă de piață , mizând pe faptul că veniturile recurente din servicii pot compensa presiunea pe profitul din hardware, într-un moment în care costurile cu memoria cresc puternic, potrivit unei analize citate de IT Home . Analistul Horace Dediu susține că industria tech trece printr-un val de penurie de DRAM/NAND, care a împins în sus costurile memoriei. În timp ce majoritatea producătorilor de PC-uri au ales să majoreze prețurile și să transfere costurile către consumatori, Apple „încă” nu ar fi urmat aceeași direcție, ceea ce ridică întrebarea cât timp poate fi menținută această strategie, în condițiile în care compania a urmărit istoric să-și țină marja brută în zona 37–38%. De ce contează: presiune pe concurență și pariu pe servicii Dediu îl citează pe analistul Jay Goldberg , care vede în această abordare o încercare de a exploata faptul că rivalii au spațiu mai mic de manevră la nivel de profit. Logica ar fi că Apple poate accepta o scădere a profitabilității pe hardware pentru a câștiga utilizatori, urmând să recupereze prin servicii pe bază de abonament, unde marjele sunt, în general, mai ridicate. În același timp, strategia ar include achiziții de memorie la prețuri ridicate, în volum mare, ceea ce ar putea amplifica presiunea asupra competitorilor. În acest cadru, Apple ar coborî marja brută a liniei Mac de la „peste 30%” la „puțin peste 30%”, în schimbul creșterii bazei de utilizatori. Ținta implicită: dublarea bazei de utilizatori Mac în 10 ani Potrivit lui Dediu, efectul ar putea fi semnificativ: Mac ar avea în prezent circa 260 de milioane de utilizatori, iar compania ar putea seta un obiectiv „rezonabil” de dublare a acestui număr în următorul deceniu. Analistul notează că Apple, în mod tradițional, a recurs rar la sacrificarea profitului pentru creștere, însă contextul actual din industrie ar crea o fereastră favorabilă pentru accelerarea expansiunii. Ca exemplu, materialul menționează că „MacBook Neo”, lansat luna trecută, ar avea vânzări foarte bune și ar putea contribui la creșterea cotei de piață a Mac. (Articolul nu oferă date de vânzări sau detalii suplimentare despre model.) [...]
BCR Pensii schimbă conducerea executivă după 10 ani , odată cu retragerea lui Radu Crăciun din funcțiile de președinte și director general, iar compania îl numește pe Cristian Pascu la conducere, potrivit Wall-Street . Miza este continuitatea operațională într-o industrie în care „consecvența și disciplina investițională” sunt decisive pentru administrarea economiilor pe termen lung ale participanților. Tranziție la vârful administratorului de pensii BCR Pensii anunță că Radu Crăciun se retrage din funcțiile de președinte și director general după un mandat de 10 ani, pe care compania îl descrie drept unul „marcat de stabilitate” și de contribuții la dezvoltarea sistemului de pensii private din România. În același timp, funcția de director general va fi preluată de Cristian Pascu, în prezent șef al Departamentului de Instituții Financiare în cadrul Băncii Comerciale Române. Ce spune Radu Crăciun despre retragere În declarația citată, Radu Crăciun își motivează decizia prin încheierea unei perioade de implicare executivă intensă și intenția de a contribui „într-un alt mod” la evoluția mediului de business și investițional din România. „După o perioadă intensă de implicare executivă, consider că este momentul potrivit pentru această tranziție, în care pot contribui într-un alt mod, dar cu aceeași convingere la evoluția mediului de business și investițional din România.” Cine preia conducerea și ce urmează Cristian Pascu vine la conducerea BCR Pensii cu o experiență de peste 25 de ani în domeniul bancar și al piețelor financiare, construită în jurul serviciilor de depozitare și custodie (servicii prin care sunt păstrate și administrate în siguranță active financiare) și a relației cu investitori instituționali, locali și străini, conform articolului. Acesta afirmă că sistemul de pensii private este „un pilon esențial” pentru stabilitatea economică și că obiectivul este livrarea de „încredere, siguranță și performanță sustenabilă” pe termen lung. „Rolul nostru este să livrăm încredere, siguranță și performanță sustenabilă pe termen lung.” Numirea lui Pascu marchează, potrivit sursei, o concentrare pe responsabilitățile executive ale companiei. În acest context, rolurile sale din cadrul AAF și din Consiliul Bursei de Valori ar urma să fie preluate „în mod natural” de alți profesioniști ai industriei, fără a fi precizate nume sau un calendar. La rândul său, Dana Dima, președintele Consiliului de Supraveghere al BCR Pensii, spune că firma se află într-un moment în care consecvența și disciplina investițională sunt esențiale și își exprimă încrederea că profilul lui Cristian Pascu va susține sănătatea financiară a clienților și dezvoltarea companiei în etapa următoare. [...]
Hermès a ratat așteptările de creștere în T1, pe fondul scăderii cererii din Orientul Mijlociu , un semnal că tensiunile geopolitice încep să se vadă direct în vânzările companiilor de lux, potrivit G4Media . În primul trimestru, vânzările Hermès au urcat cu 5,6% la cursuri de schimb constante, sub estimările analiștilor, care mizau pe un avans de 7,44%. Compania, cunoscută pentru geanta Birkin, a indicat că rezultatul a fost afectat de perturbările generate de conflictul din Orientul Mijlociu, în linie cu presiunile resimțite de întreg sectorul de lux (BoF). Unde s-a văzut cel mai mult impactul Regiunea care include Orientul Mijlociu a înregistrat o scădere de 5,9% a vânzărilor în perioada analizată. În același timp, Franța – piață influențată puternic de turism – a fost afectată de reducerea cheltuielilor vizitatorilor, mai ales în martie, ceea ce a dus la un declin de 2,8%. Directorul financiar Eric du Halgouet a spus că magazinele Hermès din Italia, Elveția și Marea Britanie au resimțit scăderea numărului de clienți din Orientul Mijlociu. Presiune și în Asia-Pacific, dar investițiile merg înainte O altă zonă sub așteptări a fost Asia-Pacific (excluzând Japonia), unde vânzările au crescut cu 2,2%, mult sub estimarea analiștilor de 5,84%. Chiar și așa, Hermès a inaugurat recent cea de-a 25-a fabrică de articole din piele, semnalând că își menține planurile de investiții în pofida incertitudinilor geopolitice. Context: semnale similare la LVMH și Kering În aceeași perioadă, LVMH a transmis că războiul a afectat vânzările: veniturile diviziei sale principale (care include Louis Vuitton și Christian Dior Couture) ar fi fost „plate” în loc de negative fără conflict, potrivit directoarei financiare Cécile Cabanis. Kering a raportat, la rândul său, rezultate sub așteptări pentru Gucci, invocând parțial impactul războiului. Pentru Hermès, deși modelul bazat pe „raritate controlată” oferă o reziliență mai mare în perioade de criză, acțiunile nu au fost ferite de declinul general al sectorului de lux: înainte de anunțul de miercuri, titlurile listate la Paris scăzuseră cu aproximativ 16% de la începutul anului, mai puțin decât declinul de 25% al acțiunilor LVMH. [...]
CFR Călători a angajat peste 7,6 milioane lei în 31 de zile pentru curățenia trenurilor , adică aproximativ jumătate din bugetul maxim de aproape 14 milioane lei alocat prin acorduri-cadru, potrivit documentelor din SEAP consultate de Fanatik . Ritmul rapid de contractare ridică miza pe controlul costurilor și pe continuitatea serviciilor, într-un contract care se derulează până la epuizarea bugetului. Cum a fost construit contractul și de ce contează ritmul de cheltuire CFR Călători a publicat pe 27 noiembrie 2025 anunțul de participare pentru contractul „Salubrizare vagoane de călători, automotoare și rame electrice”, în SEAP, împărțit în cinci loturi. Achiziția a fost derulată ca procedură sectorială (în baza Legii nr. 99/2016), prin licitație deschisă cu atribuire online. Valoarea totală estimată a achiziției este prezentată ca interval, între 1,09 milioane lei și 13,8 milioane lei (fără TVA), în funcție de volumele contractate ulterior prin acorduri-cadru și contracte subsecvente. Contractul nu are o durată fixă, urmând să se deruleze până la epuizarea bugetului. În acest context, faptul că până la 3 aprilie au fost semnate contracte subsecvente de peste 7,6 milioane lei indică o consumare accelerată a bugetului, cu potențial impact asupra acoperirii serviciilor pe restul perioadei în care CFR Călători va avea nevoie de salubrizare pentru materialul rulant. Cronologia atribuirilor: de la primul lot la „jumătate de buget” în 31 de zile Prima firmă câștigătoare a unui lot a fost desemnată pe 3 martie 2026, la aproape patru luni de la publicarea licitației. Între 3 martie și 3 aprilie (31 de zile), valoarea contractelor subsecvente semnate a depășit 7,6 milioane lei, în timp ce acordurile-cadru pentru toate cele cinci loturi însumează peste 14 milioane lei, conform documentelor din SEAP citate de publicație. Ulterior, prin anunțul de atribuire din 9 aprilie 2026, au fost desemnați câștigătorii pentru toate loturile. Cine sunt firmele și ce sume apar în contractele-cadru și subsecvente Din datele prezentate, contractele sunt împărțite pe regionale/locații, iar plățile/angajamentele inițiale au mers către mai multe companii: Lotul 1 (Revizia de Vagoane Craiova) : Locomotiva S.R.L. – contract-cadru de 4,96 milioane lei (semnat pe 2 aprilie) și contract subsecvent de 2,69 milioane lei . Loturile 2 și 3 (Piatra Olt–Pitești și Târgu Jiu) : Group Velstand – contracte-cadru de 1,72 milioane lei și 1,31 milioane lei (semnate pe 3 aprilie) și contracte subsecvente de 877.800 lei și 655.952 lei (tot pe 3 aprilie). Lotul 4 (Revizia Vagoane Suceava) : asocierea Romprest Servicii Integrate SRL și Isis Comprest – contract-cadru de 4,64 milioane lei (semnat pe 4 martie) și contract subsecvent de 2,38 milioane lei (tot pe 4 martie). Lotul 5 (Depoul și Stația Iași) : Isis Comprest – contract-cadru de 747.300 lei (semnat pe 3 martie) și contract subsecvent de 373.650 lei (tot pe 3 martie). Context: companie de stat, achiziție pentru operațiuni curente CFR Călători este deținută integral de stat, prin Ministerul Transporturilor, și este condusă de directorul general Traian Preoteasa (mandat menționat până în februarie 2027), alături de un consiliu de administrație. Pentru 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 3,48 miliarde lei și un profit de 29,3 milioane lei, cu 10.597 angajați, conform datelor prezentate. Serviciile contractate vizează curățenia în interiorul vagoanelor și a locomotivelor și sunt descrise ca necesare pentru exploatarea curentă a trenurilor și menținerea standardelor minime de igienă în transportul feroviar de pasageri. [...]
Samsung mizează pe avantajul de scară și pe segmentul premium în fața parteneriatului Sony–TCL, susținând că asocierea nu îi schimbă semnificativ poziția competitivă, potrivit SamMobile . Mesajul a fost transmis de Yong Seok-woo, șeful diviziei Visual Display, într-o conferință de presă, unde a argumentat că volumul anual de livrări al Sony este estimat la 4 milioane de unități, „aproximativ o zecime” din cel al Samsung. În opinia sa, o „simplă fuziune” nu ar fi suficientă pentru a schimba ierarhiile, chiar dacă ar exista sinergii între tehnologia TCL și valoarea de brand premium a Sony. De ce contează: presiune pe volum, nu pe venituri Datele Counterpoint Research citate în material indică o diferență mare în favoarea Samsung la venituri, dar o competiție mult mai strânsă la livrări (unități), unde TCL a redus rapid ecartul: cotă globală de piață după venituri: Samsung 29,1%; cotă în segmentul premium: Samsung 54,3%; cotă după livrări: Samsung 15% vs. TCL 13%; TCL ar fi depășit temporar Samsung la livrări în decembrie 2025. În practică, asta sugerează că riscul imediat pentru Samsung este mai degrabă pe partea de volum (și, implicit, pe dinamica de cotă de piață în unități), în timp ce poziția în zona premium — unde marjele tind să fie mai bune — rămâne principalul său „tampon” competitiv, conform cifrelor citate. Context: TCL a preluat o participație majoritară în businessul TV al Sony SamMobile notează că TCL a achiziționat recent o participație majoritară în afacerea de televizoare a Sony, iar unii analiști se așteaptă ca TCL să poată detrona Samsung „în viitorul apropiat”. Samsung spune însă că este „bine poziționată” pentru a concura cu punctele forte combinate ale celor două companii. Ce urmează: un posibil impuls de cerere în 2026 Piața de televizoare ar urma să fie susținută de Cupa Mondială FIFA 2026 , programată în iunie și iulie, eveniment care, în mod tipic, stimulează vânzările pe fondul înlocuirii televizoarelor de către consumatori. În acest context, competiția pe volum dintre Samsung și TCL ar putea deveni mai vizibilă în următoarele trimestre, pe măsură ce producătorii încearcă să capitalizeze vârful sezonier de cerere. [...]
Greva piloților Lufthansa scoate la iveală o problemă de costuri și echitate internă : diferențe mari de salarii între brandul principal și subsidiare, într-un moment în care conflictul de muncă se poartă pe tema pensiilor și a creșterilor salariale, potrivit Focus . Datele salariale analizate de publicație, pe baza unei evaluări a informațiilor de pe platforma Kununu, arată că piloții sunt, de departe, cel mai bine plătiți în grup, dar și că o parte din personalul din cabină și de la sol se află în zone de venit apropiate de salariul minim. În paralel, greva anunțată de sindicatul piloților ( Vereinigung Cockpit ) afectează operațiunile Lufthansa din Germania și pune din nou presiune pe companie, după episoade repetate de proteste. Ce arată datele despre salarii în grupul Lufthansa În evaluarea citată, piloții au un salariu mediu anual de 92.518 euro brut (aprox. 460.000 lei) , aproape dublu față de multe poziții din cabină. Următoarele niveluri de venit menționate în analiză sunt: Purser (însoțitorul de bord cu rangul cel mai înalt): 50.829 euro/an (aprox. 253.000 lei) Cabin Chiefs: 44.826 euro/an (aprox. 223.000 lei) Crew-Führer: 41.435 euro/an (aprox. 206.000 lei) Însoțitori de bord: 34.756 euro/an (aprox. 173.000 lei) Crew-Mitarbeiter: 34.171 euro/an (aprox. 170.000 lei) Cabin Crew Member: 31.848 euro/an (aprox. 158.000 lei) La sol, diferențele continuă: „ground stewards” sunt indicați între 29.394–32.111 euro/an (aprox. 146.000–160.000 lei) , iar „ground hostessen” la 39.033 euro/an (aprox. 194.000 lei) . Publicația notează și o diferență între categorii cu denumiri similare: „Crewmitarbeiter” apare cu 31.382 euro/an (aprox. 156.000 lei) , în timp ce „Crewmitarbeiterin” este listată la 25.573 euro/an (aprox. 127.000 lei) . Aproape de salariul minim, în timp ce discuția publică se poartă pe vârfuri Kununu precizează, conform articolului, că aproximativ 16% dintre declarațiile de salariu provin din joburi part-time, dar sunt raportate la echivalentul unei săptămâni de 40 de ore, pentru comparabilitate. În același timp, Focus compară nivelurile inferioare cu salariul minim din Germania: la 13,90 euro/oră , un program de 40 de ore ar însemna un brut anual de circa 28.900 euro (aprox. 144.000 lei) . Concluzia este că, deși greva aduce în prim-plan mai ales veniturile mari din cockpit, o parte din personal se află doar puțin peste pragul legal minim. Diferențe între companii: Eurowings mai ieftin, Lufthansa mai scump Un alt set de date Kununu citat în material indică medii diferite pe entități din grup: Deutsche Lufthansa AG: 106.565 euro/an (aprox. 530.000 lei) Eurowings: 91.339 euro/an (aprox. 455.000 lei) Lufthansa CityLine : 122.006 euro/an (aprox. 607.000 lei) TUIfly (operator care zboară pentru Lufthansa): 118.600 euro/an (aprox. 590.000 lei) Articolul menționează și o „spaimă” internă legată de plaja de remunerare: pentru piloții Eurowings, intervalul ar fi 90.000–150.000 euro/an (aprox. 448.000–747.000 lei) , în timp ce piloții Lufthansa ar avea o remunerație totală mai ridicată. În această logică, apare acuzația că subsidiara mai eficientă economic ar ajunge să susțină indirect o marcă principală mai scumpă — o „configurație cu potențial mare de conflict”, după cum o descrie publicația, trimițând și la un material separat despre reacția bursei: Focus . În plus, Focus notează că Lufthansa plănuiește să oprească anul viitor operațiunile Lufthansa CityLine și să transfere rutele către noua subsidiară Lufthansa City Airlines. Greva: ce zboruri sunt afectate și ce cere sindicatul Potrivit articolului, greva piloților ar urma să aibă loc de joi, ora 0:00, până vineri, ora 23:59 și să afecteze toate zborurile Lufthansa Passage și Lufthansa Cargo care decolează de pe aeroporturi din Germania. La Lufthansa CityLine, oprirea activității ar fi limitată la ziua de joi. Piloții Eurowings nu participă la greva curentă. Sunt exceptate, conform sindicatului, unele zboruri din Germania către destinații din Orientul Mijlociu, precum și zboruri de repatriere și de criză; lista include, între altele, Egipt, Israel, Iordania, Qatar, Emiratele Arabe Unite. Miza negocierii este în principal sistemul de pensii ocupaționale (altersvorsorge), sindicatul susținând că Lufthansa ar semnala disponibilitate la discuții, dar fără „îmbunătățiri substanțiale”. În plus, VC cere pentru anii 2024–2026 ajustări salariale de 3,3% pe an . Lufthansa critică anunțul de grevă ca fiind făcut pe termen scurt și „disproporționat”. Contextul operațional rămâne sensibil: Focus amintește că, în urmă cu circa patru săptămâni, un grevă de o zi a dus la anularea a peste 800 de zboruri și a afectat aproximativ 100.000 de pasageri . Materialul mai include un instrument de comparație salarială al publicației: Focus . [...]
