Știri
Știri din categoria Companii
ASML a urcat la o capitalizare intraday de 674 miliarde de dolari (aprox. 3.100 miliarde lei), devenind cea mai valoroasă companie din istoria Europei, pe fondul cererii de cipuri care depășește oferta și al accelerării planurilor de extindere a capacităților la clienți, potrivit iThome.
Acțiunile ASML au crescut miercuri cu 2,3%, iar compania a depășit recordul stabilit de producătorul danez de medicamente Novo Nordisk în iunie 2024. În 2026, ASML este a doua cea mai performantă companie din indicele Euro Stoxx 50, cu un avans cumulat de peste 60% de la începutul anului, notează publicația.
În primul trimestru din 2026, ASML a raportat:
Publicația leagă acest prag de capitalizare de „fundamentele puternice” ale companiei, într-un moment în care investițiile în capacități de producție de semiconductori se accelerează.
CEO-ul ASML, Christophe Fouquet, a declarat anterior că „clienții accelerează planurile de extindere a capacității pentru 2026 și după”, în condițiile în care cererea de cipuri depășește oferta.
În acest context, compania estimează pentru acest an producția a cel puțin 60 de echipamente de litografie în ultraviolet extrem (EUV), în creștere semnificativă față de 2025, iar în etapa următoare vizează o capacitate anuală de cel puțin 80 de unități. În paralel, ASML lucrează la creșterea eficienței echipamentelor, astfel încât unele mașini să poată procesa mai multe plachete (wafer-e) pe oră prin modernizări tehnologice.
Miza pentru piață este că ritmul de livrare și productivitatea acestor echipamente – esențiale pentru fabricarea celor mai avansate cipuri – pot influența direct cât de repede se pot extinde capacitățile globale de producție în semiconductori.
Recomandate
Nikon încearcă să câștige comenzi în litografia pentru cipuri printr-o strategie de preț sub ASML , mizând pe costuri mai mici obținute din producția internă și pe compatibilitatea cu echipamentele deja instalate la clienți, potrivit Tom's Hardware . Miza este segmentul ArF (argon fluoride), adică litografie DUV (ultraviolet profund) pentru procese „mature”, unde ASML nu are un monopol total ca în cazul EUV (ultraviolet extrem), folosit la cele mai avansate noduri de fabricație. Președintele și directorul general al Nikon, Yasuhiro Ohmura , a declarat pentru Nikkei Asia că firma discută cu mai mulți producători mari de cipuri din SUA și Asia despre noi comenzi ArF, iar discuțiile „se apropie de ordine de cumpărare”. De ce contează: presiune pe costurile de echipamente într-o piață cu ofertă tensionată Strategia Nikon vizează o zonă în care există spațiu pentru concurență pe preț: mașinile ArF immersion sunt folosite pe scară largă, inclusiv în pașii de „patterning” (definirea modelelor pe wafer) chiar și pentru cipuri de 3 nm, iar echipamentele ASML din această clasă au un preț mediu de circa 82,5 milioane dolari pe unitate (aprox. 380 milioane lei), conform aceleiași surse. În plus, cererea pentru astfel de echipamente crește pe fondul presiunilor din lanțul de aprovizionare, alimentate de boom-ul AI, ceea ce ridică sensibilitatea clienților la preț și la riscul de dependență de un singur furnizor. Ohmura susține că producătorii de cipuri ar prefera doi furnizori, pentru a ține sub control costurile echipamentelor. Cum vrea Nikon să concureze: costuri mai mici și compatibilitate cu „parcul” ASML Nikon spune că avantajul de cost vine din faptul că produce intern multe componente, ceea ce ar permite o competiție mai agresivă la preț. Compania a anunțat anterior că intenționează să lanseze o nouă platformă ArF immersion în anul fiscal 2028, cu o lentilă și o masă de wafer noi, proiectată să fie compatibilă cu echipamentele ASML deja instalate la clienți. Pe piața ArF, Nikon și ASML sunt singurele două companii care construiesc astfel de echipamente, notează publicația. Context financiar și riscuri: revenirea nu e garantată Rămâne de văzut dacă prețul, singur, poate aduce clienții înapoi. Nikon a livrat 11 sisteme ArF în anul fiscal încheiat în martie 2024 și niciunul în primele trei trimestre ale anului fiscal 2025, potrivit datelor companiei citate de TrendForce , în timp ce ASML deține peste 80% din piața de litografie. În paralel, Nikon a raportat o pierdere netă de 86 miliarde yeni (540 milioane dolari, aprox. 2,5 miliarde lei) pentru anul încheiat în martie, cea mai mare din istoria sa, pe fondul comenzilor slabe la echipamente și al dificultăților din divizia de imprimare 3D metal. Ohmura spune că vrea să restrângă focusul companiei la camere și la echipamente pentru fabricarea cipurilor. Pe partea ASML, compania a livrat în 2025 un total de 48 de sisteme EUV și 131 de sisteme immersion DUV și a încheiat anul cu un portofoliu de comenzi de 38,8 miliarde euro (aprox. 195 miliarde lei), ceea ce sugerează o cerere încă robustă și o poziție comercială solidă. [...]
Therme București mizează pe un sezon estival de 100 de zile pentru a crește fluxul de vizitatori , odată cu redeschiderea, din 30 mai, a plajelor Sands of Therme și Galaxy Horizon și lansarea conceptului „ Therme Summer Fest ”, potrivit Adevărul . Din perspectivă operațională, centrul își extinde programarea de evenimente și activități incluse în tariful de acces, încercând să transforme vara în oraș într-o „vacanță continuă”. Ce se schimbă în operare: evenimente recurente și activități incluse în bilet Conceptul „Therme Summer Fest – O vară ca un festival” este construit pe un calendar de 100 de zile, în care plajele exterioare devin scena unor activități zilnice și săptămânale: muzică, pool party-uri cu DJ live, sporturi pe nisip, „oferte speciale și jocuri”, programe de wellness și activități pentru familii. Directorul de Marketing & PR al companiei, Andrada Șeitan , descrie poziționarea sezonului ca un mix între divertisment și relaxare: „Am creat un concept care combină energia unui festival cu relaxarea și răsfățul unei vacanțe exotice și confortul unui city escape accesibil oricând.” În paralel, Therme anunță relansarea programului de activități wellness de vară, „incluse în tariful de acces”, axate pe adaptarea organismului la temperaturi ridicate, îngrijirea pielii în sezonul cald și terapii respiratorii pentru „wellbeing și revitalizare”. Startul sezonului: pool party-uri în weekendul 30 mai – 1 iunie Weekendul de deschidere (30 mai–1 iunie) include primele petreceri pe plaja Sands of Therme, cu DJ și intervale orare precizate în material: Sâmbătă, 30 mai, 14:30–16:30: Day Pool Party cu Andrew Maze & MC Ddy Duminică, 31 mai, 16:00–19:00: „mega beach party” cu DJ Pete Palak Luni, 1 iunie: Havana Party cu DJ Dxanger (fără interval orar menționat) 1 Iunie: upgrade gratuit pentru copiii până la 14 ani, în anumite condiții Pentru perioada 30 mai – 1 iunie, Therme leagă deschiderea sezonului de minivacanța de 1 Iunie și introduce o facilitate comercială: copiii de până la 14 ani primesc „upgrade gratuit” din zona Galaxy în zona The Palm și pe plaja Sands of Therme, iar adulții însoțitori plătesc „tariful standard” pentru accesul în The Palm. În plus, sunt anunțate ateliere de creație, petreceri cu baloane și activități coordonate de animatori. Capacitate și infrastructură: accent pe plajele exterioare Materialul menționează că plajele au „peste 30.000 mp de nisip fin”, cu piscine outdoor, palmieri, pool bar-uri și zone premium de relaxare. Galaxy Horizon este prezentată ca zonă dedicată familiilor, iar pentru confort suplimentar este indicată zona Horizon+, cu baldachine, „cuiburi” și șezlonguri premium. Pentru sezonul 2026, Therme mai anunță lansarea „în premieră” a tratamentelor faciale express „Instant Wellness”, descrise ca soluții de „revitalizare rapidă”. Programul complet al evenimentelor și biletele sunt disponibile pe site-ul companiei, inclusiv la secțiunile dedicate Therme Summer Fest și Day Pool Party . [...]
Trei directori ai Edilitara Public SA și-au crescut veniturile la 28.000 lei brut pe lună , în timp ce compania – aflată în subordinea Consiliului Local Târgu Jiu – are pierderi, iar circa 500 de angajați rămân cu salarii apropiate de minimul pe economie, potrivit Antena 3 . Cazul ridică o problemă de guvernanță și control al cheltuielilor într-o societate publică locală: majorări la vârf, blocaj la baza organigramei. Edilitara Public SA este o societate din subordinea Consiliului Local Târgu Jiu. De la 1 iunie, directorul general, directorul economic și directorul tehnic ar urma să încaseze salarii „aproape duble”, după ce indemnizațiile au urcat de la aproape 18.000 lei brut la 28.000 lei brut lunar. În același timp, angajații companiei ar avea venituri între 2.800 lei și 4.000 lei, în funcție de încadrare, iar societatea este descrisă ca având „pierderi uriașe”. Directorul general a susținut că pierderea ar fi „doar o situație nefericită la începutul acestui an”. Cum a fost justificată creșterea și cine a decis Decizia a fost luată de Consiliul de Administrație al societății, iar explicația invocată este reorganizarea: din cinci directori ar fi rămas trei, iar economiile rezultate au fost reflectate în buget. Directorul general, Adrian Dăianu, a spus că nu ar fi vorba despre o majorare, ci despre o „corecție” după o reducere anterioară, și a invocat cadrul de remunerare pentru managerii din societăți comerciale. „Ca manager în societăți comerciale ești plătit după OUG 109 , cu patru salarii medii brute pe ramura principalului domeniu de activitate. Se înmulțesc pe ramură ori patru și-mi iese salariul. Simplu.” În privința faptului că salariile angajaților nu au crescut, directorul a indicat un blocaj prin înghețarea salariilor la nivelul anului 2025. „Angajații sunt blocați, dacă știți. Ordonanța Bolojan îngheață toate salariile la nivelul lui 2025.” Ce înseamnă operațional: presiune internă și risc de tensiuni sociale Din datele prezentate, diferența de tratament între management și personalul executiv poate amplifica tensiunile interne într-o companie care operează cu salarii mici pentru majoritatea angajaților, mai ales în contextul în care societatea este pe pierdere. Materialul nu precizează ce indicatori de performanță au stat la baza deciziei Consiliului de Administrație și nici dacă există un plan public de redresare financiară; aceste informații nu apar în sursa citată. [...]
Apple a acceptat să furnizeze date financiare „specifice Indiei”, o mișcare care poate limita baza de calcul a unei amenzi antitrust de până la 38 de miliarde de dolari (aprox. 171 mld. lei) , potrivit AppleInsider . Cazul din India avansează astfel după luni de dispute procedurale, în condițiile în care autoritatea de concurență a cerut informații pentru stabilirea sancțiunii. În centrul dosarului este Competition Commission of India (CCI) , care a decis în 2024 sancționarea Apple pentru practici antitrust, decizie pe care compania a contestat-o. Investigația s-a complicat, însă, deoarece Apple a refuzat să predea detaliile financiare solicitate, pe motiv că autoritatea ar cere date la nivel global pentru perioada 2022–2024, ceea ce ar putea duce la o amendă foarte mare. Potrivit Reuters (citată de publicație), Apple a acceptat acum să transmită informațiile, dar a cerut o „extensie finală” până la 25 iunie 2026. CCI a aprobat această amânare, iar elementul relevant este că termenul vizează compilarea unor „informații financiare specifice Indiei”. Miza: amendă calculată pe cifra de afaceri globală vs. locală Apple susține că India ar putea încerca să calculeze amenda pe baza rezultatelor globale, similar modului în care UE calculează sancțiunile antitrust, ceea ce ar fi putut împinge amenda spre plafonul menționat de 38 de miliarde de dolari. În paralel, compania contestă și aplicarea unei modificări legislative din India care permite calcularea amenzilor în funcție de cifra de afaceri globală, nu doar de cea locală. Apple argumentează că schimbarea a intrat în vigoare în 2024 și nu ar trebui să se aplice întregii perioade 2022–2024. Ce urmează procedural Apple a încercat să obțină suspendarea cazului până la soluționarea disputei privind schimbarea de lege, însă CCI a acuzat compania că tergiversează și a refuzat oprirea procedurilor. Cronologia rămâne neclară, notează publicația: CCI stabilise 21 mai 2026 ca dată de audiere finală, iar Apple ar fi acceptat să coopereze în jurul acestui moment. Între timp, pe 18 mai, Delhi High Court a cerut Apple să predea situațiile auditate, dar a indicat și că CCI nu ar trebui să emită o decizie înainte de 15 iulie 2026. Din relatarea AppleInsider reiese că Apple a obținut încă aproximativ o lună de răgaz, iar instanța pare să fi acceptat, în practică, furnizarea de date limitate la operațiunile din India. Dacă această interpretare se confirmă, CCI ar putea ajunge să calculeze eventualele sancțiuni pe baza finanțelor locale, nu a cifrei de afaceri globale, reducând substanțial expunerea maximă sugerată inițial. [...]
Compa produce deja pentru apărare, dar România nu cumpără , iar asta mută valoarea adăugată și locurile de muncă dintr-un sector strategic către contracte externe, într-un moment în care compania caută ieșirea din declinul auto, potrivit Ziarul Financiar . Compa Sibiu , companie 100% românească listată la bursă, operează pe o platformă industrială veche de peste 100 de ani și produce „de la zero” o gamă largă de componente, de la burghie, freze și alezoare de înaltă precizie până la corpuri de obuz de 120 mm și containere militare de comandă și control. În prezent, segmentul de apărare ajunge la 15–20 mil. euro anual, însă „totul pleacă spre armate străine”, în timp ce livrările către Armata Română sunt, deocamdată, aproape inexistente, conform declarațiilor directorului general Dan Băiașu . Pivotarea spre apărare, pe fondul scăderii din auto Miza reprofilării este una de supraviețuire operațională și economică. Conducerea companiei descrie o criză alimentată de declinul industriei auto și de pierderea predictibilității comenzilor: dacă înainte producția se planifica pe ani, acum orizontul s-a comprimat la luni, iar volatilitatea a crescut. Dan Băiașu indică drept factori majori: electrificarea, unde „cifrele prezise” ar fi fost supraestimate, ceea ce a lăsat capacități mari neutilizate în Europa; concurența chineză, considerată „incorectă”, pe fondul diferențelor de cost la oțel și energie și al subvențiilor, în timp ce cerințele de mediu nu ar fi comparabile. În acest context, Compa spune că a trecut de la logica seriilor mari (mii de piese pe zi) la loturi mici și chiar unicate, ceea ce a însemnat și schimbarea modului de ofertare și de calcul al prețului. Ce produce Compa pentru apărare și unde ajung comenzile Pe zona de apărare, compania fabrică atât muniție și componente, cât și produse noi cu cerințe tehnice ridicate. Printre exemplele din reportaj se numără: corpuri de obuz de 120 mm, uzinate pentru muniție de înaltă precizie; componente din tungsten, folosite la proiectile care penetrează blindajul; containere militare de comandă și control, livrate (împreună cu clientul) către armata Olandei, după vizite și validări repetate. Pentru containere, compania descrie cerințe de precizie și testare (inclusiv electromagnetică) care le diferențiază de un container obișnuit, iar producția ar fi ajuns la un container pe zi, cu plan de creștere la două. De ce contează: capacitate industrială locală, dar cerere internă absentă Din perspectiva impactului economic și strategic, discrepanța dintre capacitatea de producție și lipsa comenzilor interne înseamnă că o parte din potențialul de industrializare pe lanțul apărării nu se transformă în contracte locale, deși compania afirmă că este pregătită să devină „o verigă importantă” în industrie. În paralel, Compa rămâne un furnizor B2B (în lanțul auto, ca furnizor tier 2 – adică furnizor pentru companiile care livrează direct constructorilor), iar materia primă, inclusiv tabla și oțelul, este importată, deoarece producția locală nu ar respecta standardele cerute de clienții companiei. Presiunea pe resursa umană: import de muncitori și formare internă O altă constrângere operațională este forța de muncă. Directorul general afirmă că în Sibiu nu mai există disponibilitate de personal calificat de circa 15 ani, astfel că soluția a fost un mix de recrutare externă și pregătire internă. În fabrică lucrează aproape 200 de muncitori din India, iar compania operează un centru de pregătire pentru comandă numerică (mașini CNC – utilaje controlate de calculator), deschis în 2015. În același timp, compania indică o fluctuație de aproximativ 20% a personalului, dar și existența unui „nucleu” stabil, cu vechime de peste 13 ani. Context: o uzină cu investiții mari în tehnologie și diversificare în afara auto Reportajul descrie o uzină cu peste 400 de mașini cu comandă numerică și procese integrate (forjare, ștanțare, sudură, tratamente termice, vopsire cataforetică), cu certificări pentru auto și aerospațial. În zona de producție de precizie, sunt menționate linii automatizate și investiții de ordinul milioanelor de euro per utilaj, precum și capacitatea de a produce piese mari, de până la 1,6 metri, cu timpi de ciclu de mai multe ore. Pe lângă apărare, compania spune că s-a diversificat și în HoReCa și imobiliare (două hoteluri și dezvoltarea unui cartier rezidențial), fără să abandoneze complet auto – sunt menționate inclusiv piese pentru Duster, forjate și uzinate la Sibiu. [...]
Danone investește peste 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) pentru a crește cu 15% capacitatea fabricii din București , consolidând rolul unității ca hub regional de producție pentru mai multe piețe europene, potrivit Profit . Investiția vizează instalarea unei noi linii de ambalare destinată producerii de iaurturi pentru piețe precum Bulgaria, Spania, Franța și Italia. Efectul operațional anunțat este o majorare a capacității de producție a fabricii cu 15%, de la 70.000 de tone la 85.000 de tone anual. Ce înseamnă investiția pentru operațiunile din România Fabrica din București produce zilnic aproximativ 1,5 milioane de pahare de iaurt, iar anual procesează circa 63 de milioane de litri de lapte provenit de la 22 de ferme și 70 de gospodării partenere din România. În acest context, noua linie de ambalare este prezentată ca un pas de întărire a poziției fabricii în lanțul de aprovizionare regional. Danone arată că unitatea deservește în prezent România și alte 18 țări, fiind una dintre facilitățile-cheie ale companiei în regiune. Declarația companiei și contextul mai larg Bogdan Joița, directorul fabricii Danone România, leagă investiția de performanța unității din București și de continuitatea producției locale. „Suntem deosebit de mândri că performanța atinsă de fabrica din București a reușit să atragă această nouă investiție de peste 10 milioane de euro, o recunoaștere a efortului, dedicării și profesionalismului tuturor colegilor noștri.” În plan local, Profit mai notează că, în luna mai, Danone l-a numit pe Mircea Munteanu în rolul de Head of Sales Danone România, după ce a ocupat anterior poziția de Shopper Activation Manager Danone România și Bulgaria. Separat, publicația amintește că directorul general al grupului, Antoine de Saint-Affrique, a spus recent că presiunile inflaționiste generate de războiul cu Iranul ar putea obliga compania să ia în calcul majorări de prețuri. În același timp, Danone mizează pe brandurile din zona alimentației sănătoase pentru a rămâne competitivă, într-un context în care consumatorii se orientează tot mai mult către produse mai ieftine sub marcă proprie a retailerilor. [...]
