Știri
Știri din categoria Companii
Alphabet este pe punctul să ia locul Nvidia în fruntea clasamentului global al capitalizării bursiere, pe fondul unui raliu al acțiunilor susținut de pariul pe inteligență artificială și de creșterea diviziei de cloud, potrivit Profit.
Miza depășește o simplă schimbare de lider: mișcarea indică o reorientare a investitorilor către companiile care monetizează direct cererea pentru servicii de inteligență artificială, nu doar către furnizorii de hardware care au dominat valul inițial al investițiilor.
Dacă Alphabet va trece pe primul loc, ar fi prima dată în mai bine de un deceniu când compania revine în această poziție. Ultima dată a fost lider pentru scurt timp în februarie 2016, notează Reuters, citată de publicație.
În lectura pieței, avansul Alphabet reflectă faptul că grupul este perceput simultan ca:
După o perioadă în care Nvidia a fost principalul beneficiar bursier al cererii pentru infrastructură AI, apropierea Alphabet de primul loc sugerează o „redistribuire” a entuziasmului investitorilor către companii care combină infrastructura cu servicii și baze mari de clienți.
Profit nu oferă în material valori exacte ale capitalizărilor sau diferența dintre cele două companii, ci descrie tendința și factorii care o alimentează.
Recomandate
Samsung își reduce drastic expunerea pe cea mai mare piață TV din lume, oprind vânzările de electronice și electrocasnice de consum în China continentală , o decizie care arată cât de greu mai pot concura brandurile străine cu producătorii locali în acest segment, potrivit HDSatelit . Compania a confirmat oficial pe 7 mai 2026 că nu va mai vinde în China televizoare, monitoare, proiectoare, produse audio și „alte electrocasnice pentru casă”. Samsung precizează că telefoanele mobile rămân la vânzare, că pot exista în continuare stocuri în magazine, iar pentru produsele deja cumpărate va continua serviciul de după-vânzare, în linie cu regulile chineze privind protecția consumatorilor. Ce produse sunt vizate de retragere În secțiunea de întrebări și răspunsuri publicată pe site-ul Samsung din China, măsura acoperă o listă extinsă, care include: televizoare; monitoare (inclusiv monitoare comerciale mari); echipamente audio și proiectoare; aparate de aer condiționat; frigidere; mașini de spălat, uscătoare și modele combinate; aparate de îngrijire a hainelor; aspiratoare și purificatoare de aer. Cu alte cuvinte, nu este vorba despre o retragere punctuală, ci despre aproape întreaga gamă de electronice și electrocasnice de consum pe care Samsung o mai comercializa în China. De ce contează: piața locală a „închis” spațiul pentru branduri străine Decizia vine după ani de pierdere de cotă în fața rivalilor locali. Conform datelor citate de Yicai și FlatpanelsHD, pe baza AVC, Samsung ajunsese la 3,6% din piața de televizoare din China (locul cinci), iar la frigidere și mașini de spălat cota coborâse la 0,4% în fiecare categorie. În același timp, piața a rămas uriașă: în 2025 au fost livrate 32,9 milioane de televizoare, iar brandurile locale au ajuns la 94,1% din total (31 de milioane de unități). Într-un astfel de context, marja de manevră pentru un producător străin se reduce rapid. Contrastul cu poziția globală și ce rămâne în China Retragerea din China contrastează cu poziția globală a Samsung: compania a anunțat în martie 2026 că este lider mondial la televizoare pentru al 20-lea an consecutiv, iar Omdia i-a atribuit o cotă de 29,1% în 2025. Mesajul implicit este că problema nu este cererea globală, ci specificul unei piețe unde competiția locală a devenit dominantă. Separat, Reuters a relatat că decizia are legătură cu intensificarea competiției și cu încercarea de a reduce impactul asupra clienților și partenerilor; aceeași agenție a scris că diviziile de televizoare și electrocasnice au înregistrat anul trecut pierderi de 200 de miliarde de woni (aprox. 138 de milioane de dolari, adică aprox. 621 milioane lei) și că la început de mai a fost schimbată conducerea diviziei TV. În comunicarea către piața chineză, Samsung indică faptul că telefoanele și cipurile continuă, în timp ce portofoliul de consum se restrânge puternic. Pentru rivalii locali, ieșirea Samsung poate consolida și mai mult pozițiile deja dominante ale unor nume precum Hisense, TCL și Skyworth, într-o piață în care, potrivit Caixin, producătorii chinezi au controlat aproape complet livrările de televizoare în 2025. [...]
La aproape un an de la lansare, smartphone-ul T1 al Trump Mobile nu a ajuns la clienți, deși compania a încasat depozite de circa 59 milioane de dolari (aprox. 271 milioane lei) de la aproximativ 590.000 de persoane , potrivit AppleInsider . Situația ridică un risc operațional și financiar direct pentru consumatori: produsul poate să nu fie livrat niciodată, iar termenii actualizați ai companiei limitează explicit garanțiile asociate depozitului. Trump Mobile, parte a Trump Organization , a prezentat T1 în iunie 2025 ca un telefon „fabricat în SUA”, poziționat implicit ca alternativă la smartphone-urile produse în alte țări. Deși dispozitivul a atras rapid susținători, publicația notează că nimeni nu a reușit să intre efectiv în posesia lui. Conform IBTimes (citat de AppleInsider), circa 590.000 de persoane au plătit un depozit de 100 de dolari (aprox. 460 lei) pentru un telefon care ar fi urmat să coste 499 de dolari (aprox. 2.300 lei). În total, avansurile ar însuma aproximativ 59 milioane de dolari, însă până în prezent nu a fost livrată nicio unitate către consumatori. Calendar împins și promisiuni retrase După lansare, au apărut îndoieli că T1 ar fi, de fapt, un model Android ieftin rebranduit, produs în China, susține AppleInsider. În acest context, Trump Mobile ar fi renunțat „în tăcere” la afirmația „Made in America”, fără ca acest lucru să oprească valul de precomenzi. Termenul de livrare a fost mutat succesiv: de la finalul verii 2025 către finalul anului, apoi spre începutul lui 2026. În aprilie 2026, un redesign al site-ului Trump Mobile a eliminat complet data de lansare și a înlocuit-o cu un link de tip „join the waitlist” („înscrie-te pe lista de așteptare”), potrivit aceleiași surse. Ce spun acum termenii: depozitul nu garantează un telefon O actualizare din aprilie 2026 a inclus și termeni de utilizare revizuiți pentru schema de depozit, disponibili pe site-ul companiei. Documentul precizează că depozitul nu este o garanție că un client va primi un dispozitiv funcțional, ci oferă „doar o oportunitate condiționată” dacă Trump Mobile pune efectiv T1 în vânzare. În termeni practici, condițiile menționate în material includ: depozitul nu reprezintă un contract de vânzare obligatoriu; prețul nu este „blocat” prin plata depozitului; specificațiile se pot schimba înainte de lansare; nu există garanția că dispozitivul va funcționa într-o rețea de telefonie; cel mult, depozitul poate deveni un credit de 100 de dolari pentru achiziția T1, dacă produsul ajunge la vânzare. Dacă Trump Mobile decide să anuleze complet T1, compania ar urma să ramburseze depozitele, însă își limitează răspunderea pentru întârzieri cauzate de factori precum lipsa componentelor sau blocaje cu autoritățile de reglementare. Consumatorii pot cere și anularea înainte de finalizarea unei vânzări, potrivit termenilor. Presiune politică, fără confirmare de investigație Lipsa de progres a generat și reacții politice. În ianuarie, senatoarea Elizabeth Warren și alți parlamentari democrați au cerut Federal Trade Commission (FTC) să analizeze presupuse practici de tip „bait-and-switch” (atragerea clienților cu o promisiune care ulterior se schimbă) și publicitate înșelătoare legată de afirmația „Made in the USA”, conform unei solicitări publice. AppleInsider notează însă că, până în mai 2026, FTC nu a confirmat existența unei investigații și nici dacă va deschide una. În acest moment, concluzia operațională rămâne aceeași: zeci de mii de clienți au plătit un avans pentru un produs fără dată de livrare, cu promisiuni inițiale retrase și cu termeni contractuali care reduc semnificativ garanțiile privind livrarea și funcționarea dispozitivului. [...]
Sharp și-a redus masiv ambițiile în televizoare, mutând accentul de la producția de panouri la vânzări mai fragmentate , iar asta schimbă atât disponibilitatea, cât și poziționarea brandului pe piață. Potrivit BGR , compania – cândva un nume important în LCD-uri în anii 2010, cu seriile Aquos și Quattron – a ajuns să aibă o prezență mai puțin coerentă în America de Nord și o ofertă mai greu de găsit în retailul mainstream. În perioada 2015–2018, Sharp și-a licențiat brandul de televizoare către Hisense, iar ulterior a fost cumpărată de Foxconn în 2019, moment din care a revenit la producția și vânzarea de televizoare sub propriul nume. Totuși, evoluția ulterioară este descrisă ca „mixtă”, nu ca o revenire solidă la statutul de lider. Schimbarea cu impact operațional: ieșirea din panouri LCD mari Un punct de inflexiune a venit în martie 2024, când Sharp a anunțat că își închide complet producția de panouri LCD de mari dimensiuni și va transforma fabrica sa mare din Sakai (Japonia) într-un centru de date. În același timp, compania a comunicat că își reduce și producția de panouri mai mici în celelalte facilități globale. Această repoziționare industrială contează pentru piață deoarece limitează rolul Sharp ca producător integrat de ecrane și sugerează o dependență mai mare de o strategie de portofoliu și distribuție, nu de controlul lanțului de producție pentru panouri. Ce mai găsești sub brandul Sharp și unde BGR notează că Sharp încă vinde televizoare 4K HDR în America de Nord, inclusiv modele Mini LED și „câteva” OLED. Problema este mai degrabă accesul: nu te poți baza pe prezența în lanțuri mari precum Best Buy sau Walmart, ci pe comenzi prin retaileri mai mici. Exemplele de modele menționate includ: Aquos XLED FV1 4K Mini LED (listat pe magazinul Sharp: Sharp USA Shop ); C55FS1UR 4K OLED (listat pe magazinul Sharp: Sharp USA Shop ). Poziționare: de la „prestigiu” la segmentul de valoare În evaluarea publicației, Sharp este mai apropiată azi de mărci orientate spre raport calitate-preț precum Hisense, TCL și Vizio, decât de liderii percepuți ca „titani” ai ecranelor, precum Samsung și LG. Concluzia nu este că un televizor Sharp ar fi o alegere greșită, ci că decizia de cumpărare cere mai multă informare, în condițiile unei piețe în care brandurile pot dispărea și reveni – iar unele pot ieși complet din producție, cum s-a întâmplat în timp cu Panasonic, exemplu invocat în material. [...]
Seria Xiaomi 17 a ajuns la circa 4,74 milioane de unități vândute, iar modelul Ultra a depășit 200.000 , potrivit datelor de piață citate de IT Home dintr-o postare a bloggerului @RD观测, care urmărește cota de piață a telefoanelor în China. Pentru Xiaomi, ritmul de vânzări indică o tracțiune comercială puternică în segmentul premium, într-un moment în care compania își lărgește gama de vârf. Conform informațiilor prezentate, până în săptămâna 18 din 2026, vânzările cumulate pentru seria Xiaomi 17 ar fi fost de aproximativ 4,7363 milioane de unități, în timp ce Xiaomi 17 Ultra ar fi ajuns la circa 207.000 de unități. Context: start de vânzări accelerat, confirmat public de Lei Jun Publicația amintește că, anterior, seria Xiaomi 17 ar fi depășit 1 milion de unități vândute în primele cinci zile de la lansare, informație pe care Lei Jun a redistribuit-o și confirmat-o. Totodată, la debut, întreaga serie ar fi stabilit un record de vânzări și venituri în prima zi pentru lansările de telefoane „domestice” din 2025, la nivelul tuturor segmentelor de preț, după numai cinci minute de la startul vânzărilor. Prețuri: poziționare fermă în zona high-end Ca reper pentru poziționarea comercială, IT Home publică prețurile din China pentru principalele variante: Xiaomi 17 : de la 4.499 yuani (aprox. 2.900 lei) la 5.299 yuani (aprox. 3.400 lei), în funcție de configurație Xiaomi 17 Pro : de la 4.999 yuani (aprox. 3.200 lei) la 5.999 yuani (aprox. 3.900 lei) Xiaomi 17 Pro Max : de la 5.999 yuani (aprox. 3.900 lei) la 6.999 yuani (aprox. 4.500 lei) Xiaomi 17 Ultra : de la 6.999 yuani (aprox. 4.500 lei) până la 8.999 yuani (aprox. 5.800 lei), inclusiv variante „Leica” Ce urmează: posibilă extindere a gamei cu un „Xiaomi 17 Max” Separat, materialul menționează o informație apărută la final de aprilie, potrivit căreia un nou flagship cu ecran mare, echipat cu procesor „8 Elite Gen5”, ar putea fi lansat provizoriu spre finalul lunii mai și ar urma să fie „Xiaomi 17 Max”. Dacă se confirmă, extinderea ar mări aria de acoperire a seriei și ar putea susține vânzările pe termen scurt printr-un model suplimentar în zona de vârf. [...]
Prețul covrigilor Luca a urcat de până la 6,5 ori față de 2010, iar gramajul a scăzut , un exemplu de „ shrinkflation ” (mai puțin produs la un preț mai mare) vizibil în consumul de zi cu zi, potrivit unei analize Economica . În 2010, un covrig cu mac sau susan avea 95 de grame și costa 1 leu, iar produsele mai consistente („Covri Luca” și „Luca Tradițional”) se vindeau cu 2,5 lei, respectiv 3 lei, la 130 de grame. În ultimii ani, scumpirile au continuat: în urmă cu patru ani, „Luca Tradițional” costa 4,5 lei, iar „Covri Luca” 3,99 lei; acum doi ani, prețurile ajunseseră la 5,49 lei și 4,99 lei, în timp ce covrigul simplu era 1,99 lei. Covrigul „mai scump și mai mic”: unde sunt prețurile acum Astăzi, „Covri Luca” costă 5,99 lei, iar „Luca Tradițional” 6,5 lei, în condițiile în care greutatea este mai mică cu 10 grame față de 2010, notează publicația. Pentru covrigul simplu cu semințe, prețul este 1,99 lei, adică dublu față de 2010, iar gramajul a crescut de la 95 la 110 grame. Economica amintește că Luca a redus la finalul lunii martie prețul covrigului simplu cu semințe de la 2,5 lei (nivel valabil până la 24 martie) la 1,99 lei. De ce contează pentru business: presiune pe costuri, dar și pe volum Compania susține că a urmărit să mențină produsul accesibil, deși presiunea pe costuri „continuă să crească”. Reprezentanții Tinervis Group , operatorul lanțului Luca, afirmă că covrigul este unul dintre cele mai populare produse de consum rapid și „nu ar trebui să devină un lux”. În paralel, rețeaua a continuat să se extindă: în ultimii ani, Luca a deschis peste 70 de noi unități și se apropie de 190 de unități în București, Moldova, Muntenia și centrul țării, servind zilnic „sute de mii de covrigi proaspăt copți”. Rezultate financiare și extindere externă Pentru 2024, compania a raportat afaceri de 617,1 milioane de lei, în creștere cu 17% față de 2023, și un profit net de 38,8 milioane de lei, cu 17% mai mic decât în anul anterior. Tinervis Group, fondată în 2010, operează direct peste 180 de unități în România, iar în 2024 a intrat și în Polonia, unde a inaugurat primele 10 unități. [...]
Majorarea cu 6,5% a salariilor la Romgaz pune presiune pe coerența politicii de austeritate a Guvernului , după ce Executivul condus interimar de Ilie Bolojan a aprobat creșterea în timp ce, potrivit sindicaliștilor din Aparatul de Lucru al Guvernului, restul sectorului public rămâne cu lefurile înghețate, conform Libertatea . Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) acuză „dublă măsură” și spune că pentru Romgaz „au fost găsite rapid resurse și justificări”, inclusiv printr-un memorandum „ținut inițial la secret”, în timp ce mesajul public pentru ceilalți bugetari rămâne centrat pe austeritate, sacrificii și înghețări salariale. De ce a fost aprobată majorarea la Romgaz Guvernul a decis majorarea cu 6,5% a salariilor la Romgaz, începând cu 1 iunie. Motivația Executivului, potrivit informațiilor citate, este legată de profitul companiei și de rolul acesteia în proiectul Neptun Deep . În același context, guvernanții au invocat și faptul că Romgaz are în acest an „cel mai mare program de investiții din istoria societății”, de aproximativ 5,6 miliarde de lei. Ce reclamă SAALG: risc de pierdere a capacității administrative SAALG susține că logica folosită pentru Romgaz (păstrarea angajaților performanți și prevenirea plecărilor) ar trebui aplicată și în administrația centrală, unde angajații gestionează jaloane și ținte din PNRR, coordonează programe europene și norvegiene și sunt implicați în mecanisme administrative necesare accesării finanțărilor externe. Liderul SAALG, Noni Iordache, afirmă că fără personalul din administrația publică centrală România nu ar încasa fonduri europene, fonduri norvegiene și alte finanțări strategice, iar sindicatul acuză că se cere performanță „la standarde europene” în timp ce oamenii sunt tratați ca o cheltuială care trebuie redusă. Context politic Comunicatul sindical vine după ce, pe 5 mai, Parlamentul l-a demis pe premierul Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură , odată cu întregul Guvern, la 11 luni de la învestire. În articol este menționat că moțiunea a trecut cu 281 de voturi, același număr cu care a fost demis Florin Cîțu în octombrie 2021 (detaliu prezentat de Libertatea, cu trimitere la un articol separat). [...]
