Știri
Știri din categoria Auto
Zeekr 001 primește prin OTA 5.6 o funcție de securitate care automatizează „Sentinel mode” la fiecare încuiere, ceea ce poate reduce riscul de a uita activarea protecției și schimbă rutina de utilizare pentru șoferi, potrivit 极氪.
Actualizarea OTA 5.6 este „oficial împinsă” (distribuită) din 15 mai și include mai multe funcții noi, însă noutatea cu impact operațional direct este activarea automată a modului de supraveghere. După pornirea opțiunii, mașina intră automat în stare de alertă „Sentinel” de fiecare dată când este încuiată, cu posibilitatea de a seta excepții astfel încât, acasă sau la birou, modul să nu pornească automat.
Pe partea de navigație, pachetul adaugă „navigație vizuală la nivel de bandă”, care redă mai detaliat rețeaua de drumuri și relațiile spațiale 3D (inclusiv poduri și clădiri), combinând randarea cu poziționarea în timp real la nivel de bandă pentru a reproduce mai fidel drumul și mediul din jur.
La capitolul divertisment, actualizarea introduce:
Conform informațiilor citate în material, după ce pachetul OTA este disponibil, acesta se descarcă automat când vehiculul este alimentat și conexiunea de rețea revine. După finalizarea descărcării, utilizatorul poate alege:
Recomandate
Honda își resetează strategia pe electrice după o pierdere anuală istorică , generată de costuri de restructurare de peste 9 miliarde de dolari (aprox. 41,4 miliarde lei), și îngheață investiții majore în producție, potrivit news.ro . Constructorul japonez a raportat joi prima pierdere anuală de la listarea la bursă în 1957, după ce a suportat costuri semnificative legate de restructurarea diviziei de vehicule electrice (EV). În același timp, compania a anunțat că renunță la obiectivele sale pe termen lung privind vânzările de automobile electrice și suspendă pe termen nedeterminat proiectul de investiții de 11 miliarde de dolari (aprox. 50,6 miliarde lei) din Canada pentru producția de vehicule electrice și baterii. Ținte abandonate și investiții puse pe pauză Directorul general Toshihiro Mibe a spus că Honda renunță la două repere strategice: ținta ca vehiculele electrice să reprezinte 20% din vânzările companiei până în 2030; obiectivul de a trece complet la automobile electrice sau pe bază de hidrogen până în 2040. Decizia vine pe fondul unei recalibrări a planurilor, după pierderile contabilizate în zona EV și într-un context de piață mai dificil pentru producătorii tradiționali. Pierdere operațională și costuri suplimentare estimate În anul fiscal încheiat în martie, Honda a înregistrat o pierdere operațională de 414,3 miliarde yeni, față de un profit de aproximativ 1,2 trilioane yeni în anul precedent. Compania a contabilizat pierderi totale legate de afacerea EV de 1,45 trilioane yeni și estimează costuri suplimentare de încă 500 de miliarde yeni în actualul exercițiu financiar. Potrivit informațiilor citate, rezultatele scot în evidență dificultățile marilor producători auto tradiționali, pe fondul încetinirii cererii pentru vehicule electrice și al competiției intense din China. Cum încearcă Honda să stabilizeze profitabilitatea Deși a raportat pierderi, acțiunile Honda au crescut cu aproape 4% după ce grupul a promis randamente pentru acționari de cel puțin 800 de miliarde yeni în următorii trei ani și a menținut dividendul anual. Pentru revenirea financiară, Honda mizează pe divizia profitabilă de motociclete și estimează că va reveni pe profit în actualul an fiscal, cu un câștig operațional prognozat de 500 de miliarde yeni. Vânzările puternice de motociclete din India și Brazilia au compensat parțial pierderile din segmentul vehiculelor electrice și scăderea vânzărilor auto din China. Compania a avertizat însă că scumpirea materiilor prime și efectele conflictului din Orientul Mijlociu ar putea reduce profitul operațional cu aproximativ 313 miliarde yeni în acest an fiscal. [...]
Proiectul de buget AFM pe 2026 pune pentru prima dată subvențiile Rabla în logica „made in Europe”. În analiza Ziarul Financiar , accentul anunțat de ministrul mediului Diana Buzoianu – 300 mil. lei alocați Programului Rabla pentru persoane fizice, „punând accent pe mașinile produse și asamblate în Europa” – deschide o dispută cu impact direct asupra pieței auto: cine mai intră la sprijin public și cine pierde accesul la cerere subvenționată. Miza nu este doar una de mediu, ci și industrială: dacă banii publici sunt folosiți simultan pentru tranziția către electrificare și pentru competitivitatea industriei europene, atunci criteriul originii devine un filtru de politică economică, nu doar o condiție administrativă. Ce se schimbă: originea mașinii devine criteriu de politică publică Potrivit proiectului pus în consultare publică pe 9 mai, bugetul AFM pentru 2026 include 300 mil. lei pentru Rabla destinat persoanelor fizice, cu un accent explicit pe mașinile produse și asamblate în Europa. Ziarul Financiar notează că, pentru prima dată de la lansarea programului, originea mașinilor subvenționate intră în discuție ca temă centrală. În practică, o astfel de orientare poate reconfigura competiția dintre modele electrice vândute în România, mai ales acolo unde „brandul” și „locul de fabricație” nu coincid. Unde apare tensiunea: „european” nu înseamnă același lucru peste tot Articolul dă două exemple care arată cât de greu este de trasat o linie simplă între „european” și „non-european”: Ford Puma Gen-E, produs la Craiova, cu baterie asamblată în uzină și motor electric din Marea Britanie, încadrat de UK într-o categorie care primește un bonus de 3.750 de lire. Dacia Spring, cu nume românesc, dar fabricată în China de Dongfeng, considerată de Franța „made in China”. Pe acest fond, întrebarea devine operațională pentru Rabla: „ce înseamnă european mai exact?” și unde se încadrează o Dacia electrică produsă în afara Europei. Presiunea competitivă: decalaj de cost pentru producătorii europeni Ziarul Financiar citează o avertizare a lui Dan Lăzărescu, șeful Bosch România, privind diferența de competitivitate: „Producătorii europeni au un dezavantaj competitiv între 15% şi 35% comparativ cu producătorii neeuropeni.“ În paralel, publicația indică o tendință de politică industrială în Europa: Franța aplică din 2024 un „scor de mediu” care exclude electricele asiatice, iar Marea Britanie acordă bonus maxim pentru modele europene. De ce contează pentru România: Rabla a mutat volume mari în piață Impactul potențial vine din dimensiunea programului. Conform datelor AFM citate, din 2005 până în 2025, prin Rabla Clasic și Rabla Plus au fost: casate peste un milion de autovehicule; achiziționate aproximativ 700.000 de mașini noi. În acest context, orice schimbare de criterii (inclusiv una legată de originea producției) poate influența direct cererea pentru anumite modele și, implicit, strategiile importatorilor și ale producătorilor prezenți pe piața locală. Ce urmează: definirea „originii” devine punctul critic Din informațiile prezentate, direcția politică este conturată, dar rămâne deschisă partea esențială: cum va fi definit concret „produs și asamblat în Europa” și ce se întâmplă cu modelele care au lanțuri de aprovizionare mixte sau producție în afara UE, dar sunt vândute sub mărci europene. Acesta este punctul care va decide, practic, cine beneficiază de subvenția finanțată din bani publici în 2026. [...]
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , spune că bugetele anuale de peste 1 miliard de lei pentru Rabla sunt greu de reluat , întrucât România are proiecte de mediu „sistemice” rămase fără finanțare ani la rând și care ar trebui puse în față, potrivit news.ro . Mesajul indică o posibilă schimbare de priorități în alocarea banilor din Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) , cu efect direct asupra pieței auto care se bazează pe stimulentele Rabla. Buzoianu a declarat, joi seară, la TVR Info, că prin Rabla au fost înlocuite în total 200.000 de mașini vechi, dar că este dificil ca statul să mai aloce anual sume de peste un miliard de lei pentru acest program. „Nu cred că ne putem întoarce la proiecte de peste un miliard de lei pe Rabla, din simplul motiv că România are probleme sistemice de mediu care nu au primit bani ani de zile la rând, care trebuie să fie prioritizate în anii următori.” Ce înseamnă „prioritizare” în bugetul AFM Ministrul interimar a enumerat câteva dintre zonele unde ar trebui direcționați banii, în detrimentul unei extinderi a Rabla la nivelurile de finanțare din anii cu bugete mari: ecologizarea haldelor „care otrăvesc oamenii”; proiecte de apă și canalizare în anumite zone; gestionarea deșeurilor, pentru care România plătește amenzi, potrivit declarațiilor sale. În acest context, Buzoianu a spus că a încercat o abordare „echilibrată” pentru Rabla, iar pentru acest an bugetul alocat este de 300 de milioane de lei. Criterii de eligibilitate și componenta economică: „să nu exportăm banii” Pe fondul criticilor venite din partea producătorilor și importatorilor auto privind criteriile de eligibilitate, Buzoianu a explicat că ministerul se uită „în principal” la produse fabricate sau asamblate în Europa. Argumentul invocat: fondurile provin de la „poluatorii din România”, iar o parte din bani ar ajunge să fie cheltuită în afara țării. „Luăm bani de pe certificate de la operatori care lucrează în România, investesc în România, au angajați aici și ducem, exportăm acești bani, poate în China, de exemplu, în momentul de față.” Cum arată, în proiect, bugetul AFM pe 2026 Buzoianu a mai anunțat că a fost publicat în consultare proiectul de buget al AFM pentru acest an, cu alocări majore pe alte linii decât Rabla: 1,5 miliarde de lei pentru apă și canalizare; 400 de milioane de lei pentru un program de stocare cu baterii; 700 de milioane de lei pentru iluminat public; 300 de milioane de lei pentru Rabla destinat persoanelor fizice. Pentru piața auto, semnalul este că Rabla rămâne în ecuație, dar cu o presiune mai mare pe justificarea cheltuielii publice și cu o competiție mai dură pentru fonduri în interiorul bugetului AFM. [...]
BYD își mută dezvoltarea de modele pentru Europa pe continent, cu o serie de lansări în următorii trei ani , iar primul pas este un nou model plug-in hybrid (PHEV) „Dolphin G”, programat pentru prezentare în iunie, potrivit IT Home . Miza este una operațională și de piață: compania spune că nu va mai adapta la nesfârșit modele gândite pentru China, ci va proiecta în Europa mașini calibrate la infrastructura și preferințele locale, inclusiv la dimensiuni mai mici. „Dolphin G”, debut în iunie și apariție în Marea Britanie la Goodwood Publicația notează, citând Autocar, că „Dolphin G” este așteptat să fie prezentat oficial în iunie și să apară pentru prima dată în Marea Britanie în iulie, la Goodwood Festival of Speed . Modelul este descris ca un plug-in hybrid și ar urma să fie „înlocuitorul pe benzină” pentru Dolphin Surf (echivalentul modelului „Seagull” din China), poziționându-se drept cel mai mic PHEV ca dimensiuni de pe piața britanică. De ce contează: BYD spune că Europa cere mașini mai mici, proiectate local Vicepreședinta executivă BYD, Li Ke , susține că primul model „pentru Europa” este „Dolphin G”, deoarece „piața chineză nu este interesată” de acest tip de produs. În aceeași intervenție, ea conturează o separare tot mai clară între direcția de produs din China și cea din Europa, inclusiv prin limitarea dimensiunilor. „Uneori trebuie să le spun inginerilor: «nu faceți mașina mai mare, piața europeană nu are nevoie. Lungimea trebuie să fie sub 4,3 metri, nu mai mult».” Li Ke afirmă și ambiția de poziționare a mărcii în regiune: „Ținta noastră este să-i facem pe clienți să creadă că BYD este un brand european.” Producție în Europa: fabrica din Ungaria intră în funcțiune mai târziu în acest an BYD are în construcție o fabrică în Ungaria, aflată „pe final”, care ar urma să înceapă producția spre finalul acestui an. Primele modele produse acolo sunt menționate ca fiind Dolphin Surf și Atto 2, iar „Dolphin G” ar putea fi adăugat pe lista de producție. Pentru BYD, combinația dintre dezvoltare locală și producție în UE poate reduce fricțiunile logistice și poate crește adaptarea produsului la cererea europeană; sursa nu oferă, însă, detalii despre volume, prețuri sau calendar complet pentru restul modelelor „exclusiv europene”. [...]
Testele avansate ale viitoarei Dacia Striker pe șoselele din România indică apropierea lansării și o posibilă repoziționare a gamei peste Duster , potrivit Mediafax , care publică imagini cu două prototipuri puternic camuflate surprinse pe autostrada din județul Argeș, în apropiere de uzina de la Mioveni. Modelul este descris ca fiind într-un stadiu avansat de dezvoltare, iar fotografiile realizate în trafic sugerează că designul este aproape definitivat. Mediafax notează că informațiile și interpretarea detaliilor din imagini sunt relatate de Promotor, care compară prototipurile cu randările oficiale și cu conceptul prezentat anterior de Dacia. Ce se vede sub camuflaj și ce spune asta despre proiect Deși caroseria este acoperită aproape complet, proporțiile și câteva elemente rămân vizibile. Promotor indică o apropiere consistentă de conceptul inițial, cu diferențe „mai mici decât s-ar fi așteptat inițial”, ceea ce ar sugera că proiectul a trecut de etapa modificărilor majore. Printre detaliile menționate: din lateral, plafonul coboară ușor spre spate, iar partea posterioară are un aspect robust, specific unui crossover compact de familie; forma montantului C ar fi foarte apropiată de cea din imaginile oficiale; mânerele portierelor par neschimbate față de varianta de prezentare; în față, blocurile optice ar păstra aceeași structură, iar poziționarea grilei și a logo-ului ar fi aproape identică cu versiunea oficială. De ce contează: un posibil model „peste Duster”, într-un segment competitiv Miza principală este poziționarea: din informațiile disponibile până acum, Dacia Striker „ar urma” să fie plasată peste Dacia Duster și să intre în segmentul C-SUV, considerat de Promotor unul dintre cele mai competitive din Europa. Dimensiunile mai mari și un design mai angular ar susține această urcare în gamă. În lipsa unui calendar oficial în materialul citat, singura concluzie fermă rămâne stadiul testelor: imaginile surprinse pe autostradă indică o fază avansată, iar, dacă ritmul dezvoltării continuă, lansarea ar putea avea loc mai devreme decât estimările inițiale, potrivit aceleiași relatări. [...]
APIA avertizează că regulile propuse pentru Rabla 2026 pot distorsiona concurența și pot aduce riscuri juridice , în condițiile în care Ministerul Mediului vrea să prioritizeze la finanțare mașinile produse și asamblate în Europa, potrivit Euronews . Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) susține că ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, nu a discutat cu organizația despre noua ediție a programului, deși ar fi afirmat public că a vorbit cu patronatele din industrie. Președintele APIA, Dan Vardie, spune că asociația a cerut în scris consultări de patru ori, însă a primit răspunsuri de la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) în sensul că „momentan nu e cazul”. Miza: criterii de eligibilitate care pot discrimina și pot fi contestate APIA consideră că o abordare care favorizează anumite vehicule în funcție de locul de producție poate crea discriminare între operatori economici și impredictibilitate într-o piață care funcționează în cadrul pieței comune europene. Dan Vardie critică și ideea că unele modele fabricate în afara Uniunii Europene ar putea rămâne eligibile „doar pentru că aparțin unor mărci europene”, pe care o descrie drept arbitrară și incoerentă. În acest context, APIA avertizează că statele membre nu pot introduce „mecanisme indirecte de penalizare” prin programe naționale fără „riscuri juridice și concurențiale evidente”, mai ales în condițiile în care, la nivelul Uniunii Europene, există deja măsuri comerciale (inclusiv taxe suplimentare ) pentru vehiculele electrice produse în China. Bugetul Rabla 2026: 300 milioane lei, sub nivelurile istorice, potrivit APIA Pe partea de finanțare, APIA califică drept „profund eronată” prezentarea unui buget de 300 milioane lei ca sprijin suficient pentru reînnoirea parcului auto și tranziția către mobilitatea cu emisii reduse. Dan Vardie amintește că, deși suma este peste nivelul de 200 milioane lei alocat în 2025, programul a avut în trecut bugete inițiale care depășeau 1,2 miliarde lei, înainte de a fi reduse „drastic”. Ce propune Ministerul Mediului și ce urmează Ministerul Mediului a confirmat continuarea Programului Rabla în 2026, dar cu reguli diferite față de anii trecuți. Conform proiectului de buget al AFM, lansat în dezbatere publică, pentru Rabla 2026 destinat persoanelor fizice ar urma să fie alocate 300 milioane lei, cu accent pe mașinile produse și asamblate în Europa. În fundal, Euronews notează că modelele fabricate în China sunt, în general, mai accesibile ca preț, iar producătorii europeni se confruntă cu o concurență puternică din partea companiilor chineze, care beneficiază de subvenții. Printre cele mai cumpărate mașini electrice de origine chineză prin program este menționată Dacia Spring, produsă în China de Dongfeng. [...]
