Știri
Știri din categoria Auto
Volkswagen a lansat ID. Polo GTI ca primul său GTI pur electric, mizând pe performanță și încărcare rapidă într-un segment unde „hot hatch”-urile electrice se bat pe eficiența pachetului (putere–masă–autonomie), potrivit 极氪. Modelul a fost prezentat în timpul cursei de anduranță de 24 de ore de la Nürburgring, într-un moment simbolic: 50 de ani de la apariția primului Golf GTI.
Punctul central al ID. Polo GTI este trenul de rulare: motorul electric dezvoltă 223 CP și 290 Nm, iar mașina vine standard cu diferențial față controlat electronic. La o masă de aproximativ 1,54 tone, accelerația 0–100 km/h este de 6,8 secunde, iar viteza maximă ajunge la 175 km/h.
Pentru utilizarea de zi cu zi, bateria de 52 kWh (litiu ternar) este creditată cu o autonomie WLTP de circa 424 km și suportă încărcare rapidă în curent continuu (DC) de până la 105 kW, cu un interval 10%–80% în 24 de minute.
Publicația indică un preț extern de aproximativ 39.000 de euro (aprox. 198.000 lei), ceea ce plasează ID. Polo GTI într-o zonă superioară pentru clasa mică, unde diferențierea se face prin performanță și echipare, nu prin cost minim de achiziție.
ID. Polo GTI este derivat din versiunea standard ID. Polo, dar primește modificări specifice GTI:
La interior, tema GTI este păstrată prin accente roșii, volan cu marcaj roșu la ora 12 și scaune sport cu susținere laterală mai pronunțată. Sunt menționate și butoane fizice pentru operare „din mers”, alături de un instrumentar de bord de 10,25 inci și un ecran central de 12,9 inci.
Sursa menționează prețul „de peste hotare”, fără detalii despre calendarul de livrări sau piețele exacte vizate. În lipsa unor informații suplimentare, rămâne de văzut dacă și când modelul va fi disponibil pe scară largă în Europa și în ce configurații comerciale.
Recomandate
Volkswagen coboară pragul de intrare în gama sa electrică, deschizând comenzile pentru ID. Cross de la 27.995 euro (aprox. 31.500 dolari, adică ~142.000 lei), un preț care poziționează noul SUV între T-Cross și Tiguan și țintește direct zona „de volum” a pieței, potrivit Electrek . Modelul este versiunea de bază ID. Cross Trend, cu baterie de 37 kWh, pusă la vânzare în Germania (preț cu TVA inclus). Volkswagen mizează pe ID. Cross ca echivalent electric al T-Cross, cel mai vândut SUV mic al mărcii, după ce producția a început la uzina din Pamplona, Spania . Ce primești la prețul de intrare: autonomie și încărcare Varianta cu baterie de 37 kWh folosește un motor electric de 114 CP (85 kW) și are o autonomie WLTP de până la 201 mile (aprox. 324 km). La încărcare rapidă în curent continuu (DC) de până la 90 kW, bateria mică se încarcă de la 10% la 80% în circa 23 de minute. Pentru cei care vor autonomie mai mare, Volkswagen deschisese deja în iulie comenzile pentru ID. Cross cu bateria de 52 kWh, cu autonomie WLTP de până la 265 mile (aprox. 427 km). Aceasta acceptă încărcare DC de până la 105 kW și ajunge de la 10% la 80% în aproximativ 24 de minute. Configurații: două baterii, trei niveluri de echipare ID. Cross este construit pe platforma MEB+ (aceeași menționată și pentru ID. Polo) și vine cu două tipuri de baterii: 37 kWh litiu-fier-fosfat (LFP) 52 kWh nichel-mangan-cobalt (NMC) În oferta descrisă de publicație apar trei variante/echipări, cu diferențe de putere și baterie: ID. Cross Trend : 85 kW (114 CP) cu baterie de 37 kWh ID. Cross Life și ID. Cross Style : 99 kW (132 CP) cu baterie de 37 kWh (standard) ID. Cross Life și ID. Cross Style : 155 kW (207 CP) cu baterie de 52 kWh (opțional) Poziționare în gamă și dimensiuni La 27.995 euro, ID. Cross este plasat între T-Cross (25.280 euro) și Tiguan (39.385 euro), ceea ce sugerează o strategie de „punct de intrare” în electricele Volkswagen, fără a coborî în zona de preț a celui mai ieftin SUV termic. Ca dimensiuni, versiunea electrică are 4.161 mm lungime, 1.794 mm lățime și 1.588 mm înălțime, cu ampatament de 2.601 mm, adică aproximativ cât un Volkswagen T-Cross cu motor termic. Unde se vinde și ce urmează Volkswagen nu are planuri să aducă ID. Cross în SUA, notează Electrek . În schimb, compania intenționează să lanseze ID. Tiguan la început de 2027, ca înlocuitor pentru ID.4. [...]
Volkswagen pregătește o nouă rechemare care poate bloca temporar utilizarea unor modele electrice , după ce a identificat celule de baterie defecte ce pot duce, în cazuri extreme, la incendiu, potrivit Economedia . Miza este una operațională: campaniile de rechemare implică verificări și intervenții în service, cu efect direct asupra clienților și a rețelei de distribuție, pe mai multe piețe. Problema a fost deja gestionată prin campanii aflate în desfășurare în Statele Unite și în Regatul Unit, iar acum Volkswagen planifică și lansează rechemări în Germania și pe alte piețe, conform informațiilor citate de Euronews . În SUA, autoritățile indică faptul că sunt afectate aproximativ 22.000 de vehicule electrice ID.4. Ce a declanșat rechemarea și ce risc invocă Volkswagen Volkswagen spune că unele celule ale bateriilor sunt defecte, o situație identificată în urma verificărilor interne de calitate, potrivit Handelsblatt. Constructorul pune cauza pe „defecte de producție ale furnizorilor” și precizează că problema este limitată la o anumită perioadă de producție. Din cauza defectului, bateriile pot fi supuse unei solicitări termice mai mari, iar compania admite că, „în cazuri extreme”, nu poate fi exclusă izbucnirea unui incendiu la vehiculele electrice vizate. Ce modele ar putea fi afectate și ce nu este încă confirmat Handelsblatt indică drept potențial afectate modelele: VW ID.3 VW ID.4 VW ID.7 ID. Buzz Cupra Born Acestea ar fi fost produse între 2023 și 2025, însă Volkswagen nu a confirmat oficial lista de modele menționată de publicație. Compania a transmis doar că este vorba despre „câteva mii de vehicule”. Ce urmează: coordonare cu autoritățile, dar fără apariție în baza KBA Volkswagen afirmă că pregătește campania de rechemare în „strânsă coordonare” cu autoritățile competente. Deocamdată, rechemarea nu apare în bazele de date ale Autorității Federale Germane pentru Transporturi Auto (KBA), potrivit informațiilor din articol. [...]
Obstacolul major pentru „mașina zburătoare” Tesla rămâne reglementarea , nu demonstrațiile tehnologice, potrivit Digi24 , care citează o analiză Live Science despre cât de realist este ca un astfel de vehicul să ajungă pe piață în următorii ani. Demonstrația recentă a Tesla, în care modelul Rocket Roadster a zburat pentru scurt timp, a reaprins discuția despre trecerea „mașinilor zburătoare” din zona de science-fiction în utilizare comercială. În paralel, mai multe companii lucrează la vehicule hibride ca abordare tehnică, combinând elemente din automobile, elicoptere și aeronave electrice, iar în cazul Tesla – inclusiv componente asociate rachetelor. Ce tehnologie ar face posibilă „mașina zburătoare” O direcție tehnologică menționată este decolarea și aterizarea verticală electrică (vehicule care se ridică și coboară fără pistă), realizată prin mai multe rotoare sau elice care generează portanță. Publicația notează și rolul progreselor din: tehnologia bateriilor, sistemele de zbor autonome, navigația asistată de computer. De ce contează: fără reguli și infrastructură, piața rămâne blocată Chiar dacă tehnologia avansează, analiza indică o listă de bariere care pot întârzia sau limita adoptarea pe scară largă: siguranța pasagerilor, accesibilitatea prețurilor, nevoia de reglementări, legi și infrastructură dedicate. În acest context, întrebarea nu este doar „când poate zbura”, ci „în ce condiții poate fi autorizată și operată” o astfel de mașină în mod curent, la scară largă. Termenul Tesla: 2028, dar cu rezerve Tesla susține că producția noii sale „mașini zburătoare” este programată pentru 2028, însă Digi24 amintește că firma este cunoscută pentru nerespectarea termenelor propuse. Live Science pune sub semnul întrebării dacă publicul ar putea avea acces la astfel de vehicule în următorii cinci ani sau dacă drumul până la o utilizare reală, de masă, rămâne încă lung. [...]
BYD mută Seal 07 în zona „executivă” printr-un interior mai ergonomic și dimensiuni mai mari , într-o încercare de a opri scăderea vânzărilor modelului în China, potrivit ArenaEV . A doua generație Seal 07 renunță la elemente de design considerate „novelty” în favoarea utilizării de zi cu zi, iar schimbările vin pe fondul unei presiuni de piață vizibile în livrările recente. Interior: mai puțin „spectacol”, mai multă ergonomie Cea mai evidentă modificare este dispariția selectorului rotund de viteze de pe consola centrală. În locul lui, BYD a mutat comanda într-o manetă în spatele volanului, eliberând spațiu pe tunelul central pentru elemente practice: două paduri de încărcare wireless; suporturi de pahare mai adânci; o linie de comutatoare fizice metalice tip „rocker”, gândite pentru operare fără a lua ochii de la drum. Planșa de bord include un volan cu trei spițe, cu bază plată, un instrumentar digital și un head-up display (afișaj proiectat în câmpul vizual) integrat discret. La capitolul confort, BYD urcă nivelul: scaunele față sunt de tip „zero-gravity” (concepute pentru a reduce oboseala), cu ventilație, încălzire și masaj pneumatic, iar bancheta spate primește șezut mai lung și contururi mai pronunțate ale spătarului. Sistemul audio este un Devialet cu 20 de difuzoare, completat de geamuri duble, o combinație care ar trebui să reducă zgomotul de vânt și rulare. Dimensiuni: din „medie” spre segmentul mare Documentele depuse la autoritățile chineze indică o creștere consistentă a gabaritului pentru noul Seal 07: 5.080 mm lungime, 1.960 mm lățime, 1.495 mm înălțime și ampatament de 2.960 mm. Față de Seal 07 EV anterior, creșterile sunt de 85 mm la lungime, 50 mm la lățime și 60 mm la ampatament. ArenaEV notează că modelul devine astfel comparabil ca amprentă cu sedanuri mai mari, fiind poziționat mai aproape de zona „executivă” decât de cea a sedanurilor de clasă medie. În același context sunt menționate repere precum Tesla Model 3 și BMW i5 . Greutate și motorizări: autonomie mare, dar cu penalizări Creșterea dimensiunilor vine și cu masă mai mare: versiunea electrică ajunge la 2.060 kg, iar varianta plug-in hybrid la 1.960 kg. Publicația anticipează că greutatea se va simți în viraje succesive, însă ampatamentul mai lung și ecartamentul mai lat ar trebui să ajute la stabilitate pe autostradă. Suspensia rămâne independentă. Pentru versiunea electrică sunt indicate două configurații cu tracțiune spate (RWD): 245 kW (329 CP) cu baterie LFP de 77 kWh, autonomie de până la 775 km în ciclul CLTC (636 km WLTP); 300 kW (402 CP) cu baterie FinDreams de 89 kWh, autonomie de până la 875 km CLTC (718 km WLTP). Ambele au viteză maximă de 240 km/h. Pentru plug-in hybrid, Seal 07 DM-i combină un motor pe benzină 1,5 litri turbo (115 kW) cu un motor electric de tracțiune de 160 kW și o baterie de 38 kWh. Autonomia electrică indicată este de 245 km în standard WLTC, iar viteza maximă este 190 km/h. Asistență la condus: diferențiere între electric și hibrid Imaginile oficiale arată că versiunea electrică primește un senzor LiDAR montat pe plafon, în timp ce varianta hibridă se bazează pe camere și radar mmWave. ArenaEV interpretează această mutare ca un semn că BYD nu mai poate trata „cursa” pentru funcții avansate de asistență la condus ca pe un subiect secundar, pe fondul competiției din China. De ce contează: presiune pe vânzări și ritm industrial accelerat Redesignul vine după o scădere puternică a livrărilor pentru modelul actual: în septembrie, livrările Seal 07 au coborât cu 37,3% față de luna anterioară, la 624 de unități în piața locală. La nivelul întregii game Seal din familia Ocean, vânzările din septembrie au scăzut cu 9,04% față de anul anterior, la 46.718 mașini, iar volumul pe nouă luni a coborât cu 14,11%, la 304.723 unități. În 2025, numele Seal ar fi reprezentat peste 11% din producția globală BYD, ceea ce ridică miza pentru companie. Ca reper de poziționare, ArenaEV amintește că generația anterioară a intrat pe piață cu prețuri de pornire între 169.900 și 189.900 yuani (aprox. 21.590 euro, adică ~108.000 lei, respectiv ~24.100 euro, ~121.000 lei), iar hibridul între 149.800 și 186.800 yuani. În același timp, BYD continuă să lanseze rapid modele noi, inclusiv Da Han EV și a doua generație Seagull , semnalând un ritm industrial care pune presiune pe constructorii tradiționali. (Detaliile au fost preluate din materialul ArenaEV, care citează și informații „via” CNEVPost .) [...]
Mărcile chineze au captat grosul creșterii pieței auto europene în septembrie , într-o lună în care înmatriculările de mașini noi au urcat cu 10% față de anul trecut, potrivit IT之家 . Dinamica vine pe fondul accelerării tranziției către electrificare și al presiunilor tot mai mari asupra producătorilor europeni, atât pe profitabilitate, cât și pe reglementare. Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a anunțat că în septembrie au fost înregistrate 1,36 milioane de mașini noi, a opta lună consecutivă de creștere. În același timp, ponderea cumulată a mașinilor electrice (BEV) și a hibridelor plug-in (PHEV) a ajuns la 43% din total, de la 32% în urmă cu un an, iar în Franța și Germania vânzările de electrice pe baterie „aproape s-au dublat”, conform materialului. De ce contează: competiția se mută pe „piața în creștere”, nu doar pe cote existente Datele citate de publicație din Bloomberg Intelligence indică faptul că, de la începutul anului, înmatriculările mărcilor chineze în Europa „au crescut de peste două ori”, iar instituția estimează că o mare parte din creșterea pieței europene va fi absorbită de aceste branduri. În articol sunt menționate BYD și Chery ca intensificând competiția pe piața locală, iar modelul Jaecoo 7 al Chery este dat ca exemplu de vehicul cu tracțiune comercială puternică. În septembrie, Tesla a continuat revenirea, cu livrări în creștere cu 73%. Dintre constructorii chinezi, Chery a avut cea mai mare creștere: vânzările „aproape s-au cvadruplat”, iar cota de piață în Europa „aproape s-a dublat” până la 3,9%, potrivit aceleiași surse. Context: electrificarea crește volumele, dar apasă marjele europenilor Materialul leagă accelerarea cererii pentru electrificare de scumpirea carburanților, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, ceea ce ar fi întărit argumentul economic al mașinilor electrice. În plus, subvențiile din Franța și Germania ar contribui la reducerea prețului de achiziție, mai ridicat la electrice. În paralel, șocul energetic ar putea comprima bugetele gospodăriilor și afecta încrederea consumatorilor, cu risc de frânare a cererii pentru bunuri scumpe, inclusiv autoturisme. Pentru grupuri precum Volkswagen, creșterea pieței oferă „o gură de aer”, însă tranziția rămâne costisitoare: publicația notează că, la Volkswagen, Stellantis și BMW, profitul pe electrice este încă sub cel al modelelor comparabile pe benzină sau motorină. Reglementare: UE limitează importurile de hibride chineze, iar Franța și Germania vor relaxarea țintei 2035 Pe fondul unui val de restructurări și concedieri în industrie, articolul arată că producătorii europeni primesc sprijin mai consistent la nivel de politici publice. În acest context, UE și China ar fi ajuns „în principiu” la un acord pentru stabilirea unui plafon al importurilor de automobile hibride din China în Europa. Separat, Franța și Germania ar fi convenit să facă lobby la nivelul UE pentru relaxarea limitelor stricte de emisii de carbon pentru mașinile noi cu motoare termice, prevăzute pentru 2035. Aceeași poziționare comună ar putea accelera și adoptarea unor reguli legate de „producția locală europeană”, menite să sprijine industria de pe continent, potrivit informațiilor din material. [...]
România a avut în 2026 unul dintre cele mai mari reculuri ale pieței auto noi din Europa , în condițiile în care continentul a raportat creșteri, potrivit Economica , pe baza datelor ACEA . Diferența de ritm sugerează o slăbiciune locală a cererii, cu efect direct asupra dealerilor, importatorilor și veniturilor din activități conexe (finanțare, service, asigurări). În septembrie, în Europa au fost înmatriculate 1.363.210 autoturisme, în creștere cu 10,2% față de aceeași lună din 2025. România a contribuit cu 11.068 de mașini noi, în scădere cu 11,2% față de septembrie 2025, al doilea cel mai mare recul dintre piețele menționate, după Cipru (-16,6%, 1.194 unități). În aceeași lună, scăderi importante au mai fost în Cehia (-10,6%), Letonia (-9,5%) și Luxemburg (-6,4%), în timp ce cele mai mari creșteri au fost raportate în Estonia (41,1%), Norvegia (30,7%) și Ungaria (20,3%). Cum arată bilanțul pe primele nouă luni din 2026 Pe intervalul ianuarie–septembrie 2026, Europa a înmatriculat 10.555.351 de autoturisme noi (plus 6,3%), iar România a ajuns la 97.210 unități, în scădere cu 10,6% față de aceeași perioadă din 2025. Economica notează că reculul din România a venit „în ciuda unui mic program de casare derulat în vară”. În perioada analizată, puține state au raportat scăderi, printre care Slovacia (-5,5%), Islanda (-3,7%), Țările de Jos (-1,9%), Belgia (-1,1%) și Letonia (-0,2%). Context: schimbarea mixului de propulsie în UE Datele ACEA indică și o reconfigurare a cererii în Uniunea Europeană, în primele nouă luni din 2026: mașini complet electrice: 1.931.465 unități, 22,7% din piața UE; „full hybrid” (hibride fără încărcare la priză): 3.090.530 unități, 36,3%; PHEV (hibride cu încărcare la priză): 860.257 unități, 10,1%; benzină: 21,2% din total; diesel: 7,1%. Pentru piața locală, combinația dintre scăderea volumelor și tranziția accelerată a mixului în UE ridică presiune pe strategia comercială a importatorilor și pe planificarea stocurilor, într-un moment în care restul continentului crește. [...]
