Știri
Știri din categoria Auto

Piața auto din România a continuat să scadă în februarie 2026, dar înmatriculările de mașini electrice au crescut cu 29%, într-un context în care majoritatea tipurilor de motorizări și aproape toate mărcile au raportat scăderi. Potrivit analizei publicate de Autocritica, românii au înmatriculat aproximativ 9.000 de mașini noi, cu 24% mai puține decât în februarie 2025.
Declinul vine după o scădere și mai abruptă în ianuarie, de 34%, însă piața rămâne influențată de evoluțiile din a doua jumătate a anului trecut, când programul Rabla a stimulat înmatriculările timp de șase luni consecutive.

În contrast cu piața generală, mașinile electrice au avut o evoluție puternic pozitivă. În februarie au fost înmatriculate 934 de unități electrice, cu 29% mai multe decât în aceeași lună din 2025, ceea ce înseamnă o cotă de piață de 10,4%.
Pe primele două luni ale anului, segmentul electric a depășit 1.900 de unități, în creștere ușoară față de anul trecut, dar cu o cotă de piață mult mai mare: 11,3%, comparativ cu 7,9% în perioada similară din 2025.
În schimb, celelalte tipuri de propulsie au scăzut semnificativ:
Marca națională Dacia a rămas liderul pieței, însă cu un recul puternic. În februarie au fost înmatriculate aproximativ 1.700 de mașini Dacia, cu 52% mai puține decât în februarie 2025. Cota de piață a coborât la circa 19%.
În primele două luni ale anului, Dacia a acumulat peste 3.100 de unități, însă cu o scădere de 59% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Toyota și Skoda completează podiumul, fiecare cu aproximativ jumătate din volumul Dacia.
În februarie, Dacia Duster a fost cel mai înmatriculat model din România, cu 535 de unități, urmat foarte aproape de Dacia Bigster cu 516 unități. Toyota Corolla și Skoda Octavia au rămas sub pragul de 400 de unități.
Pe segmentul electric, liderul este Tesla Model Y, cu 278 de unități în primele două luni ale anului, urmat de BYD Dolphin Surf și Dacia Spring.
Constructorii din China continuă să câștige teren pe piața românească. În februarie au fost înmatriculate aproape 900 de mașini chinezești, ceea ce a ridicat cota lor de piață la 9,7%.
În topul mărcilor chineze, Chery a depășit pentru prima dată BYD, iar MG rămâne pe locul trei. Pe segmentul electric, mărcile din SUA (în special Tesla) au o cotă de piață de aproape 32%, iar cele din China aproximativ 27%.
Evoluția pieței electrice ar putea fi influențată de schimbări legislative europene. Un proiect al Comisiei Europene prevede ca mașinile eligibile pentru programe de subvenții, precum Rabla, să fie asamblate în Europa și să aibă cel puțin 70% componente produse pe continent. În acest scenariu, unele modele populare – inclusiv Dacia Spring – ar putea pierde accesul la astfel de programe.
Recomandate

BYD intră în cursa camioanelor electrice din Europa cu un pachet integrat camion–baterie–încărcare la 1,5 MW , mizând pe faptul că infrastructura de încărcare rapidă devine decisivă pentru flotele comerciale, potrivit Electrek . La IAA Transportation 2026 (Hannover), compania a prezentat ETT 44, un cap tractor electric cu autonomie declarată de până la 600 km și încărcare de tip „megawatt”, adică peste 1 MW. De ce contează: timpul de încărcare, direct legat de „uptime” (timpul în care camionul produce bani) În transportul de marfă, un camion „câștigă” doar când rulează, iar staționarea la încărcare poate anula avantajele electrificării. BYD susține că ETT 44 poate trece de la 20% la 80%: în aproximativ o oră pe un încărcător DC standard CCS2, la până la 420 kW; în circa 20 de minute pe sistemul BYD Megawatt Charging System, la peste 1,5 MW. În același interval 20–80%, BYD afirmă că se pot adăuga până la 248 mile autonomie (aprox. 399 km). Ce este ETT 44 și ce specificații anunță BYD Modelul ETT 44 este un cap tractor 4×2 pentru combinații de până la 44 de tone. Conform datelor din prezentare: baterie: 651 kWh ( Blade Battery ), arhitectură 851 V; putere: 743 PS nominal, până la 1.000 PS vârf; autonomie: până la 600 km; garanție baterie: 10 ani sau 1,2 milioane km. Stella Li, vicepreședinte executiv BYD, a legat direct tehnologia de încărcare de utilizarea comercială: „Am pus deja în practică FLASH Charging la vehiculele de pasageri. Astăzi aducem această tehnologie la vehiculele comerciale, începând cu camioanele noastre. Mai puțin timp la încărcare. Mai mult timp pe drum.” Nu doar un „vârf de gamă”: BYD își extinde portofoliul comercial Pe lângă capul tractor, BYD a prezentat și alte vehicule comerciale: camioane rigide 4×2 și 6×2 (inclusiv versiuni de 26 de tone pentru caroserii interschimbabile și tip hooklift), dubița ușoară E-Vali și tractorul electric de curte EYT 2.0. În total, portofoliul acoperă intervalul 3,5–44 tone, adică majoritatea aplicațiilor urbane și de distribuție. ETT 44 vine și cu o listă de sisteme standard de asistență și siguranță, inclusiv pilot automat adaptiv, frânare automată de urgență, menținerea benzii și monitorizarea unghiului mort. Avantajul operațional pe care îl revendică BYD: controlează și încărcarea, nu doar camionul BYD încearcă să vândă „la pachet” vehiculul cu ecosistemul energetic, printr-un model numit „Total Cost of Mobility” (cost total de mobilitate), care include, pe lângă camioane, bateriile Blade, încărcătoare de tip megawatt, stocare staționară de energie, management energetic și finanțare. Compania afirmă că vehiculele sale comerciale operează în peste 100 de țări și peste 400 de orașe. În plus, BYD își susține poziționarea prin ritmul de extindere a infrastructurii proprii de încărcare: a confirmat anterior trecerea la încărcare „megawatt” pe platforme de 1.000 V pentru autoturisme, a instalat 10.000 de unități de 1.500 kW în cinci luni și s-a angajat la 15.000 de încărcătoare „megawatt” în China, potrivit materialelor anterioare ale Electrek (linkuri în articolul-sursă). Context competitiv și miza de reglementare Electrificarea camioanelor grele se joacă în Europa, unde concurează deja modele precum eActros 600 (Daimler Truck), FH Electric (Volvo), precum și oferte de la Scania și MAN. În această ecuație, BYD își aliniază ETT 44 la nivelul „cifrelor de afiș” (autonomie și încărcare), dar diferența pe care o împinge în față este integrarea: camion + baterie + încărcare de mare putere. Rămâne însă o incertitudine majoră: accesul pe piață în condițiile în care UE a introdus deja tarife pentru vehicule electrice din China , iar un furnizor care ar controla și vehiculul, și infrastructura de încărcare poate deveni o temă sensibilă pentru politicile europene de reducere a dependențelor. Electrek notează explicit că întrebarea deschisă este dacă Europa va permite BYD să repete în segmentul camioanelor ceea ce a făcut în cel al autoturismelor. [...]

Riscul pentru România nu este închiderea bruscă a Mioveniului, ci pierderea treptată a alocărilor industriale – inclusiv a viitoarei generații Duster , potrivit unei analize citate de Profit . Mesajul central: uzina Dacia de la Mioveni nu este „pe punctul” de a se închide, dar România poate pierde în timp volume, versiuni și, mai ales, viitorul Duster. „Dacia nu este pe punctul de a închide uzina de la Mioveni, dar România poate pierde treptat volume de producție, versiuni ale unor modele și, mai ales, alocarea viitoarei generații Duster. Acesta este pericolul adevărat.” De ce contează: decizia industrială se joacă în 2027–2029 Analiza Asociației Energia Inteligentă (AEI), semnată de Dumitru Chisăliță, susține că „amenințarea” plecării trebuie citită și ca instrument de negociere corporativă pentru condiții mai bune (taxe, energie, infrastructură, predictibilitate), fără ca asta să însemne automat o retragere iminentă. În același timp, riscul real ar fi ca, în fereastra 2027–2029, când se decid platformele, furnizorii și uzina pentru succesorul actualului Duster, România să nu mai primească alocarea noii generații. Închiderea fizică, dacă ar ajunge acolo, ar putea veni abia în 2030–2031, dar decizia ar fi luată cu 2–3 ani mai devreme, potrivit analizei. Probabilități estimate de AEI pentru scenarii (orientative) AEI indică trei scenarii, cu probabilități „analitice” (nu prognoze ale Renault, subliniază autorul): aprox. 55% : actuala generație rămâne, iar succesorul este produs cel puțin parțial în România; aprox. 35% : scenariu negativ – împărțirea producției sau mutarea succesorului; aprox. 10% : retragere accelerată până în 2028–2029 . Competitivitatea Mioveni vs. Bursa: unde apare presiunea de cost Comparativ cu uzina Renault de la Bursa (Turcia), Mioveni ar avea un „dezavantaj brut” estimat la 318–378 euro/automobil , în principal din diferențe de cost al muncii și electricitate, conform analizei. Pentru o mașină livrată în Germania, proximitatea României față de piața europeană ar reduce diferența netă la aprox. 200–250 euro/automobil . Analiza precizează că sunt estimări standardizate, nu costuri confidențiale ale Renault, și că România păstrează avantaje precum piața unică, rețeaua de furnizori, personal calificat, productivitate și investiții deja realizate. Semnalele care ar indica o retragere graduală În viziunea AEI, riscul nu ar arăta ca o „închidere peste noapte”, ci ca o degradare treptată a rolului industrial al Mioveniului. Printre semnalele de urmărit: reducerea investițiilor la Mioveni; scăderea volumelor și eliminarea unor schimburi; transferarea matrițelor sau a unor versiuni către Bursa; nominalizarea furnizorilor turci pentru viitoarea generație; reducerea activităților de cercetare și inginerie din România; absența unui nou model după Bigster; orientarea investițiilor în electrificare exclusiv către alte uzine. Impactul economic estimat dacă retragerea ar deveni completă Într-un scenariu de retragere completă, analiza AEI estimează: pierdere anuală de aprox. 5–5,5 miliarde euro din exporturile brute; deteriorarea balanței comerciale cu 2,5–3,5 miliarde euro ; pierdere de valoare adăugată și PIB (direct și indirect) de 2,5–4 miliarde euro/an ; 55.000–90.000 de locuri de muncă vulnerabile (uzină, furnizori, transport, servicii conexe). Pentru Argeș, o retragere până în 2029 ar însemna un șoc abrupt, cu risc de recesiune regională severă, iar între 2029 și 2035 pierderea cumulată de PIB ar putea ajunge la 17–28 miliarde euro , potrivit analizei. Ce recomandă AEI statului: dialog și audit, nu „subvenții nelimitate” Chisăliță susține că statul ar trebui să evite atât panica (concesii fără limită), cât și complacerea („nu pot pleca niciodată”). Printre recomandări: dialog confidențial și documentat cu Renault pentru alocările industriale 2027–2031 și un audit independent Mioveni–Bursa pe energie, muncă, taxe, logistică și productivitate, plus măsuri de competitivitate (predictibilitate fiscală, energie competitivă pe termen lung, infrastructură, sprijin condiționat de investiții/volume/locuri de muncă). Separat, în material este citat și Mihai Bordeanu , Head of Country Renault Group și șeful Dacia South East Europe, care afirmă că producția Dacia ar urma să scadă cu un procent de două cifre pe fondul scăderii cererii și al schimbării pieței către electric, adăugând că această scădere ar putea duce la concedieri. „Da, producția scade, consecința e că va trebui să dăm oameni afară”.” [...]

BYD testează un nou SUV mai ieftin, poziționat sub Ti 7, într-o mișcare care poate lărgi baza de clienți pentru gama „Defender-like” ; primele imagini arată un model „cutie”, robust, aflat încă sub camuflaj, potrivit Electrek . Noul model, denumit Tai 6 în China, ar urma să fie al patrulea vehicul din linia Titanium a sub-brandului Fang Cheng Bao , după Tai 3, Tai 7 și Tai 9. În piețele externe, BYD a folosit deja o strategie de „rebadging” (vânzare sub marca BYD a unui model Fang Cheng Bao), Ti 7 fiind exemplul menționat pentru Europa, Marea Britanie și alte piețe. Ce se vede în primele imagini și ce indică poziționarea Prima fotografie a apărut pe publicația chineză Autohome și sugerează un SUV cu design pătrățos, apropiat de Ti 7 și cu o siluetă de tip Land Rover Defender. Deși vehiculul este puternic camuflat, se disting câteva elemente: faruri noi; un senzor LiDAR pe plafon (tehnologie folosită, de regulă, pentru asistență avansată la condus); o configurație așteptată de 5 locuri, nu 7 locuri ca Tai 7. BYD nu a anunțat oficial modelul și nici specificațiile, iar informațiile rămân limitate. Miza economică: un prag de preț mai jos decât Ti 7 Electrek notează că Tai 7 pornește în China de la 179.800 yuani (26.500 dolari, aprox. 119.000 lei), iar Tai 6 este așteptat să înceapă „mai aproape” de 150.000 yuani (22.000 dolari, aprox. 99.000 lei). Dacă această poziționare se confirmă, BYD ar putea coborî semnificativ bariera de intrare pentru un SUV cu aspect „off-road”, într-un segment unde prețul rămâne un criteriu decisiv. Ca reper de piață în Marea Britanie, Ti 7 este listat de la 47.995 lire (65.000 dolari, aprox. 293.000 lei) „on the road”, sub Defender 110 plug-in hybrid, care pornește de la 71.840 lire (97.000 dolari, aprox. 437.000 lei). Context: ce știm despre Ti 7 și ce poate însemna pentru Tai 6 În China, Tai 7 este disponibil atât în versiune electrică (BEV), cât și plug-in hybrid (PHEV). În Marea Britanie, Ti 7 se vinde doar ca PHEV, cu autonomie electrică WLTP de până la 74 mile (aprox. 119 km) și până la 102 mile (aprox. 164 km) în oraș, conform aceleiași surse. Sistemul PHEV menționat pentru Ti 7 folosește tehnologia Super Hybrid DM, cu trei motoare electrice și un motor turbo de 1,5 litri, pentru o putere combinată de 402 CP (408 PS). Motorul termic alimentează în principal bateria BYD Blade de 35,6 kWh. Ce urmează Publicația anticipează că, după debutul în China ca Fang Cheng Bao Tai 7, vor apărea informații și despre versiunea globală; în cazul Tai 6, BYD nu a comunicat încă detalii, astfel că rămâne de văzut dacă modelul va fi exportat și sub ce marcă va fi comercializat în afara Chinei. [...]

Noua generație Dacia Spring mizează pe reducerea costurilor și accelerarea dezvoltării , prin trecerea pe platforma RG-EV Small a Grupului Renault și folosirea unor noi instrumente de inginerie care au scurtat ciclul de proiectare la sub doi ani, potrivit Dacia . Pentru piață, combinația dintre industrializare în Europa și comprimarea timpului de dezvoltare poate conta direct în prețul final și în ritmul cu care marca își extinde gama electrică până în 2030. Dacia confirmă că Spring este primul dintr-o serie de patru vehicule 100% electrice pe care brandul intenționează să le lanseze până în 2030, în linie cu planul strategic prezentat în martie. Modelul ajunge la a doua generație după un parcurs comercial început în 2021, cu peste 210.000 de unități vândute în peste 40 de țări. Producție în Europa și platformă nouă Noua Dacia Spring este produsă în Europa, la uzina din Novo Mesto, Slovenia. Modelul este construit pe platforma RG-EV Small a Grupului Renault, iar compania susține că aceasta îi aduce „cele mai noi tehnologii electrice” dezvoltate în cadrul grupului. O schimbare vizibilă ține de dimensiuni: lățimea crește cu 18 cm, ceea ce, conform producătorului, se traduce printr-un aspect mai robust și un interior mai spațios. Utilizare tipică și încărcare: accent pe scenariul urban Dacia își poziționează Spring ca mașină de navetă și utilizare cotidiană, pe baza datelor colectate de la vehicule conectate ale primei generații: distanță medie zilnică: 34 km; viteză medie: 34 km/h; în 75% dintre cazuri, încărcarea se face acasă. Date tehnice relevante: motor, baterie, autonomie și timpi de încărcare Noua Spring este echipată cu un motor de 60 kW (80 CP) și 175 Nm. Accelerația 0–100 km/h este de 12,1 secunde, iar viteza maximă ajunge la 130 km/h. Bateria LFP (litiu-fier-fosfat) are o capacitate utilă de 27,5 kWh, iar autonomia declarată este de până la 250 km în ciclu mixt WLTP. La încărcare, configurațiile și timpii indicați de producător sunt: încărcător de bord AC 6,6 kW (standard): 15%–80% în 9 ore la priză domestică; priză de mare rezistență: 15%–80% în 5 ore și 40 de minute; wall box 7 kW: 15%–80% în 2 ore și 55 de minute; pachet încărcare rapidă (AC 11 kW + DC 50 kW): 15%–80% în 1 oră și 55 de minute la wall box trifazat 11 kW sau la stație de 22 kW; 15%–80% în 28 de minute la încărcare DC 50 kW. Ce aduce în plus la utilizare: manevrabilitate, asistență și conectivitate Pentru utilizarea urbană, Dacia menționează o rază de bracaj de 4,95 m, frână de parcare electrică automată și senzori spate standard pe toate versiunile, iar camera de marșarier este standard pe Journey. Tot pe zona de operare, apare butonul „My Safety”, care permite configurarea rapidă a unor sisteme ADAS (asistență avansată pentru șofer) la fiecare pornire. La interior, instrumentarul de bord include un ecran de 7”, iar ecranul central tactil este de 10,1”. Pe conectivitate, Dacia indică două soluții: Media Control (standard pe Expression, cu integrare prin aplicația Dacia Media Control) și Media Nav Live (standard pe Journey, cu Apple CarPlay și Android Auto, plus navigație conectată și actualizări de hartă timp de 8 ani). Pentru detalii suplimentare, compania trimite la dosarul de presă disponibil aici . [...]

Producătorii auto chinezi au trecut de 11% din piața europeană în august , iar avansul este alimentat în special de hibridele plug-in mai ieftine, care ocolesc deocamdată tarifele suplimentare aplicate de UE vehiculelor complet electrice, potrivit unei analize citate de Economedia . Miza pentru industrie este dublă: presiune pe prețuri pentru producătorii europeni și un posibil nou front de reglementare, dacă Bruxelles-ul extinde taxele și la hibridele chinezești. De ce contează: hibridele plug-in devin „culoarul” de creștere Datele indică o cerere constantă pentru modele hibride reîncărcabile (plug-in) la prețuri mai mici. În iulie, o treime din înmatriculările de hibride plug-in au fost realizate de mărci precum Jaecoo (deținută de Chery Automobile), pe fondul faptului că aceste modele nu sunt, în prezent, vizate de tarife vamale suplimentare ale UE, spre deosebire de electricele pure. Totuși, există semnale că această fereastră s-ar putea îngusta: Comisia Europeană „ar putea avea în vedere” impunerea unor taxe compensatorii și asupra autovehiculelor hibride chinezești, conform Dataforce , citată în analiză. Cifrele din 2026: creștere accelerată și redistribuirea cotelor În prima jumătate a anului 2026, mărcile chineze au înmatriculat aproximativ 663.000 de autoturisme în Europa, în creștere cu circa 107% față de anul precedent. Cota combinată a urcat la aproximativ 9,2%, de la circa 4,5% în prima jumătate din 2025, iar în august a depășit 11% din piața europeană a autoturismelor noi, potrivit datelor invocate. Pe segmentul mărcilor, MG rămâne cea mai mare marcă de origine chineză după înmatriculări, dar BYD „se apropie rapid”. Omoda-Jaecoo și Leapmotor se extind și mai repede, ceea ce sugerează o intensificare a competiției și o fragmentare mai mare a ofertei chineze în Europa. Prețul și percepția consumatorilor, două motoare ale avansului Analiza notează că prețul accesibil este un factor cheie. Analiștii Citi estimează că trei sferturi din vânzările automobilelor chinezești în UE provin de la SAIC Motor (proprietarul MG), BYD și Chery, companii care, în general, vin cu modele mai ieftine. În paralel, reticența față de originea brandului pare să scadă: un sondaj Bloomberg Intelligence arată că 38% dintre respondenți nu aveau nicio reținere să cumpere o marcă chineză. Nu toate mărcile câștigă: recul puternic pentru NIO în Europa În contrast cu trendul general, NIO (segment premium) lipsește din „cifrele în plină expansiune”, iar vânzările sale europene au scăzut abrupt. Până în iulie 2026, înmatriculările din Germania au scăzut cu aproape 90% (la 18 vehicule), iar în Olanda cu 88% (la 8), potrivit datelor citate. Analiza pune această evoluție pe seama unei game europene bazate pe o platformă mai veche (NT 2.0, 2023–2024), în timp ce noile modele pentru China (ES8, ES9, ET9) nu ar urma să ajungă în Europa decât la finalul lui 2027. În plus, tehnologia de schimbare a bateriilor, un avantaj în China, a pornit lent în Europa din cauza infrastructurii insuficiente și a bazei mici de clienți. Ce urmează: risc de reglementare și presiune pe concurență Dacă UE va extinde taxele compensatorii și la hibridele plug-in din China, una dintre principalele pârghii de creștere ale mărcilor chineze ar putea fi afectată. Până atunci, combinația dintre prețuri mai mici și „zona gri” de reglementare pentru hibridele reîncărcabile continuă să mute cote de piață în Europa, într-un ritm care schimbă rapid peisajul concurențial. [...]

Volkswagen mută ID.3-ul de top din zona „GTX” în „GTI”, o repoziționare de branding cu miză comercială , care vine la pachet cu o creștere de performanță și cu o listă de dotări orientate spre „hot hatch” electric, potrivit Motor1 . Schimbarea este legată de trecerea gamei ID.3 la facelift-ul „Neo” (menționat ca pornind din aprilie 2026), iar cea mai sportivă versiune nu mai folosește sigla GTX. Ce se schimbă în poziționare: GTX iese, GTI intră În interpretarea Motor1, GTX a rămas un nume cu impact emoțional limitat pentru un model de performanță, în timp ce GTI aduce „moștenirea” clasică Volkswagen într-o zonă în care constructorii caută diferențiere. Pentru ID.3, trecerea la GTI înseamnă și o aliniere vizuală la elemente consacrate: logo GTI, bandă roșie și detalii de design care trimit la Golf GTI. Design și interior: accent pe identitate GTI și comenzi fizice ID.3 GTI pornește de la ID.3 Neo, cu părți față/spate redesenate, dar adaugă elemente specifice: grilă tip „fagure”, accente roșii și jante standard de 20 de inci „Wörthersee”. Culorile menționate includ Mondsteingrau, Grenadillschwarz, Tornadorot, Gletscherweiß și Scale Silver. La interior, modelul preia noua planșă de bord a lui Neo, cu „mai multe butoane fizice” și materiale îmbunătățite, iar tema GTI continuă prin: bandă roșie decorativă pe bord; marcaj roșu la ora 12 pe volan; cusături roșii și scaune sport cu model „carouri” (inspirat de primul Golf GTI); opțional, scaune cu reglaje electrice, memorie și masaj. Performanță și încărcare: 240 kW, tracțiune spate și 601 km WLTP Dincolo de nume, ID.3 GTI vine cu o configurație tehnică prezentată ca „istorică” pentru sigla GTI: este primul GTI cu tracțiune spate , notează publicația. Motorul este o mașină sincronă cu magnet permanent (APP550), montată pe puntea spate. Datele comunicate în material: putere: 240 kW (326 CP) ; cuplu: 545 Nm ; 0–100 km/h: 5,6 secunde ; viteză maximă: 200 km/h (limitare electronică); baterie: 79 kWh net (litiu-ion); autonomie: 601 km WLTP (combinat); încărcare 10–80%: 29 minute , la un vârf de 183 kW . Modelul primește și suspensie controlată electronic (DCC), cu MacPherson pe față și multilink cu cinci brațe pe spate, plus direcție progresivă. Există un mod de rulare dedicat „GTI”, activabil dintr-un buton pe volan, care ajustează parametrii de propulsie și șasiu și activează „launch control”. În modul Sport, Volkswagen descrie și un „sunet sportiv” artificial, redat până la 50 km/h. Preț: Volkswagen nu a anunțat încă, reperul rămâne zona de 50.000 de euro Volkswagen nu a comunicat prețurile pentru ID.3 GTI, potrivit Motor1. Ca puncte de referință, publicația amintește: ID.3 GTX Performance: de la 52.295 euro (aprox. 260.000 lei ); Cupra Born VZ: de la 50.990 euro (aprox. 254.000 lei ). Motor1 avansează ca ipoteză un posibil start „în jurul pragului de 49.000 de euro”, însă aceasta este o estimare, nu o informație confirmată de producător. [...]