Știri
Știri din categoria Auto
Autoritatea olandeză RDW a aprobat Tesla Full Self-Driving (Supervised), iar compania a afișat deja în Olanda un abonament de 99 euro/lună, potrivit Notebookcheck. Decizia deschide, cel puțin la nivel de precedent, drumul pentru extinderea funcției în Uniunea Europeană, însă varianta disponibilă în Europa nu este aceeași cu cea folosită în SUA.
Aprobarea este un „type approval” (omologare de tip) acordat după peste 18 luni de teste pe drumuri și piste din Olanda. În practică, asta le permite proprietarilor Tesla din Olanda să folosească imediat o ramură software dedicată pentru Europa, descrisă ca „FSD 14 branch”, în condițiile unui regim de monitorizare mai strict decât în America de Nord.
Miza este în primul rând financiară: FSD (Full Self-Driving) este un produs software cu marje ridicate pentru Tesla, vândut fie prin abonament, fie prin achiziție integrală. Notebookcheck notează că Europa, cu o bază mare de vehicule Tesla deja în circulație și o adopție ridicată a mașinilor electrice, reprezintă un teritoriu încă nevalorificat pentru venituri recurente din software, într-un moment în care compania a resimțit presiune pe marje după reduceri de prețuri și evoluții mai slabe ale livrărilor.
RDW subliniază că versiunea „FSD Supervised” din SUA nu este comparabilă cu cea din UE. Diferența ține de cadrul de reglementare: în Europa, omologarea de tip înainte de lansare impune cerințe mai stricte, în timp ce în SUA abordarea este descrisă ca „certify-and-supervise” (certificare și supraveghere), ceea ce a obligat Tesla să dezvolte un „software stack” (ansamblu de componente software) distinct pentru a îndeplini cerințele RDW.
Pe site-ul local, Tesla a listat deja în Olanda prețul de 99 euro/lună pentru abonamentul FSD Europe, respectiv 7.500 euro pentru cumpărarea funcției. În varianta europeană aprobată, șoferul nu trebuie să țină mâinile permanent pe volan, dar trebuie să le aibă disponibile pentru preluarea imediată a controlului; în paralel, senzori de urmărire a privirii verifică permanent atenția, iar sistemul poate aplica blocări temporare dacă detectează neatenție repetată.
Deocamdată, aprobarea acoperă doar Olanda. Pentru extindere la nivelul UE este necesară parcurgerea procedurilor la nivelul Comisiei Europene și un vot al statelor membre, însă RDW afirmă că a transmis deja documentația necesară pentru o aprobare pan-europeană, ceea ce ar putea accelera următorii pași ai lansării.
Recomandate
Aprobarea Olandei pentru FSD deschide un precedent de reglementare în UE, cu potențial direct asupra strategiei de creștere a Tesla , într-un moment în care compania caută să-și relanseze vânzările în Europa. Potrivit hotnews.ro , autoritățile olandeze au aprobat utilizarea software-ului de conducere autonomă al Tesla (FSD) pe autostrăzi și pe străzile orașelor, cu supraveghere umană obligatorie. Aprobarea vizează tehnologia numită „Full Self-Driving Supervised”, care poate conduce, frâna și accelera mașina, după mai mult de 18 luni de teste și analize realizate de autoritatea olandeză pentru vehicule, RDW. Pentru Tesla, este o premieră europeană, iar compania speră ca măsuri similare să fie adoptate și în restul Uniunii Europene. Ce înseamnă decizia RDW și de ce contează RDW susține că utilizarea corectă a acestui sistem de asistență la conducere „contribuie pozitiv la siguranța rutieră” și spune că va depune și o cerere pentru ca tehnologia să poată fi utilizată la nivelul întregii UE. Dacă demersul se concretizează, Olanda ar putea deveni un „caz-școală” pentru omologarea și extinderea funcțiilor avansate de asistență la condus în piața europeană. Pentru Tesla, adoptarea pe scară largă a FSD este descrisă ca fiind esențială în strategia de creștere. O parte importantă din evaluarea companiei, de 1 trilion de dolari, este legată de pariul lui Elon Musk că software-ul de conducere autonomă bazat pe inteligență artificială și robotaxiurile vor deveni o sursă majoră de venituri. Impactul potențial asupra vânzărilor în Europa Tesla mizează pe FSD și ca instrument comercial, pe fondul încetinirii vânzărilor în Europa, pusă în material pe seama unei game de vehicule electrice considerate învechite și a retoricii politice a lui Musk, care a îndepărtat o parte dintre consumatori. În același timp, vânzările Tesla în Europa au crescut în februarie pentru prima dată în mai bine de un an. Un analist Morningstar, Seth Goldstein, estimează că aprobarea din Olanda și eventuale aprobări ulterioare în UE ar putea duce la creșterea vânzărilor în lunile următoare, pe fondul interesului consumatorilor de a testa FSD. Tesla a transmis, într-o postare pe X, că intenționează să lanseze „în curând” funcția FSD Supervised în mai multe țări europene și că va începe în curând implementarea în Țările de Jos. De ce versiunea din UE nu este „aceeași” ca în SUA RDW atrage atenția că cerințele de siguranță în UE, în procesul de omologare a vehiculelor, sunt mai stricte decât în SUA. În consecință, autoritatea afirmă că versiunea FSD Supervised din SUA „nu este comparabilă” cu versiunea din UE, fără a oferi detalii suplimentare. În SUA, software-ul este disponibil sub formă de abonament, dar se confruntă cu procese intentate de consumatori și anchete federale după accidente și rapoarte privind încălcări ale regulilor de circulație. [...]
Diferența de preț dintre mașinile electrice și cele pe benzină a coborât la un minim istoric în SUA , pe fondul ieftinirii continue a vehiculelor electrice și al creșterii stimulentelor comerciale, potrivit electrek.co , care citează date Kelley Blue Book pentru luna martie. Prețul mediu de tranzacționare (average transaction price – prețul efectiv plătit, după negocieri și reduceri) pentru un vehicul electric nou a fost în martie de 54.508 dolari (aprox. 251.000 lei). Nivelul este cu 2,8% mai mic față de martie 2025 și marchează a treia lună consecutivă de scăderi. Față de februarie, prețurile au coborât cu 0,7%, după ce și datele din februarie au fost revizuite în jos. În acest context, ecartul față de mașinile cu motor termic (ICE – internal combustion engine) s-a redus la aproximativ 5.800 dolari (aprox. 26.700 lei), cel mai mic diferențial înregistrat de Kelley Blue Book. Pentru piață, miza este economică: pe măsură ce diferența se comprimă, bariera de intrare la achiziție pentru un EV scade, iar competiția cu modelele pe benzină se mută tot mai mult pe costul total de utilizare și pe infrastructură. Stimulentele comerciale împing piața în jos O parte importantă din ajustarea de preț vine din stimulente: în martie, stimulentul mediu pentru un EV nou a ajuns la 14,6% din prețul de tranzacționare, adică aproape 8.000 de dolari (aprox. 36.800 lei). Este peste dublul mediei industriei și în creștere față de 14,2% în februarie. Cu un an în urmă, stimulentele erau la 12,9% din prețul mediu de tranzacționare. Publicația notează că stimulentele cresc „în ciuda pierderii creditului fiscal federal”, fără a detalia în material mecanismul sau calendarul exact al acestei schimbări. Rolul Tesla: prețuri mai mici, vânzări cu semnale mixte Tesla contribuie semnificativ la scăderea prețurilor, prin nivelul propriului preț mediu de tranzacționare și prin stimulente. În martie, prețul mediu de tranzacționare al Tesla a fost de 53.421 dolari (aprox. 245.700 lei), în scădere cu 2,6% față de martie 2025 și cu 1,2% față de februarie. Compania și-a majorat cheltuiala cu stimulentele la 12,3% din prețul de tranzacționare. Pe partea de cerere, imaginea este neuniformă: Cox Automotive estimează că vânzările Tesla în SUA au scăzut cu 8,4% în martie, față de aceeași lună din 2025. În același timp, livrările au crescut cu 6,1% față de februarie, a doua creștere lunară consecutivă. Ce urmează Concluzia datelor prezentate este că prețurile EV se relaxează, stimulentele cresc, iar diferența de accesibilitate față de mașinile pe benzină se îngustează. Dacă trendul continuă, presiunea competitivă se poate accentua în segmentul modelelor de volum, unde diferențe de câteva mii de dolari pot înclina decizia de cumpărare. [...]
Tesla a depășit pragul de 80.000 de puncte Supercharger la nivel global , conform unui anunț publicat vineri după-amiază pe contul oficial al companiei . În China continentală, rețeaua Tesla numără în prezent peste 2.500 de stații Supercharger construite și deschise, cu peste 12.000 de puncte de încărcare. În paralel, compania indică existența a peste 650 de stații de încărcare la destinație (Destination Charging) și peste 2.500 de puncte aferente acestora. Tesla susține că rețeaua sa de încărcare acoperă integral orașele-capitală de provincie și municipalitățile din China continentală, precum și majoritatea orașelor la nivel de prefectură. Totodată, compania afirmă că a deschis către vehicule non-Tesla peste 950 de stații Supercharger din această piață. Rețeaua Supercharger a livrat în 2025 un volum total de energie de 6,7 TWh (terawați-oră), un maxim istoric pentru companie. TWh este o unitate de măsură a energiei, utilizată frecvent pentru a exprima consumul sau livrările la scară mare. Publicația amintește că, în noiembrie 2025, Tesla anunțase atingerea pragului de 75.000 de puncte Supercharger la nivel global, iar pentru China continentală comunica atunci peste 2.300 de stații Supercharger, peste 12.000 de puncte, peste 640 de stații de încărcare la destinație și peste 2.400 de puncte aferente, cu acoperire completă în capitalele de provincie și municipalități. [...]
Vânzările Porsche au scăzut cu 15% în T1 2026, iar declinul e amortizat de modelele cu combustie , care încă duc greul în volum, în timp ce electricele pierd rapid din avânt, potrivit PiataAuto . Datele după primele trei luni indică o presiune comercială în creștere și un risc operațional: tranziția accelerată spre electric a lăsat goluri în gamă, iar noile modele electrice nu compensează scăderile. În total, Porsche a livrat 60.991 de automobile în primele trei luni din 2026, față de 71.470 în aceeași perioadă din 2025, ceea ce înseamnă un minus de 15%. China trage în jos, dar scăderile sunt răspândite Cea mai mare scădere a fost în China: 7.519 mașini vândute în T1, în declin cu 21% față de anul trecut. Piața chineză mai reprezintă 12,3% din vânzările globale ale Porsche, iar compania a ajuns să vândă mai mult în Germania decât în China (7.778 unități în Germania, +4%). Declinul nu este însă izolat: piețe emergente și îndepărtate: -20%; Europa (fără Germania): -18%; SUA: -11%. Porsche indică trei explicații principale pentru recul: scoaterea din producție a modelului 718 (în diverse versiuni), eliminarea subvențiilor pentru mașini electrice și hibride în SUA și efectul de bază după cererea mare pentru Macan electric în aceeași perioadă a anului trecut. Modelele cu combustie susțin volumele, electricele pierd din tracțiune Pe modele, tabloul descris de publicație arată o dependență încă ridicată de motorizările clasice: Cayenne a fost cel mai vândut model, cu 19.183 unități, însă volumele sunt atribuite generației cu combustie. Cayenne electric ar urma să înceapă livrările în vară. Macan a totalizat 18.209 unități, dar cifra cumulează vânzările Macan cu combustie (în afara UE) și Macan electric. Din total, 10.130 au fost versiuni cu combustie și 8.079 Macan electric. PiataAuto notează că scăderea Macan EV apare devreme în ciclul de viață, într-un moment în care, în mod normal, vânzările ar trebui să fie la apogeu sau aproape de apogeu. Taycan , primul electric Porsche, a ajuns la 3.420 unități în T1 (o medie de 1.140 pe lună la nivel global). În contrast, acolo unde Porsche are produse noi cu combustie, vânzările cresc: gama 911 a urcat cu 22%, la 13.889 unități, fiind singurul model menționat ca având o creștere „frumoasă”. Ce urmează: volatilitate, pe fondul „golurilor” din gamă Concluzia operațională din analiza PiataAuto este că severitatea declinului actual e mai mică decât ar fi putut fi tocmai pentru că Porsche a păstrat în ofertă modele cu combustie mai mult decât anticipase anterior. În același timp, compania nu are încă un Macan cu combustie de generație nouă și nici un Cayenne cu combustie care să înlocuiască generația precedentă, iar soarta unui succesor pentru 718 este descrisă drept „total incertă”. În acest context, publicația anticipează o perioadă în care vânzările Porsche vor rămâne volatile, din cauza strategiei anterioare de trecere completă la electric și a abandonării dezvoltării de noi modele cu combustie în nișe cheie, ceea ce a creat un deficit de produse noi pe combustie pe care electricele nu reușesc, deocamdată, să-l acopere. [...]
Șeful Lantu spune că parteneriatul cu Huawei rămâne strategic, dar fără pierderea independenței , un mesaj cu miză operațională într-un moment în care Huawei își extinde colaborările cu tot mai mulți producători auto, potrivit ithome.com . Declarațiile au fost făcute pe 11 aprilie, în cadrul „Forumul de nivel înalt pentru dezvoltarea vehiculelor electrice inteligente (2026)”, unde președintele Lantu Auto, Lu Fang, a discutat cu mai multe publicații, inclusiv Sina Tech. Întrebat cum răspunde Lantu la faptul că Huawei își lărgește treptat cooperarea cu alți constructori, Lu a spus că vede pozitiv multiplicarea parteneriatelor, deoarece arată că tehnologiile chineze de „inteligență” (digitalizare și funcții software avansate în mașini) sunt adoptate pe scară largă atât de companii, cât și de consumatori. Ce transmite Lantu despre relația cu Huawei Lu Fang a susținut că Lantu ar fi printre primii producători care au intrat într-un astfel de parteneriat cu Huawei și că, după mai mulți ani de colaborare, cele două părți au acumulat „experiențe” și un nivel de „înțelegere” care nu ar fi ușor de replicat de orice companie. În același timp, el a insistat asupra unei delimitări: cooperarea este „solidă” la nivel strategic, dar Lantu și Huawei rămân „două entități” separate, fiecare păstrându-și independența. De ce contează: diferențiere într-o piață cu parteneriate tot mai numeroase Mesajul vizează direct riscul de „comoditizare” a colaborărilor cu Huawei, pe măsură ce furnizorul de tehnologie lucrează cu mai mulți constructori. Lantu încearcă să poziționeze relația drept una matură și greu de copiat, dar și să reducă temerile că dependența de un partener tehnologic ar putea dilua controlul asupra produsului. Lu a legat explicit această independență de „creșterea rapidă” și „dezvoltarea sustenabilă” a ambelor părți, fără a oferi însă detalii suplimentare despre termeni comerciali, proiecte concrete sau calendar. [...]
Mercedes-Benz își accelerează tranziția spre electric în Europa, dar rămâne expusă la slăbiciunea din China , după ce a raportat pentru T1 2026 un avans al vânzărilor de electrice și un record de comenzi susținut de noul GLC complet electric, potrivit focus.de . În primul trimestru din 2026, Mercedes-Benz Group a livrat 499.700 autoturisme și vehicule comerciale ușoare (Pkw și Vans). Divizia Mercedes-Benz Cars a vândut 419.400 autoturisme, în scădere cu 6% față de anul anterior, însă livrările de mașini electrice au urcat la 44.300 unități, cu 9% mai mult. Europa și SUA trag în sus, China trage în jos Dincolo de cifra globală, dinamica regională arată o dependență încă mare de China: fără China, vânzările mondiale ar fi crescut cu 5% față de anul trecut. Compania spune că avansul din SUA și Europa a compensat doar parțial reculul din China, pus pe seama efectelor de ciclu de model, incertitudinilor macroeconomice și a unui mediu de piață dificil. În Europa, trendul pozitiv a continuat: vânzările au crescut cu 7% în T1, iar în Germania cu 9%. În SUA, Mercedes a raportat un plus de 20% față de perioada similară din 2025. Pe segmentele de vârf, Mercedes-AMG a crescut cu 5%, iar Mercedes-Maybach cu 34%. Electrificarea schimbă mixul, dar nu uniform Mercedes leagă creșterea de 9% a vânzărilor de electrice de cererea pentru noua generație de modele complet electrice. Un rol important îl are noul CLA „cu tehnologie EQ”, care contribuie la creșterea puternică a vânzărilor de electrice în Europa (+34%) și în Germania (+36%), unde modelul este deja disponibil pentru clienți. În același timp, mixul de electrificare diferă semnificativ pe regiuni: în Europa, ponderea xEV (electrice + hibride plug-in) a urcat la 41% (de la 37% în T1 2025); la nivel global, ponderea xEV a scăzut la 19% (de la 20%), pe fondul eliminării treptate a unor modele plug-in hybrid în China. Presiune pe capacități: producție în trei schimburi Cererea pentru noul CLA depășește capacitățile de producție, astfel că fabrica din Rastatt operează în trei schimburi, la capacitate maximă. Acolo sunt produse, pe lângă CLA Coupé și CLA Shooting Brake, și A-Class, GLA și EQA. Și fabrica din Bremen, unde este produs GLC-ul electric, funcționează în trei schimburi, inclusiv cu schimburi suplimentare sâmbăta. Producătorul mizează și pe lansarea recentă a versiunilor hibride CLA pentru a susține creșterea gamei în lunile următoare. Ce urmează și de ce contează pentru piață Mesajul operațional este că Mercedes intră într-o fază în care cererea pentru anumite modele electrice (în special în Europa) pune presiune directă pe producție, în timp ce China rămâne o zonă de risc pe termen scurt. Compania descrie 2026 drept un „an de tranziție” în China, marcat de schimbări de generație pentru mai multe modele, și spune că își extinde rapid portofoliul atât de vehicule complet electrice, cât și de modele cu motoare termice „electrificate” (motoare cu sisteme electrice avansate). Separat, în regiunea „Rest of World”, Mercedes a raportat un declin de 14%, atribuit în principal volumelor mai mici din Turcia și efectelor provocărilor geopolitice, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu. [...]
