Știri
Știri din categoria Auto
Stellantis își propune să readucă fluxul industrial de numerar pe plus până la 3 miliarde euro în 2028 și 6 miliarde euro în 2030, pe fondul unui plan strategic de investiții de 60 miliarde euro, după pierderile masive legate de recalibrarea strategiei pentru vehicule electrice, potrivit Profit, care citează News.ro.
Planul a fost prezentat de noul director general, Antonio Filosa, la sediul nord-american al companiei din apropiere de Detroit și vizează relansarea grupului după ce anul trecut Stellantis a raportat pierderi de 22,3 miliarde euro, incluzând costuri de restructurare de 22 miliarde euro asociate retragerii parțiale din strategia exclusiv electrică.
Din totalul de 60 miliarde euro, grupul intenționează să investească 36 miliarde euro în portofoliul de mărci auto, iar aproximativ 60% din această sumă ar urma să fie direcționată către America de Nord. Restul de 24 miliarde euro este alocat pentru platforme globale și tehnologii noi.
Pe produs, compania promite:
Stellantis spune că nu va renunța la niciuna dintre cele 14 mărci, dar va reorganiza operațiuni: DS va fi integrată în Citroën, iar Lancia va fi absorbită de Fiat. Fiat, Jeep, Ram și Peugeot sunt definite drept cele patru „mărci globale” ale grupului.
Grupul vizează o creștere a veniturilor cu aproximativ 23% până în 2030, de la 154 miliarde euro anul trecut la 190 miliarde euro. În America de Nord, estimarea este de +25% la venituri și o marjă operațională ajustată între 8% și 10%, iar pentru Europa compania anticipează o creștere a veniturilor de 15%.
Pentru reducerea costurilor, Stellantis va introduce în 2027 platforma modulară „STLA One”, care ar urma să unifice cinci platforme într-o singură arhitectură. Compania estimează o eficiență a costurilor cu 20% mai bună prin această schimbare.
Până în 2030, obiectivul este ca jumătate din producția globală să fie realizată pe doar trei platforme comune, cu reutilizarea a până la 70% dintre componente. În Europa, Stellantis spune că va reduce capacitatea de producție cu peste 800.000 de unități, fără închiderea unor fabrici, urmând să reutilizeze uzinele și să extindă parteneriatele industriale, inclusiv colaborări cu producători chinezi precum Leapmotor și Dongfeng Motor.
Filosa a spus că interesul consumatorilor pentru hibride este în creștere, inclusiv pe fondul prețurilor ridicate la petrol. În primul trimestru, Stellantis a raportat un profit de 377 milioane euro, după pierderi aproape egale cu un an înainte; veniturile au urcat cu 6%, la 38,1 miliarde euro, iar vânzările au crescut cu 12%, la 1,3 milioane de vehicule (și cu 17% pe piețele nord-americane).
Recomandate
Leapmotor B03X devine cel mai ieftin SUV electric din Australia , cu un preț de pornire „drive-away” de 29.990 dolari australieni (AUD), potrivit Car News China . Modelul, susținut de Stellantis prin parteneriatul cu Leapmotor, intră la precomandă în două versiuni și promite până la 382 km autonomie WLTP, într-un segment în care prețul rămâne principalul diferențiator. Prețuri și poziționare: pragul de 30.000 AUD B03X este disponibil în Australia în două niveluri de echipare, cu prețuri „drive-away” (care includ costurile de punere pe drum, în funcție de piață): Style : 29.990 AUD (aprox. 90.000 lei) Design Long Range : 33.990 AUD (aprox. 102.000 lei) Publicația notează că, la acest nivel de preț, B03X devine cel mai ieftin SUV electric de pe piața australiană, ceea ce poate pune presiune pe concurenții direcți din zona de intrare în gamă. Ce primești la banii aceștia: dimensiuni, interior și dotări Modelul este un crossover compact de 4,3 metri , cu dimensiuni de 4.270/1.810/1.635 mm și ampatament de 2.605 mm. În interior are cinci locuri și poate fi echipat opțional cu un compartiment de depozitare de 39 litri sub bancheta spate, iar portbagajul are 602 litri . La capitolul multimedia și confort, sunt menționate: ecran central de 14,6 inci cu Apple CarPlay și Android Auto; instrumentar digital LCD de 8,8 inci ; șase difuzoare standard, respectiv 12 difuzoare pe echiparea Design; pe Design: jante de 18 inci și sistem de camere cu vedere „surround” (în jurul mașinii). Baterii, putere și autonomie: două variante, aceeași accelerație Versiunea de bază folosește o baterie LFP (litiu-fier-fosfat) de 39,8 kWh , cu motor electric de 130 kW (174 CP) și autonomie WLTP de 292 km . Varianta Long Range are baterie LFP de 53 kWh , motor de 145 kW (194 CP) și autonomie WLTP de 382 km . Ambele versiuni accelerează de la 0 la 100 km/h în 8,6 secunde , conform datelor citate. Context: modelul vine din China sub numele Leapmotor A10 În China, același model a fost lansat în martie 2026 sub numele Leapmotor A10 , cu prețuri între 65.800 și 86.800 yuani (interval menționat de publicație). Car News China mai arată că A10 a devenit rapid un model de volum: potrivit China EV DataTracker, livrările cumulate au ajuns la 122.587 unități până în august 2026. Garanții B03X este oferit în Australia cu: garanție vehicul: 6 ani / 150.000 km ; garanție baterie: 8 ani / 160.000 km . Pentru piața australiană, combinația dintre prețul „drive-away” sub 30.000 AUD și autonomia WLTP de până la 382 km poziționează B03X ca un produs de presiune pe segmentul SUV-urilor electrice de intrare, unde diferențele de cost pot decide rapid volumele. [...]
Volkswagen își amână cu doi ani intrarea în producție a fabricii de baterii din Ontario, până în 2029 , o decizie care complică planurile de localizare a lanțului de aprovizionare în America de Nord și vine pe fondul presiunilor comerciale și al recalibrării investițiilor în electrificare, potrivit Smart Car . Fabrica, operată de PowerCo Canada (subsidiară a Volkswagen), fusese prezentată ca o piesă importantă în strategia grupului de a asigura baterii produse local pentru vehicule electrice. Noul calendar indică startul producției în 2029, cu doi ani mai târziu decât planul anterior. Presiuni comerciale și cerere sub așteptări, în spatele recalibrării Publicația notează că schimbările din politica de tarife a SUA au afectat calculele financiare ale proiectelor, într-un context în care mai multe investiții în fabrici de baterii la nivel global sunt reevaluate sau reduse. Motivele invocate includ creșterea mai lentă decât se anticipa a cererii pentru vehicule electrice și un mediu comercial mai incert, care ridică riscul investițional. În paralel, Volkswagen își ajustează și planurile de produs pentru piața nord-americană. Compania a transmis că ID. Buzz nu va reveni în SUA conform planului inițial ca model de an 2027, urmând să mai sară un an de model; versiunea actualizată este așteptată să revină ca model de an 2028, în prima jumătate a anului viitor. În material se menționează că modelul era deja sub presiune din cauza prețului ridicat și a raportului perceput între autonomie și preț, iar tarifele suplimentare îi slăbesc și mai mult condițiile de piață. Efecte operaționale: localizarea lanțului de aprovizionare rămâne dificilă Amânarea fabricii din Ontario se suprapune peste alte constrângeri din regiune. În America de Nord, două fabrici Volkswagen din Mexic sunt expuse presiunii tarifelor americane, iar uzina din Chattanooga (Tennessee) produce în prezent doar două SUV-uri pe benzină, Atlas și Atlas Cross Sport. Producția modelului electric ID.4 a fost oprită pentru a face loc unei capacități mai mari pentru SUV-uri cu motor termic, potrivit informațiilor citate. Context mai larg: restructurări și presiuni pe mai multe piețe Materialul indică faptul că grupul se confruntă simultan cu mai multe dificultăți: restrângerea afacerilor din China, intensificarea concurenței pe piața de origine, creșterea presiunii tarifare în SUA și costuri ridicate ale energiei în Europa. În acest context, Volkswagen a derulat în ultimii ani ajustări de fabrici și optimizări de personal în Europa; sursa menționează că anul trecut compania a închis pentru prima dată o fabrică în Germania, o premieră în istoria sa de 88 de ani. Ce spune compania că urmează Deși proiectul din Ontario este amânat, Volkswagen afirmă că va continua localizarea producției de vehicule electrice în America de Nord și intenționează să introducă în viitor automobile „definite de software” (mașini în care funcțiile sunt controlate în principal prin software și actualizări), folosind tehnologie dezvoltată în colaborare cu Rivian . Sursa nu oferă detalii suplimentare despre calendarul exact al acestei introduceri. [...]
BMW ridică ștacheta în segmentul SUV-urilor electrice de performanță , iar viitorul iX3 M60 vine cu o putere care depășește inclusiv vechiul X3 M Competition pe benzină, potrivit Jalopnik . Pentru piață, miza este una operațională și comercială: BMW își completează gama iX3 cu o versiune „M” credibilă, care poate justifica un preț mai mare și poate atrage clienți care altfel ar fi rămas la modele termice sau la rivali. Versiunea iX3 M60 este anunțată cu 603 cai putere și 645 lb-ft cuplu (aprox. 875 Nm), livrate de două motoare electrice și tracțiune integrală. Jalopnik notează că asta înseamnă cu 100 cai putere mai mult decât vechiul X3 M Competition pe benzină, plus un plus de cuplu de 166 lb-ft (aprox. 225 Nm). BMW susține un sprint 0–62 mph (0–100 km/h) în 3,9 secunde . Ce aduce M60, dincolo de putere Pachetul de performanță nu se oprește la cifre. Modelul primește, conform articolului, o serie de modificări orientate spre dinamică: suspensie adaptivă M (standard); direcție sport cu raport variabil; diferențial spate electronic pentru „torque vectoring” (distribuirea cuplului între roți) fără a folosi frânele. La exterior, iX3 M60 se diferențiază prin semnături luminoase redesenate, jante specifice și un eleron spate nou. Un element distinctiv este opțiunea pentru „ M Yellow Lights ” (lumini galbene), prezentate ca un detaliu inspirat din tradiția mașinilor de circuit și raliu, dar care rămâne opțional. Interior și funcții dedicate În habitaclu, iX3 M60 primește scaune M Sport disponibile cu laterale mai pronunțate, un volan cu branding M Sport și un buton pentru „Boost Mode”. Sunt menționate și padele care „ajustează răspunsurile M eDrive” pentru a adapta performanța la situația de condus. Când ajunge și la ce preț se poate aștepta piața Jalopnik scrie că iX3 M60 ar urma să ajungă la dealeri anul viitor , însă BMW nu a comunicat încă un preț. Ca reper, un iX3 50 xDrive cu pachet M Sport pornește de la 65.350 dolari (aprox. 294.000 lei), iar publicația estimează că M60 ar putea ajunge „mai aproape de” 80.000 dolari (aprox. 360.000 lei), fără ca aceasta să fie o confirmare oficială. În plus, articolul indică faptul că, pentru clienții care vor și mai mult, ar putea urma un iX3 M cu configurație cu patru motoare și peste 1.000 cai putere, însă informația este prezentată ca așteptare/posibilitate, nu ca anunț ferm. [...]
Comisia Europeană pregătește limitarea importurilor de hibride din China , printr-un mecanism care ar putea ridica costurile pentru modelele ce depășesc un prag stabilit, într-o încercare de a reduce presiunea pe industria auto din UE, potrivit Gadget . Miza este una de reglementare cu efect economic: după ce anul trecut UE a introdus taxe vamale suplimentare pentru vehiculele electrice importate din China , producătorii asiatici ar fi accelerat vânzările de hibride și plug-in hybrid (PHEV), care nu au fost vizate de acele măsuri și au intrat în continuare cu tariful standard de 10%. Ce instrumente are în vedere UE Spre deosebire de cazul vehiculelor 100% electrice, pentru hibride ar fi analizată o abordare care să protejeze piața unică fără escaladarea imediată a tensiunilor comerciale: cote tarifare : stabilirea unui volum maxim de importuri care intră cu taxa standard de 10%, iar ce depășește pragul ar urma să fie taxat suplimentar; autolimitare la 15% : UE ar fi propus, în negocieri directe, plafonarea voluntară a exporturilor de hibride la aproximativ 15% din piața europeană, însă China ar fi respins propunerea, invocând caracterul protecționist și posibila încălcare a regulilor Organizației Mondiale a Comerțului. De ce contează pentru industria auto europeană Conform articolului, investitorii se așteaptă ca o eventuală reducere a presiunii pe prețuri din partea mărcilor chinezești să ofere producătorilor europeni timp pentru reorganizare. În același timp, riscurile structurale rămân: industria europeană se confruntă cu supracapacități și costuri ridicate la energie. Ca exemplu de presiune internă, este menționat faptul că grupul Volkswagen derulează un amplu program de restructurare, cu obiectivul de a eficientiza operațiunile până la finalul deceniului. Materialul citat de Gadget indică drept sursă clashreport.com, fără alte detalii despre calendarul sau parametrii finali ai măsurilor aflate în discuție. [...]
Comisia Europeană încearcă să obțină de la Beijing limitarea exporturilor de mașini hibride către UE , într-o rundă de negocieri comerciale care pune industria auto în centrul efortului Bruxelles-ului de a reduce deficitul comercial uriaș cu China, potrivit Politico . Discuțiile au loc înaintea vizitei de două zile la Beijing a comisarului european pentru comerț, Maroš Šefčovič , care începe joi. Miza imediată este un angajament al Chinei de a tempera exporturile de vehicule hibride (inclusiv hibride plug-in), într-un moment în care UE caută rezultate concrete după patru luni de presiuni pentru a diminua dezechilibrul comercial, estimat la 1 miliard de euro pe zi. De ce contează: presiune pe industria auto europeană și pe locuri de muncă Industria auto europeană este descrisă drept una dintre cele mai afectate de supracapacitatea de producție din China. UE a importat în 2025 peste un milion de mașini noi din China și a exportat doar 160.000, iar în august „una din opt” mașini vândute în UE a fost chinezească, pe fondul creșterii vânzărilor de hibride plug-in. Un element-cheie în negocieri este diferența de tratament vamal: în timp ce vehiculele electrice cu baterie din China sunt supuse tarifelor UE din 2024 , hibridele plug-in nu sunt, ceea ce le-a făcut mai competitive pe piața europeană. Pentru Germania, impactul este major: sectorul auto susține aproximativ 2,2 milioane de locuri de muncă și reprezintă o treime din cheltuielile de cercetare-dezvoltare industrială, notează Politico. Ce instrumente sunt pe masă În discuțiile UE–China, opțiunile menționate includ: restricții voluntare la export (limitări asumate de exportator, fără impunere formală de taxe); angajamente de preț („price undertakings”) – mecanisme prin care exportatorii acceptă să vândă peste un anumit prag de preț, pentru a reduce acuzațiile de dumping. Un diplomat UE citat de publicație a spus că un acord sectorial pe auto ar putea deveni „șablon” pentru alte industrii aflate sub presiuni similare. Linia politică se întărește la nivelul UE Šefčovič merge la Beijing cu sprijin politic din partea celor mai mari state membre, în condițiile în care cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron au cerut, într-o scrisoare comună, ca executivul european să primească puterea de a restricționa sau chiar opri importurile din țări care distorsionează piața unică. Inițiativa vine pe fondul temerilor că supraproducția chineză duce la închideri de fabrici și pierderi de locuri de muncă în Europa. La o reuniune a ambasadorilor UE, majoritatea capitalelor ar fi primit favorabil propunerea franco-germană, potrivit unor diplomați citați. Context: deficitul comercial e mult mai mare decât „dosarul auto” Deși mașinile sunt în prim-planul negocierilor, Politico notează că ele reprezintă doar o parte mică din dezechilibrul total. Exporturile auto ale Chinei către UE au totalizat 15,1 miliarde euro, potrivit ACEA, în timp ce deficitul comercial al UE cu China a fost de aproape 360 miliarde euro în 2025 și este deja cu 12% mai mare anul acesta. Ce urmează: raport la summitul UE din 15–16 octombrie Comisia Europeană i-a informat pe ambasadori înaintea vizitei, iar unul dintre diplomați a descris atmosfera dintre Bruxelles și Beijing drept „pesimistă”. Rezultatul discuțiilor din această săptămână urmează să fie prezentat liderilor UE la summitul din 15–16 octombrie, când aceștia vor decide dacă există progres suficient pentru continuarea negocierilor. O avertizare vine de la Rhodium Group, prin asociatul director Camille Boullenois, care susține că o victorie parțială și îngustă ar putea încetini acțiuni mai ample de apărare comercială la Bruxelles: „Aveți grijă ce vă doriți. O victorie simbolică și îngustă ar putea risca să încetinească o acțiune mai amplă de apărare comercială la Bruxelles.” [...]
Formula 1 ar urma să revină în Africa din 2030, cu un Grand Prix în Rwanda , un proiect care implică construirea unui circuit permanent și care, dacă se confirmă, deschide o nouă piață pentru organizatorii campionatului și pentru industria locală de infrastructură și evenimente, potrivit G4Media , care citează RacingNews365. Planul vizează includerea Rwandei în calendarul „Marelui Circ” începând cu sezonul 2030. Conform informațiilor citate, ar fi fost găsit un acord între FIA și reprezentanții țării, iar un anunț oficial ar urma să fie făcut în cursul acestui an. O cursă de Formula 1 nu a mai avut loc în Africa din 1993, de la Marele Premiu al Africii de Sud . În acest context, revenirea pe continent ar marca o extindere geografică importantă a competiției. Ce presupune proiectul din Rwanda Rwanda ar avea în plan construcția unui circuit permanent, amplasat lângă capitala Kigali. Potrivit raportului citat, traseul ar urma să fie construit la aproximativ 40 km de Kigali, în zona aeroportului Bugesera International Airport, iar lucrările de proiectare sunt asociate cu fostul pilot Alexander Wurz. Președintele Rwandei, Paul Kagame , anunțase încă din 2024 intenția țării de a organiza un Grand Prix de Formula 1. Ce urmează și care sunt limitele informației Deocamdată, informațiile sunt prezentate ca raportări „potrivit sursei citate”, iar confirmarea depinde de un anunț oficial care ar putea veni mai târziu în acest an. Până atunci, rămân neclare detalii precum calendarul exact al investiției, finanțarea și pașii de omologare ai circuitului pentru standardele FIA. [...]
