Știri
Știri din categoria Auto
Renault va introduce 350 de roboți umanoizi în uzine, inclusiv posibil la Dacia România, potrivit Libertatea, într-un plan de automatizare care vizează reducerea costurilor și creșterea eficienței producției. Implementarea este programată să înceapă din 2027, iar România ar putea intra în etapa a doua a proiectului.
Roboții, denumiți Calvin-40 și dezvoltați împreună cu compania Wandercraft, sunt concepuți pentru activități repetitive și solicitante fizic, precum manipularea și transportul pieselor. Fiecare unitate poate ridica până la 40 de kilograme și este echipată cu camere video pentru orientare în spațiul de lucru.
Conducerea grupului susține că introducerea roboților nu vizează concedieri directe, ci eficientizarea producției. Potrivit declarațiilor oficiale, impactul estimat este semnificativ:
Automatizarea va începe în fabricile din Europa de Vest și Coreea, urmând să fie extinsă ulterior în Brazilia, Turcia și Maroc. Uzinele Dacia din România ar putea fi incluse într-o etapă ulterioară, în funcție de costurile locale de producție.
Deși oficialii Renault afirmă că nu urmăresc reduceri de personal, contextul ridică semne de întrebare. În paralel, la Dacia Mioveni sunt anunțate concedieri pentru 2026, pe fondul relocării unor activități în alte țări.
Totodată, compania recunoaște limitele actuale ale tehnologiei: roboții nu au încă viteza și dexteritatea unui om în toate operațiunile, ceea ce sugerează că vor completa, nu înlocui complet forța de muncă.
Renault nu este singurul producător care investește în roboți umanoizi. Companii precum Tesla, BMW, Mercedes sau Hyundai dezvoltă proiecte similare, într-o cursă pentru automatizarea producției.
În paralel, sunt testate și soluții hibride, precum exoscheletele Atalante X, care ajută angajații să suporte efortul fizic intens, indicând că tranziția către automatizare completă va fi graduală.
În ansamblu, proiectul Renault marchează un pas important în transformarea industriei auto, dar lasă deschisă întrebarea privind echilibrul dintre eficiență și impactul social asupra angajaților.
Recomandate
Dacia își accelerează extinderea de gamă, susținută de investițiile Grupului Renault , într-o mișcare care arată o schimbare de ritm în lansări și o miză mai mare pe brand, potrivit HotNews . Informațiile vin dintr-o declarație făcută la standul Dacia de la Salonul Auto de la Paris , unde Frank Marotte , vicepreședinte Dacia pentru vânzări, marketing și operațiuni, a explicat că Renault „investește foarte mult” în Dacia. În acest context, compania ajunge într-o situație „mai puțin obișnuită”: lansarea simultană a două modele la același salon auto. HotNews preia informația din Profit.ro, care relatează prezența și declarațiile executivului la eveniment. Din textul disponibil nu reies detalii despre modelele vizate, calendarul comercial sau piețele-țintă ale extinderii, astfel că impactul exact asupra vânzărilor și producției nu poate fi cuantificat pe baza acestei surse. [...]
Dacia își condiționează preluarea de tehnologii Renault de cost și utilitate , într-o abordare care urmărește să păstreze poziționarea de marcă orientată spre raport calitate-preț, potrivit unui interviu acordat Economedia de Mihai Bordeanu , directorul general al Automobile Dacia . Șeful Dacia spune că marca va continua să integreze soluții dezvoltate în cadrul grupului Renault, dar nu „automat” și nu indiferent de costuri. Decizia de adoptare va ține cont de beneficiile pentru clienți și de „identitatea mărcii”. „Dacia le va lua pe toate cele care își dovedesc eficiența, care au un raport bun calitate-preț și care sunt cel mai aproape de esențial, și anume de cine este Dacia.” Ce înseamnă, operațional, această selecție În logica descrisă de Bordeanu, Dacia își păstrează modelul de a prelua rapid tehnologii din grup, dar introduce un filtru explicit: eficiență și relevanță pentru utilizarea de zi cu zi. Asta sugerează că unele inovații vor fi amânate până când devin mai accesibile și mai cerute de clienți. Tehnologiile „foarte complexe” pot veni mai târziu Directorul general indică faptul că soluțiile considerate prea complicate sau „departe de esențial” pentru profilul actual al clienților Dacia ar putea fi adoptate ulterior, când utilitatea lor devine mai evidentă și costul mai ușor de susținut. „Dacă Renault inventează un concept de superinteligență artificială și super complicat, în sensul de departe de esențial, Dacia nu îl va lua, îl va lua peste câțiva ani, atunci când va deveni un lucru pe care clienții și-l doresc în viața de zi cu zi.” În practică, mesajul este că Dacia va continua să beneficieze de transferul tehnologic din grupul Renault, dar își va calibra ritmul și selecția în funcție de impactul asupra prețului și de valoarea percepută de client. [...]
Costurile ridicate cu energia riscă să erodeze competitivitatea industriei auto din România , iar presiunea se vede deja în țintele de reducere a costurilor cerute uzinei Dacia de la Mioveni, potrivit Adevărul , care citează declarațiile lui Mihai Bordeanu , director general Dacia România și Managing Director pentru Europa de Sud-Est. În contextul în care grupul Renault solicită uzinei de la Mioveni reducerea costurilor de producție cu cel puțin 20% (ținta vizată fiind chiar 30%), Bordeanu spune că prețul energiei devine un factor care apasă direct pe competitivitate. Într-un interviu acordat Economedia, el a comparat România cu fabrica Renault din Maroc, indicată drept exemplu de sprijin guvernamental pentru industrie, inclusiv prin costuri mai mici la energie. „Energia, sub jumătate din prețul României.” Efectul nu se oprește la Dacia: presiune pe furnizori și pe prețul pieselor Șeful Dacia susține că problema nu este una punctuală, ci afectează întregul lanț de producție din jurul uzinei. Argumentul este că furnizorii „strangulați” de prețurile la energie și gaze nu mai pot livra componente la prețuri competitive, ceea ce se reflectă în costul final al producției. „Lucrul acesta (prețul energiei) va trebui adresat. Repet, nu pentru Dacia, ci pentru tot ce înseamnă ecosistem auto.” Maroc, model de sprijin: energie mai ieftină și infrastructură de transport Bordeanu a descris avantajele competitive ale uzinei Renault din Maroc ca fiind legate atât de costul energiei, cât și de infrastructura logistică. El a afirmat că autoritățile marocane au susținut investițiile și dezvoltarea infrastructurii „super rapid”, inclusiv legătura de la poarta fabricii până la transportul maritim. „Uzina din Maroc a beneficiat de un sprijin uriaș, enorm, incomensurabil, din partea conducerii statului marocan. Nu ne putem compara.” Ce urmează: scenarii deschise pentru viitoarele generații Declarațiile apar pe fondul lansării unui nou program de plecări voluntare, în condițiile reducerii ritmului de producție la fabrica din Argeș. Întrebat dacă Mioveni ar putea pierde producția următoarelor generații Duster și Bigster dacă țintele de reducere a costurilor nu sunt atinse, Bordeanu a spus că nu a fost luată nicio decizie și că toate scenariile rămân deschise. Într-un avertisment anterior, la o conferință organizată de Confederația Concordia, Bordeanu a mai spus că România își pierde competitivitatea în industria auto, în condițiile în care prețul energiei s-a dublat față de perioada de dinaintea pandemiei. În lipsa unor măsuri urgente, a avertizat el, companii precum Renault și Ford Otosan ar putea decide mutarea operațiunilor în alte țări. [...]
România a avut în 2026 unul dintre cele mai mari reculuri ale pieței auto noi din Europa , în condițiile în care continentul a raportat creșteri, potrivit Economica , pe baza datelor ACEA . Diferența de ritm sugerează o slăbiciune locală a cererii, cu efect direct asupra dealerilor, importatorilor și veniturilor din activități conexe (finanțare, service, asigurări). În septembrie, în Europa au fost înmatriculate 1.363.210 autoturisme, în creștere cu 10,2% față de aceeași lună din 2025. România a contribuit cu 11.068 de mașini noi, în scădere cu 11,2% față de septembrie 2025, al doilea cel mai mare recul dintre piețele menționate, după Cipru (-16,6%, 1.194 unități). În aceeași lună, scăderi importante au mai fost în Cehia (-10,6%), Letonia (-9,5%) și Luxemburg (-6,4%), în timp ce cele mai mari creșteri au fost raportate în Estonia (41,1%), Norvegia (30,7%) și Ungaria (20,3%). Cum arată bilanțul pe primele nouă luni din 2026 Pe intervalul ianuarie–septembrie 2026, Europa a înmatriculat 10.555.351 de autoturisme noi (plus 6,3%), iar România a ajuns la 97.210 unități, în scădere cu 10,6% față de aceeași perioadă din 2025. Economica notează că reculul din România a venit „în ciuda unui mic program de casare derulat în vară”. În perioada analizată, puține state au raportat scăderi, printre care Slovacia (-5,5%), Islanda (-3,7%), Țările de Jos (-1,9%), Belgia (-1,1%) și Letonia (-0,2%). Context: schimbarea mixului de propulsie în UE Datele ACEA indică și o reconfigurare a cererii în Uniunea Europeană, în primele nouă luni din 2026: mașini complet electrice: 1.931.465 unități, 22,7% din piața UE; „full hybrid” (hibride fără încărcare la priză): 3.090.530 unități, 36,3%; PHEV (hibride cu încărcare la priză): 860.257 unități, 10,1%; benzină: 21,2% din total; diesel: 7,1%. Pentru piața locală, combinația dintre scăderea volumelor și tranziția accelerată a mixului în UE ridică presiune pe strategia comercială a importatorilor și pe planificarea stocurilor, într-un moment în care restul continentului crește. [...]
Mercedes accelerează lansarea „micului G”, iar proiectul capătă miză operațională printr-o platformă dedicată și o gamă cu electric și hibrid , potrivit IT之家 , care citează un interviu Bloomberg cu CEO-ul Mercedes-Benz, Kang Linsong . Șeful companiei spune că modelul va ajunge pe piață „mai devreme decât îți imaginezi”, iar lansarea este la mai puțin de 24 de luni distanță. Kang Linsong a indicat că interesul pentru o versiune mai mică a Clasei G este ridicat, amintind reacția puternică după anunțul inițial al proiectului. Mercedes a comunicat încă din 2023 că dezvoltă „micul G”, iar în 2025 a publicat prima imagine-teaser oficială. Calendar: posibil debut în 2027, cel târziu până la final de 2028 Conform informațiilor din material, mașina „are șanse” să fie prezentată în 2027, iar intrarea pe piață este „confirmată” cel mai târziu până la finalul lui 2028. Denumirea comercială nu este încă stabilită: într-un teaser anterior, Mercedes a folosit formula „g-Class”, cu „g” scris cu literă mică, dar numele final rămâne deschis. Ce schimbă strategia: de la doar electric la electric plus hibrid Inițial, Mercedes ar fi planificat „micul G” exclusiv ca model electric. IT之家 notează însă că strategia a fost ajustată, pe fondul mai multor factori menționați în articol: presiune din partea dealerilor din SUA; interes sub așteptări pentru modelul electric mai mare G 580; schimbări în „mediul” pieței de încărcare. În consecință, compania ar fi decis să adauge și o versiune hibridă (hibrid = combinație între motor termic și componentă electrică, pentru eficiență și autonomie mai bună în utilizare reală). Platformă dedicată pentru off-road, nu arhitectură modulară existentă Deși „micul G” va fi încadrat în zona compactă a gamei Mercedes, cu dimensiuni apropiate de GLA, GLB și CLA, constructorul nu ar urma să folosească direct o platformă modulară existentă. Pentru a păstra capabilitățile off-road, modelul ar primi un șasiu cu cadru tip scară (ladder frame), dezvoltat special pentru acest proiect — o decizie cu impact direct asupra costurilor și complexității industriale, dar și asupra poziționării produsului. Motorizări așteptate și design: ADN de Clasă G, într-un format mai mic Pe partea de propulsie, articolul indică următoarele configurații probabile: versiune electrică : sistem cu două motoare și tracțiune integrală, baterie de 85 kWh cu celule ternare litiu (NMC); versiune hibridă : ar putea folosi motorul „electrificat” de 1,5 litri de pe CLA, tot cu tracțiune integrală. Din fotografiile cu prototipuri camuflate, „micul G” ar păstra elemente-cheie de design ale Clasei G: siluetă „cutie”, linii drepte, cabină înaltă, faruri LED rotunde și stopuri poziționate mai jos. La interior, este așteptată integrarea celor mai noi tehnologii Mercedes, o poziție de condus mai înaltă și o utilizare mai practică decât la un SUV obișnuit, conform aceleiași surse. [...]
Mercedes a pus în scenă un test de impact lateral „realist”, cu două CLA care s-au lovit la 56 km/h, pentru a-și susține mesajul de siguranță și, în cazul versiunii electrice, de integritate a bateriei , potrivit Motor1 , care descrie demonstrația făcută în fața publicului. În test, un Mercedes CLA Shooting Brake cu motor termic electrificat a intrat frontal în portiera șoferului unei limuzine CLA complet electrice. Ambele mașini rulau cu 56 km/h, iar înainte de impact nu s-a frânat. Producătorul a ales deliberat să nu folosească bariere standardizate, ca în testele uzuale de omologare sau de evaluare pentru protecția consumatorilor, ci două vehicule de serie complete. De ce contează: un scenariu care nu e cerut de reglementări, dar e relevant în trafic Mercedes a încadrat scenariul ca pe un „accident de intersecție” deosebit de sever, menționând că viteza este la limita superioară a ceea ce ar fi observat propria cercetare de accidente în astfel de coliziuni. Impactul lateral este considerat critic deoarece există mai puțin spațiu între ușă și ocupanți pentru a absorbi energia decât într-un impact frontal. Publicația notează că un astfel de test nu este impus nici de legiuitor și nici de vreun program de evaluare a siguranței, ceea ce îl plasează mai degrabă în zona demonstrațiilor tehnice decât a conformării la un standard. Rezultatele raportate de Mercedes: celule stabile și baterie intactă Conform datelor prezentate de Mercedes și citate de Motor1 , celulele habitaclului ambelor mașini au rămas stabile, iar valorile măsurate pentru cei opt manechini de test (patru adulți și patru copii) au fost sub pragurile biomecanice relevante. Producătorul interpretează aceste valori ca indicând un risc redus de leziuni grave sau care pun viața în pericol. Un punct separat, important pentru percepția asupra mașinilor electrice, este că bateria de înaltă tensiune a CLA-ului electric lovit lateral ar fi rămas neavariată, în pofida impactului. Limitarea esențială: nu este o verificare independentă Motor1 subliniază că nu este vorba despre rezultate verificate independent, ca în cazul unui test de protecție a consumatorilor, ci despre măsurători și interpretări realizate de Mercedes. Chiar și așa, demonstrația este prezentată ca un exemplu al „rezervelor” pe care le pot oferi structurile moderne de caroserie în accidente severe. În context, Mercedes amintește că investighează accidente reale din 1969 și susține că a analizat până acum circa 6.000 de cazuri; la dezvoltarea unui model nou ar folosi aproximativ 15.000 de simulări virtuale și în jur de 150 de teste fizice de impact. [...]
