Știri
Tag: automatizare industriala
Știri despre „automatizare industriala”
Federația Internațională de Robotică: parcul global de roboți industriali ajunge la 5 milioane în 2025 - China concentrează 59% din instalările noi, iar IFR vede creștere până în 2029
Parcul global de roboți industriali a urcat la 5 milioane de unități , iar ritmul de instalare indică o accelerare a automatizării în marile economii, cu efect direct asupra productivității și a competitivității industriale, potrivit Economica , care citează date ale Federației Internaționale de Robotică (IFR) . În 2025, stocul global de roboți industriali aflați în funcțiune a crescut cu 9% față de anul anterior, până la un nivel record de cinci milioane. În același timp, fabricile au instalat anul trecut peste 600.000 de roboți noi, cu 11% mai mult decât în 2024. „Automatizarea industrială avansează cu rapiditate. Noul prag de cinci milioane de roboţi operaţionali în fabricile din întreaga lume reprezintă mai mult decât dublul numărului înregistrat în urmă cu şapte ani”, afirmă preşedintele Federaţiei Internaţionale de Robotică, Jane Heffner. China concentrează majoritatea instalărilor noi China rămâne liderul global al instalărilor, cu o creștere estimată de 20% în 2025 față de anul precedent, până la 354.000 de roboți industriali. IFR estimează că instalările din China echivalează cu 59% din totalul instalărilor la nivel global. În topul instalărilor din 2025 urmează: SUA: 38.400 de roboți Japonia: 36.200 Coreea de Sud: 30.200 Germania: 24.800 Europa: Germania domină, dar piața încetinește Germania este a cincea piață de roboți din lume și cea mai mare din Europa. În 2025, a generat 41% din instalările de roboți din Uniunea Europeană, însă instalările au scăzut cu 8% față de 2024. Industria auto este principalul utilizator de roboți industriali în Germania, dar ponderea sa este în scădere, potrivit IFR. În restul piețelor europene menționate: Italia: instalările au scăzut cu 11%, la aproximativ 7.800 de unități Franța: aproape 4.500 de unități, în scădere cu 8% Spania: aproape 4.300 de unități, în scădere cu 15% Ce urmează: creștere prognozată până în 2029 IFR anticipează o creștere a instalărilor de roboți industriali cu 9% în 2026, până la 655.000 de unități, și până la 806.000 în 2029, „în principal în China, SUA și India”. Potrivit federației, cererea de automatizare va fi susținută de extinderea capacităților de producție în economiile cu salarii mari și în țările cu deficit de forță de muncă, dar și de schimbările demografice. În paralel, capacitățile roboților cresc odată cu progresele în inteligență artificială, viziune computerizată și senzori. [...]
China accelerează automatizarea în industrie cu peste două milioane de roboți - investiții de 20 mld. dolari și risc de înlocuire a milioane de joburi din fabrici
China accelerează automatizarea industrială, iar ritmul ar putea redesena piața muncii potrivit Digi24 , care citează o analiză BBC despre extinderea rapidă a roboților în fabrici și despre riscul ca milioane de angajați din manufactură să fie înlocuiți, pe fondul îmbătrânirii populației și al presiunii de a menține competitivitatea. China are deja peste două milioane de roboți în unitățile de producție, cel mai mare număr la nivel global, iar peste jumătate dintre roboții industriali din lume sunt produși în prezent în China, conform materialului. Beijingul investește 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei) pentru a ajunge în fruntea cursei tehnologice, într-un plan asociat cu strategia lui Xi Jinping privind „noile forțe productive”. De ce contează: automatizarea poate acoperi deficitul de forță de muncă, dar lovește direct în salariile din industrie Miza este una de echilibru economic și social. Pe de o parte, autoritățile vor să compenseze scăderea populației active: până în 2035, peste o treime dintre locuitorii Chinei ar urma să aibă peste 60 de ani, potrivit estimărilor oficiale citate. Pe de altă parte, aproximativ 120 de milioane de oameni lucrează încă în sectorul manufacturier, iar o automatizare prea rapidă ar putea genera pierderi masive de locuri de muncă. În paralel, materialul plasează această tranziție într-un context economic dificil pentru China, cu probleme precum criza prelungită din imobiliare, datoriile administrațiilor locale și un consum intern slab. Cum arată „revoluția tăcută” în fabrici: roboți 24/7 și linii aproape complet automatizate În fabrici, accentul nu este pe roboți umanoizi „de spectacol”, ci pe roboți industriali care sudează, vopsesc, ridică, asamblează și pot lucra fără pauze. Un exemplu este compania CRP Technology, care produce brațe robotice adaptabile pentru sarcini din auto, electronice sau turbine eoliene și susține că un singur braț poate fi programat să execute peste 90% dintre sarcinile repetitive. În industria auto, vicepreședintele producătorului de vehicule electrice Leapmotor , Cao Li, explică faptul că mașinile pot lucra 24 de ore pe zi, dar necesită întreținere și verificări periodice. Totuși, el spune că în secțiile de presare, sudare și vopsire compania a ajuns „practic, la o automatizare de 100%” și admite că eliminarea unor roluri umane de pe linie este „absolut posibilă” și ar putea veni „relativ repede”. „Este absolut posibil. Și s-ar putea întâmpla relativ repede. În secțiile de presare, sudare și vopsire am ajuns deja, practic, la o automatizare de 100%.” Avantaj competitiv și următoarea etapă: integrarea inteligenței artificiale în milioane de mașini Un avantaj major al Chinei, în competiția cu SUA, este baza industrială internă: componentele necesare pentru construirea roboților pot fi găsite rapid în țară. Dr. Susanne Bieller, secretar general al Federației Internaționale de Robotică, descrie această capacitate ca pe un ecosistem care scurtează drastic timpii de aprovizionare. Materialul notează și o diferență de poziționare: China ar excela la „corpul” robotului, în timp ce SUA ar conduce la „creier” — sistemele de inteligență artificială care programează mașinile. Totuși, sunt menționate companii chineze precum DeepSeek și Moonshot, care susțin că pot concura cu firmele americane, iar abordarea „open-source” (cod pus la dispoziția altora) ar fi accelerat recuperarea decalajului, în pofida restricțiilor SUA la exporturile de cipuri avansate. Ce urmează: presiune pe recalificare și pe tranziția din școli către industrie Pe lângă fabrici, China investește în școli tehnice pentru a pregăti o nouă generație de ingineri familiarizați cu inteligența artificială și robotica, inclusiv în zone sensibile precum procesarea pământurilor rare. În același timp, investițiile sunt prezentate și ca o posibilă supapă pentru șomajul în rândul tinerilor, unde „unul din cinci” întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă, potrivit articolului. Concluzia implicită a materialului: succesul economic al automatizării depinde de ritm — suficient de rapid pentru a acoperi deficitul de forță de muncă, dar nu atât de abrupt încât să destabilizeze piața muncii din manufactură, unde dependența de salarii rămâne masivă. [...]
CEO-ul Unitree spune că roboții umanoizi se apropie de „momentul ChatGPT” - după IPO-ul din Shanghai, compania mută investițiile spre „world model” și vede un salt software în 2–10 ani
Industria roboților umanoizi atrage capital speculativ înainte ca tehnologia să fie pregătită pentru utilizare în masă , iar volatilitatea de după listarea Unitree arată cât de mult pariază investitorii pe un „moment ChatGPT” al roboticii, potrivit Agerpres . CEO-ul Unitree, Wang Xingxing , spune că industria se apropie de un punct de inflexiune pentru „inteligența încorporată” (AI integrată direct în roboți), dar avertizează că saltul major de software ar putea veni abia în câțiva ani. Unitree, unul dintre cei mai cunoscuți producători chinezi de roboți umanoizi, a avut o evoluție bursieră abruptă: după ce acțiunile au crescut de aproape șase ori la debutul pe bursa din Shanghai, au scăzut cu 11% în ziua următoare. Mișcarea evidențiază entuziasmul puternic pentru un sector încă la început, susținut politic la Beijing, dar care nu a livrat încă un „moment de cotitură” comparabil cu cel produs de ChatGPT pentru modelele lingvistice. Ce ar însemna „momentul ChatGPT” pentru roboți Wang Xingxing descrie „descoperirea” ca pe momentul în care roboții vor putea fi trimiși în medii necunoscute și vor executa majoritatea sarcinilor pe baza unor instrucțiuni simple, primite prin voce sau text. „Sperăm ca, în viitor, să putem vedea un robot care, introdus într-o gospodărie necunoscută, să poată îndeplini cu succes aproximativ 80% dintre sarcini prin comenzi transmise prin voce sau text.” În viziunea sa, acesta ar fi începutul unei „creșteri explozive” pentru industrie. Totuși, CEO-ul Unitree a nuanțat așteptările: un salt major în software ar putea apărea în doi-trei ani într-un scenariu optimist, sau în cinci până la zece ani. Unde se duc banii: „world model”, dar cu întârzieri în aplicații reale Cea mai mare investiție a Unitree, atât ca finanțare, cât și ca forță de muncă, este direcționată către modele de tip „world model” – sisteme de simulare fizică bazate pe AI, menite să ajute roboții să înțeleagă și să navigheze lumea reală. Wang Xingxing admite însă că industria „rămâne în urmă” la aplicarea acestor modele în scenarii din viața reală. El mai spune că roboții umanoizi nu sunt încă suficient de capabili pentru implementare în masă, iar principalele limitări țin de modelele AI care stau la baza deciziilor și interacțiunilor. Piața se extinde, dar eficiența rămâne sub nivelul muncii umane Unitree este cel mai mare producător mondial de „câini-robot” și al doilea cel mai mare producător de roboți umanoizi, raportat la livrări, conform datelor din industrie citate în material. Compania s-a făcut cunoscută prin demonstrații coregrafiate (dans, kung-fu), însă își implementează tot mai mult roboții în medii industriale; potrivit documentației de listare, majoritatea clienților sunt universități și instituții de cercetare. La nivel de piață, un organism chinez din industria roboților umanoizi afirmă într-un raport că China a livrat peste 40.000 de roboți umanoizi în prima jumătate a anului și ar reprezenta 97% din livrările globale. În același timp, deși roboții sunt introduși treptat în fabrici și depozite logistice, ei rămân mai puțin eficienți decât lucrătorii umani în majoritatea aplicațiilor. Presiune geopolitică și bariere la export Roboții umanoizi au devenit și un front al rivalității tehnologice SUA–China. Luna trecută, Comisia Federală pentru Comunicații din SUA a interzis importurile viitoare de roboți umanoizi și patrupezi fabricați în străinătate, invocând securitatea națională, o decizie care lovește direct producătorii chinezi. În paralel, mai multe companii prezente la World Robot Conference de la Beijing au spus că vor să se extindă pe piețe externe. În acest context, mesajul din piață este dublu: capitalul se mișcă rapid pe promisiunea unei automatizări „generaliste”, dar calendarul tehnologic rămâne incert, iar accesul la piețe cheie poate fi limitat de reglementări și tensiuni geopolitice. [...]
China dezvoltă o rețea de centre de antrenament pentru roboți umanoizi - autoritățile din Beijing susțin pregătirea lor pentru sarcini din economie
China își mută pregătirea pentru automatizare din fabrici în „școli” pentru roboți umanoizi , într-un demers cu miză economică și industrială: transformarea acestor mașini din demonstrații tehnologice în „angajați” care pot fi integrați în activități reale, potrivit Știrile Pro TV , care citează CNBC. La Centrul de Antrenament pentru Roboți Umanoizi din Beijing, instructori umani îi învață pe roboți să execute sarcini similare celor făcute de oameni: sortare de obiecte, organizarea rafturilor, reparații, masaj sau activități de întreținere. Centrul este susținut de autoritățile locale și face parte dintr-o rețea națională de facilități prin care China urmărește integrarea roboților în economie. Cum sunt „școlarizați” roboții pentru muncă Metoda descrisă în material se bazează pe repetarea intensivă a aceleiași acțiuni, cu ajutorul unor sisteme care colectează date despre mișcare: camere, senzori, controlere și echipamente de captare a mișcării. Scopul este ca robotul să ajungă să execute singur sarcina după ce „învață” din datele generate de controlul manual. Kenneth Ren, expert la RealMan Intelligent Technology , explică direcția de lucru a centrului: „Practic, îi învățăm pe roboți să gândească singuri.” Un exemplu din articol este Fudi Luo, fost profesor de artă, care antrenează roboți pentru activități industriale și descrie tranziția de la control manual la execuție autonomă, pe măsură ce se acumulează date: „La început, robotul nu are nicio conștientizare, așa că trebuie să îl controlez manual. Dar după ce mișcările generează date, robotul învață și poate executa singur sarcina.” De ce contează pentru economie și industrie Inițiativa este prezentată ca parte a unui plan industrial mai amplu al guvernului chinez, care consideră roboții umanoizi un sector-cheie pentru „dominația viitoare a piețelor globale și a lanțurilor de aprovizionare”. Cu alte cuvinte, miza nu este doar tehnologică, ci una de competitivitate industrială și capacitate de producție la scară. În paralel, roboții sunt deja testați în China în medii comerciale și în servicii publice, unde pot lucra ca bucătari, ospătari, barmani sau agenți de circulație, conform articolului. Limitele actuale și ce urmează Deocamdată, materialul notează că mulți roboți depind încă de asistență umană, însă dezvoltatorii susțin că vor putea lucra autonom în viitor. Ținta declarată este preluarea sarcinilor „periculoase sau repetitive” pe care oamenii nu vor sau se tem să le facă, potrivit lui Kenneth Ren. În același context, Elon Musk a spus anterior că principalul concurent al roboților umanoizi dezvoltați de Tesla va fi China, invocând capacitatea acesteia de a extinde rapid producția industrială. [...]
Morgan Stanley: China își consolidează dominația în producție prin roboți umanoizi și automatizare - Cota la export ar putea urca la 16,5% până în 2030, pe fondul costurilor mai mici
China ar urma să-și crească cota globală la exporturi până în 2030, pe fondul accelerării robotizării , potrivit unei analize citate de South China Morning Post , care indică roboții umanoizi și automatizarea avansată drept următorul motor al dominației industriale a țării în următorii 5–10 ani. Morgan Stanley susține că există paralele cu ascensiunea Chinei în vehicule electrice (EV) din ultimul deceniu: investiții strategice coordonate de stat și costuri de producție mai mici, care ar putea împinge în sus ponderea Chinei în exporturile globale. Banca reiterează o prognoză anterioară potrivit căreia cota Chinei în piața globală a exporturilor ar urca de la 15% în prezent la 16,5% până în 2030. Semnale de „dominanță timpurie” în roboții umanoizi Analiza notează că avantajul Chinei se vede deja în producție și livrări. Producătorii chinezi ar fi reprezentat aproximativ 90% din cele 13.000–16.000 de roboți umanoizi livrați la nivel global anul trecut, în timp ce rivalii din SUA și Japonia ar fi rămas, în mare parte, la stadiul de prototip. Pentru 2026, Morgan Stanley estimează că vânzările anuale de roboți umanoizi din China ar urma să se dubleze la aproximativ 28.000 de unități, peste producția oricărei alte economii. De ce contează: costul și lanțul de aprovizionare împing exporturile Un argument central al băncii este că robotica beneficiază de un lanț de aprovizionare intern tot mai complet. Conținutul local al roboților fabricați în China ar fi crescut de la 30% la peste 50% în ultimii cinci ani, iar producția la scară ar fi făcut ca roboții chinezești să fie, în medie, cu cel puțin 20% mai ieftini decât modele comparabile din străinătate. În plus, raportul indică faptul că China a ajuns la 54% din noile instalări de roboți industriali la nivel mondial (date pentru 2024), poziționând companiile locale pentru a profita de „valul automatizării”. Riscul din spatele expansiunii: competiție excesivă și presiune pe prețuri Morgan Stanley avertizează însă asupra riscurilor unei concurențe excesive și a efectelor asupra puterii de stabilire a prețurilor, o problemă deja vizibilă în alte sectoare dominante ale Chinei, inclusiv în EV. În acest context, banca menționează și orientarea autorităților către o politică „anti-involuție” (măsuri menite să reducă competiția distructivă și supracapacitatea). La finalul anului trecut, principalul planificator economic al Chinei, National Development and Reform Commission , a semnalat riscuri de duplicare excesivă în sectorul roboților umanoizi și a promis întărirea coordonării pentru industrie. Context: robotica, prioritate în noul plan cincinal Proiecțiile vin pe fondul accentului pus de Beijing pe producția avansată și „industriile viitorului”, priorități incluse în cel mai recent plan cincinal al Chinei pentru perioada 2026–2030 , în care roboții și umanoizii sunt în prim-planul strategiei industriale. [...]
Siemens investește în România prin construirea unei noi fabrici de echipamente electrice în Sibiu - Unitate modernă cu tehnologie avansată și focus pe sustenabilitate, programată pentru 2028
Siemens își extinde capacitatea de producție în România cu o fabrică nouă la Sibiu , un proiect gândit pentru producție digitalizată și automatizată, care ar urma să livreze echipamente electrice de joasă tensiune pentru piețe industriale și rezidențiale, potrivit economica.net . Construcția este programată să înceapă în august 2026 și este estimată să fie finalizată până în 2028, condiționat de obținerea tuturor autorizațiilor și aprobărilor necesare. Unitatea planificată va avea o suprafață de aproximativ 14.500 m² și va fi dezvoltată în parteneriat cu WDP, pe baza unui contract de închiriere pe termen lung, în conformitate cu reglementările locale. Ce schimbă operațional: producție „bazată pe date” și automatizare Fabrica de la Sibiu este proiectată ca un mediu de producție construit pe transfer de date și pe tehnologii Siemens. Înainte de începerea lucrărilor, compania intenționează să proiecteze virtual zona de producție folosind Siemens Digital Twin (o replică digitală a fabricii, utilizată pentru simulare și optimizare), pentru a stabili configurația optimă a echipamentelor, fluxurilor de lucru și proceselor. În operare, Siemens descrie o producție „inteligentă și extrem de flexibilă”, în care: inteligența artificială ar urma să aibă un rol tot mai important; datele ar urma să fie interconectate pe întreg lanțul, de la aprovizionare la livrare; vehicule ghidate automat (AGV) ar urma să transporte autonom materialele către liniile de producție; automatizarea și robotica sunt incluse în strategia de funcționare. „Pe lângă creșterea eficienței, Siemens se așteaptă și la o flexibilitate sporită, care să permită reacții rapide la condiții în schimbare și să răspundă cerințelor viitoare ale clienților”, arată compania. Ce va produce fabrica: gama SENTRON pentru joasă tensiune Portofoliul planificat include produse de joasă tensiune din gama SENTRON, destinate protecției, comutației, măsurării și monitorizării, pentru utilizare industrială și rezidențială. În listă sunt menționate, între altele, întreruptoare automate miniaturale, întreruptoare diferențiale și dispozitive electronice de protecție a circuitelor. Energie și emisii: țintă de funcționare neutră din punct de vedere al carbonului Unitatea este proiectată să funcționeze pe o bază neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, cu eficiență energetică integrată în procesele de fabricație. Planul include luminatoare cu dispozitive tubulare de iluminare naturală pentru reducerea consumului de iluminat artificial, iar după finalizare este prevăzută instalarea unui sistem fotovoltaic pe acoperiș. Energia produsă local ar urma să fie utilizată direct, iar restul să fie cumpărat de la furnizori sustenabili. Forță de muncă: accent pe formare în automatizare și analiză de date Siemens mai precizează că fabrica este gândită ca spațiu de lucru ergonomic și conectat digital, cu zone dedicate formării profesionale. Compania indică dezvoltarea de competențe în automatizare, analiză de date și învățare continuă, iar clădirea ar urma să fie proiectată pentru accesibilitate deplină, inclusiv pentru persoane cu dizabilități sau mobilitate redusă. [...]
China lansează primul robot umanoid cu AI destinat meseriilor periculoase - Muncitorii umani din construcții și industrie riscantă sunt înlocuiți de tehnologie avansată
China a început să folosească un robot umanoid cu AI în operațiuni industriale cu risc ridicat , într-un semnal că automatizarea intră tot mai direct în activități unde, până acum, prezența umană era greu de înlocuit din motive de siguranță și acces. Potrivit Antena 3 , robotul a fost implementat într-o instalație de stocare a substanțelor chimice și este proiectat să preia sarcini periculoase, precum lucrul la construcția rezervoarelor. Robotul cântărește 90 kg și poate urca pe suprafețe metalice verticale, folosind un șasiu magnetic care îl fixează de pereți. Astfel, partea superioară „umanoidă” poate opera în zone greu accesibile pentru oameni. Ce se schimbă operațional: sarcini industriale executate de un sistem „multifuncțional” Conform informațiilor din articol, robotul este gândit pentru activități industriale esențiale, între care: sudură de precizie; îndepărtarea ruginii; inspecții de rutină. Diferența față de roboții anteriori care urcau pe pereți este că noul sistem este prezentat ca fiind capabil de multitasking, nu doar de o singură funcție repetitivă. „Creierul” cu AI și funcționarea 24/7 Robotul are 15 grade de libertate și două brațe, pentru a imita flexibilitatea umană în lucrul pe schele și în operațiuni simultane precum sudură și șlefuire. Potrivit CGTN, citat de Antena 3, componenta de inteligență artificială a fost antrenată pe 100.000 de ore de date, pentru a naviga în medii complexe și a se adapta la scenarii reale. În plus, robotul folosește un sistem de cablu conectat pentru alimentare, ceea ce ar elimina limitările de energie specifice unităților mobile și ar permite funcționarea non-stop, 24/7, fără pauze pentru reîncărcare. Context: extinderea roboților umanoizi în industrie, susținută de stat Articolul mai notează că, anterior, China a integrat un robot umanoid numit „ Nengzai No. 1 ” pe linia de asamblare a bateriilor pentru modelul Buick Electra E7 la SAIC Motor , ca parte a combinării roboților „asemănători oamenilor” cu echipamente industriale existente. Dominanța Chinei în zona roboților umanoizi este pusă pe seama sprijinului statului: peste 140 de companii ar fi active în domeniu, iar investițiile dedicate ar ajunge la 26 de miliarde de dolari (aprox. 117 miliarde lei), conform articolului. Antena 3 menționează și o estimare potrivit căreia, până în 2050, piața globală a acestor roboți ar putea ajunge la 7,5 trilioane de dolari (aprox. 34,5 trilioane lei), în condițiile extinderii utilizării în fabrici și locuințe. [...]
Renault introduce roboți umanoizi în uzine - automatizarea ar putea ajunge și la Dacia în România
Renault va introduce 350 de roboți umanoizi în uzine, inclusiv posibil la Dacia România , potrivit Libertatea , într-un plan de automatizare care vizează reducerea costurilor și creșterea eficienței producției. Implementarea este programată să înceapă din 2027, iar România ar putea intra în etapa a doua a proiectului. Roboții, denumiți Calvin-40 și dezvoltați împreună cu compania Wandercraft, sunt concepuți pentru activități repetitive și solicitante fizic, precum manipularea și transportul pieselor. Fiecare unitate poate ridica până la 40 de kilograme și este echipată cu camere video pentru orientare în spațiul de lucru. Ce urmărește Renault prin această schimbare Conducerea grupului susține că introducerea roboților nu vizează concedieri directe, ci eficientizarea producției. Potrivit declarațiilor oficiale, impactul estimat este semnificativ: reducerea costurilor de producție cu aproximativ 20%; scăderea consumului de energie cu 25%; diminuarea timpilor de oprire în uzine; preluarea sarcinilor periculoase sau foarte solicitante fizic. Automatizarea va începe în fabricile din Europa de Vest și Coreea, urmând să fie extinsă ulterior în Brazilia, Turcia și Maroc. Uzinele Dacia din România ar putea fi incluse într-o etapă ulterioară, în funcție de costurile locale de producție. Impactul asupra angajaților Deși oficialii Renault afirmă că nu urmăresc reduceri de personal, contextul ridică semne de întrebare. În paralel, la Dacia Mioveni sunt anunțate concedieri pentru 2026, pe fondul relocării unor activități în alte țări. Totodată, compania recunoaște limitele actuale ale tehnologiei: roboții nu au încă viteza și dexteritatea unui om în toate operațiunile, ceea ce sugerează că vor completa, nu înlocui complet forța de muncă. Tendință globală în industria auto Renault nu este singurul producător care investește în roboți umanoizi. Companii precum Tesla, BMW, Mercedes sau Hyundai dezvoltă proiecte similare, într-o cursă pentru automatizarea producției. În paralel, sunt testate și soluții hibride, precum exoscheletele Atalante X, care ajută angajații să suporte efortul fizic intens, indicând că tranziția către automatizare completă va fi graduală. În ansamblu, proiectul Renault marchează un pas important în transformarea industriei auto, dar lasă deschisă întrebarea privind echilibrul dintre eficiență și impactul social asupra angajaților. [...]
Samsung dezvoltă mâini robotice avansate pentru roboți umanoizi – noua unitate Hand Lab vizează automatizarea fabricilor
Samsung a creat o unitate specială numită Hand Lab pentru dezvoltarea de mâini robotice avansate , destinate roboților umanoizi și automatizării industriale. Inițiativa face parte din divizia Future Robot a companiei și urmărește dezvoltarea unor sisteme robotice capabile să execute sarcini complexe de manipulare, potrivit informațiilor citate de Gasgoo Auto News . Noua unitate este integrată în grupul Hardware al echipei Future Robot Promotion și se concentrează pe una dintre cele mai dificile provocări din robotică: crearea unor mâini robotice cu dexteritate apropiată de cea umană . Mâini robotice inspirate de anatomia umană Inginerii Samsung dezvoltă un mecanism bazat pe tendoane artificiale , similar modului în care funcționează mâna umană. În locul motoarelor montate direct în articulații, sistemul folosește cabluri și actuatoare poziționate în „antebrațul” robotic, care controlează mișcarea degetelor. Această abordare permite: mișcări mai fine și mai naturale; control mai precis al forței aplicate; manipularea obiectelor fragile sau de dimensiuni mici. Grad ridicat de libertate și senzori tactili Mâinile robotice dezvoltate în cadrul Hand Lab sunt proiectate să atingă aproximativ 27 de grade de libertate (DOF) , apropiindu-se de complexitatea biomecanică a mâinii umane. În plus, sistemele vor integra senzori tactili avansați , capabili să detecteze: textura obiectelor; presiunea aplicată; poziția exactă a degetelor în timpul manipulării. Aceste funcții sunt esențiale pentru operațiuni de precizie, precum asamblarea componentelor electronice sau manipularea pieselor delicate. Posibilă colaborare cu Rainbow Robotics Samsung ar putea testa aceste tehnologii împreună cu Rainbow Robotics , companie sud-coreeană specializată în roboți umanoizi și achiziționată de Samsung pentru a accelera dezvoltarea în domeniul roboticii. Integrarea mâinilor robotice dexterous în roboți umanoizi ar putea permite efectuarea unor sarcini industriale complexe în mediile de producție. Obiectiv: fabrici complet automatizate Proiectul face parte din strategia Samsung de a dezvolta fabrici autonome bazate pe inteligență artificială , în care roboții să execute majoritatea operațiunilor de producție. Compania își propune ca până în 2030 să transforme liniile de producție în sisteme complet automatizate, folosind tehnologii de Physical AI (FiAI) . Pe termen lung, roboții echipați cu aceste mâini ar putea fi utilizați nu doar în industrie, ci și în domenii precum: logistică; retail; servicii domestice. Deocamdată, proiectul se află în faza de dezvoltare, însă Samsung lucrează deja la prototipuri care ar putea demonstra capacitățile noilor sisteme robotice. [...]
AMD lansează procesoare Ryzen AI Embedded P100 mai puternice – performanță crescută pentru robotică și automatizare
AMD a extins gama de procesoare Ryzen AI Embedded P100 , destinate aplicațiilor industriale și soluțiilor de inteligență artificială la marginea rețelei (edge AI), anunță compania . Noile procesoare sunt proiectate pentru sisteme care necesită procesare AI în timp real, precum automatizarea industrială, roboții autonomi sau echipamentele de imagistică medicală , și promit o creștere semnificativă a performanței față de generația anterioară. Performanță AI și arhitectură nouă Seria Ryzen AI Embedded P100 integrează mai multe tehnologii pe același cip: 8–12 nuclee CPU bazate pe arhitectura Zen 5 grafică AMD RDNA 3.5 unitate neurală NPU XDNA 2 pentru inferență AI performanță de până la 80 TOPS pentru accelerarea aplicațiilor AI Comparativ cu seria AMD Ryzen Embedded 8000, noile procesoare oferă: până la 2× mai multe nuclee CPU până la 8× mai multă performanță GPU aproximativ 36% creștere a performanței AI la nivel de sistem. Utilizare în industrie, robotică și medicină Procesorul este conceput pentru a rula aplicații AI complexe direct pe dispozitive edge, fără dependență constantă de cloud. Printre scenariile de utilizare menționate de AMD: Automatizare industrială și viziune artificială Sistemele industriale pot integra controlere, camere și interfețe HMI într-un singur computer industrial, capabil să analizeze imagini în timp real și să detecteze anomalii în procesele de producție. Roboți mobili autonomi CPU-ul gestionează navigația și planificarea traseului, în timp ce GPU-ul procesează fluxuri video pentru percepția spațială și modele de tip vision-language-action. Imagistică medicală și analiză clinică Procesoarele pot accelera aplicații precum ecografia 3D, detectarea tumorilor sau analiza imaginilor medicale direct pe echipamentele locale. Ecosistem software și virtualizare AMD oferă suport pentru platforma ROCm , un ecosistem software open-source pentru aplicații AI. Acesta permite dezvoltatorilor să utilizeze framework-uri AI standard și modele optimizate pentru edge fără a rescrie codul. De asemenea, platforma include suport pentru virtualizare cu hypervizorul Xen , compatibil cu Linux, Windows, Ubuntu și sisteme RTOS, facilitând rularea mai multor sarcini critice pe aceeași platformă hardware. Disponibilitate Modelele din serie sunt deja integrate în produse dezvoltate de companii precum Advantech, congatec și Kontron . procesoarele cu 4–6 nuclee intră în producție în trimestrul al doilea din 2026 versiunile cu 8–12 nuclee vor începe producția în iulie 2026 . Extinderea portofoliului face parte din strategia AMD de a dezvolta platforme hardware dedicate aplicațiilor AI industriale și sistemelor edge, unde procesarea locală devine tot mai importantă pentru latență redusă și eficiență energetică. [...]
Xiaomi testează roboți umanoizi în fabrica de mașini electrice – compania îi compară cu „stagiari”
Xiaomi testează roboți umanoizi în fabrica sa de mașini electrice , încercând să automatizeze o parte din procesele de producție și să crească eficiența liniilor de asamblare. Potrivit CNBC , experimentele sunt încă într-o fază incipientă, iar compania compară rolul actual al roboților cu cel al unor „stagiari”. Președintele Xiaomi, Lu Weibing, a declarat într-un interviu acordat la Mobile World Congress de la Barcelona că doi roboți umanoizi pot finaliza aproximativ 90% din anumite sarcini în trei ore . Printre activitățile testate se numără instalarea unor componente precum piulițe sau mutarea materialelor pe linia de producție. Una dintre provocările principale pentru companie este ritmul foarte rapid al producției. În fabrica de automobile Xiaomi, o mașină iese de pe linia de asamblare la fiecare 76 de secunde , iar roboții trebuie să fie capabili să țină pasul cu acest proces industrial. Deși tehnologia este promițătoare, oficialii companiei spun că implementarea este încă experimentală. Lu Weibing a explicat că roboții nu au încă un rol oficial în producție și sunt folosiți mai degrabă pentru teste și îmbunătățirea sistemelor, motiv pentru care i-a descris drept „interni”. Xiaomi a prezentat pentru prima dată robotul umanoid CyberOne în 2022 , însă produsul nu este încă disponibil comercial. În prezent, compania analizează modul în care astfel de roboți ar putea crește productivitatea și ar putea prelua anumite sarcini repetititive sau dificile pentru oameni. Investițiile în robotică fac parte dintr-o tendință mai largă în industria tehnologică chineză. Mai multe companii dezvoltă roboți umanoizi, iar analiștii de la RBC Capital Markets estimează că piața globală pentru această tehnologie ar putea ajunge la aproximativ 9.000 de miliarde de dolari până în 2050 , China urmând să reprezinte peste 60% din acest sector. Pe lângă Xiaomi, și alte companii din China investesc în domeniu. Startup-ul auto XPeng dezvoltă propriul robot umanoid, iar producătorul de smartphone-uri Honor a prezentat recent primul său model. În Statele Unite, Tesla încearcă la rândul său să transforme robotul Optimus într-un produs industrial important. [...]
