Știri
Știri din categoria Auto
Dacia analizează producția în China a unui mini-model electric sub 15.000 de euro bazat pe conceptul Hipster, prezentat în 2025, potrivit La Tribune.
Modelul ar urma să fie mai mic decât actuala electrică Spring și semnificativ mai scurt decât Sandero. Conceptul Hipster are doar 3 metri lungime, față de 3,7 metri la Spring și 4 metri la Sandero, și o greutate de aproximativ 800 kg. Viteza maximă estimată ar fi de 90 km/h, iar autonomia nu ar depăși 150 km în versiunea de serie.
Potrivit presei franceze, Dacia ar putea lansa modelul la finalul anului 2027, iar prețul ar urma să fie sub 15.000 de euro, poziționându-l ca una dintre cele mai accesibile electrice urbane din Europa.
Cel mai probabil, producția ar avea loc în China, în provincia Hubei, la uzina eGT New Energy Automotive – societate deținută de Renault și Nissan (câte 25%) și Dongfeng (50%). Acolo este fabricată de cinci ani și Dacia Spring.
Katrin Adt, director general Dacia, a declarat că dezvoltarea unui astfel de model ar putea dura aproximativ un an și jumătate din momentul luării deciziei finale. Anunțul oficial ar putea veni pe 10 martie, odată cu prezentarea planului strategic al Renault, condus de François Provost.
Proiectul se înscrie în tendința europeană a mașinilor electrice de oraș foarte compacte, concepute pentru deplasări scurte și costuri reduse. Dacia mizează pe:
Decizia finală nu a fost încă anunțată, însă sursele citate de presa franceză indică o probabilitate ridicată ca proiectul să primească undă verde în 2026, cu lansare comercială aproximativ doi ani mai târziu.
Recomandate
China obligă Tesla să corecteze un risc de evacuare în caz de accident după ce autoritățile au anunțat o rechemare de aproape trei milioane de vehicule Model 3 și Model Y, potrivit Futurism . Miza este una de reglementare și siguranță: autoritățile chineze susțin că mânerele mecanice de urgență din interior sunt „dificil de identificat”, pentru că sunt apropiate ca nuanță de culoarea interiorului. În scenarii precum o coliziune severă care duce la defectarea sistemului electric de joasă tensiune al mașinii, acest lucru ar putea întârzia deschiderea ușilor și evacuarea ocupanților. „Când o coliziune gravă provoacă situații extreme, precum defectarea sistemului de joasă tensiune al vehiculului, aceasta poate afecta capacitatea șoferului și a pasagerului de a deschide rapid ușa pentru a scăpa și pentru a salva persoane din afara vehiculului, reprezentând un pericol de siguranță”, a transmis Administrația de Stat pentru Reglementarea Pieței din China , în anunțul citat de publicație. Ce măsuri impune rechemarea Conform informațiilor din articol, autoritățile cer două intervenții principale: aplicarea unor etichete de avertizare pe vehicule; o actualizare „over-the-air” (actualizare software livrată de la distanță) care să adauge o strategie de coborâre a geamurilor după accident, pentru a reduce riscurile. În paralel, regulatorul a emis o rechemare separată care vizează aproape 400.000 de vehicule electrice Xiaomi SU7 , invocând pericole similare. Context: China schimbă standardele pentru mânerele portierelor În februarie, China a devenit prima țară care a cerut ca mânerele portierelor să poată fi acționate mecanic din ambele părți (de exemplu, prin ridicarea unui mâner). Regulile ar urma să intre în vigoare anul viitor și, potrivit sursei, este probabil să forțeze Tesla să facă schimbări de design pe viitor. Articolul notează că alți producători au început deja să fabrice vehicule cu uși care pot fi operate manual, modificări care ar putea reduce riscul de blocare a ocupanților în situații de urgență. SUA: semnale de reglementare, dar fără calendar În SUA, acțiunea de reglementare rămâne incertă. În iulie, National Highway Traffic Safety Administration (NHTSA) a sugerat posibile standarde noi pentru a se asigura că ocupanții pot ieși în siguranță din vehicule în caz de urgență, însă nu a anunțat măsuri concrete. Potrivit unei depuneri de reglementare citate în articol, NHTSA a acceptat solicitarea unui petiționar de a impune „un sistem de ieșire robust și evident” pentru toate autovehiculele. Michael Brooks, director executiv la Center for Auto Safety, a declarat pentru Bloomberg că inițiativa este „foarte semnificativă”, dar că nu s-ar aștepta la un termen final de conformare înainte de 2030, chiar dacă procesul ar avansa rapid. [...]
BYD pregătește o repoziționare în gama de electrice mici, prin introducerea „Great Seagull” între Seagull și Dolphin , un model care ar putea împinge în afara ofertei versiunea de bază a lui Dolphin, potrivit Car News China . Mașina urmează să fie lansată în China „în acest an”, iar informația a fost confirmată de Zhang Zhuo, director general al diviziei de vânzări a rețelei Ocean din cadrul BYD, la Chengdu Auto Show 2026 . Unde se poziționează „Great Seagull” și de ce contează Modelul, numit în chineză Da Hainiao, este descris ca un hatchback electric de 4,2 metri, plasat între actualul Seagull și Dolphin (varianta „mai sportivă”, în formularea sursei). Publicația notează că BYD ar urmări să ofere o alternativă mai ieftină și mai puțin puternică decât Dolphin, ceea ce „probabil” ar duce la eliminarea versiunii de intrare în gamă a lui Dolphin. În plus, denumirea „Great Seagull” aliniază modelul la strategia de nume folosită deja de BYD pentru alte lansări („Great Tang” și „Great Han”), menționate ca parte a seriei Dynasty. Specificații: dimensiuni, baterii și performanțe Conform datelor apărute odată cu solicitarea unei licențe de vânzare în China (iulie 2026), Great Seagull are: Dimensiuni : 4.205 / 1.810 / 1.570 mm, ampatament 2.650 mm Diferențe față de Seagull : cu 425 mm mai lung decât Seagull „obișnuit”; cu 65 mm mai scurt decât Dolphin Roți : 16 inci, anvelope 205/60 Masă proprie : între 1.180 și 1.255 kg Motor electric : 95 kW (127 CP), un singur motor Baterii LFP (litiu-fier-fosfat) produse de FinDreams: 30 kWh sau 39,2 kWh Autonomie CLTC : 320–420 km (standardul chinez CLTC tinde să indice valori mai optimiste decât cele din utilizarea reală) Viteză maximă : 150 km/h Pentru comparație, Car News China amintește că BYD Dolphin are trei variante de putere maximă: 70 kW (94 CP), 130 kW (174 CP) și 150 kW (201 CP). Tehnologie de asistență și rivali direcți În testele pe drumuri din China, un exemplar a fost surprins cu un senzor LiDAR montat pe plafon, asociat sistemului de asistență la condus DiPilot 300 („God’s Eye B”), care include funcția NOA (Navigate On Autopilot) atât pe drumuri urbane, cât și pe autostrăzi. Fotografii anterioare din interior ar fi arătat un ecran „plutitor”, selectorul de viteze în spatele volanului și un tunel central de dimensiuni mari. La nivel de concurență, modelul este prezentat ca rival pentru Geely Xingyuan (E2/EX2) și GAC Aion UT. Indiciu de impact comercial: livrările Seagull vs. Dolphin Car News China citează China EV DataTracker pentru livrările din iulie 2026 în China: BYD Seagull : 8.879 unități BYD Dolphin : 13.910 unități În acest context, introducerea unui model intermediar, cu specificații mai apropiate de zona de preț a entry-level-ului, poate redesena cererea între Seagull și Dolphin, mai ales dacă BYD va simplifica gama Dolphin prin retragerea versiunii de bază, așa cum sugerează publicația. [...]
Volkswagen riscă un conflict social major pe fondul unei restructurări care ar putea închide uzine și elimina până la 50.000 de joburi , înaintea votului de vineri din Consiliul de Supraveghere asupra a trei planuri rivale, potrivit HotNews . Sindicatul IG Metall avertizează că angajații se vor opune oricărei încercări de redeschidere a acordului de restructurare convenit în urmă cu mai puțin de doi ani. Miza este una operațională și de cost: discuțiile pot duce la „cea mai amplă restructurare din istoria Volkswagen”, cu opțiuni care includ închiderea unor fabrici, separarea unor divizii și încă 50.000 de concedieri. Reprezentantul IG Metall Thorsten Groeger a transmis că o eventuală renegociere a acordului va întâmpina „rezistență maximă” în toate uzinele, fără ca sindicatul să amenințe, deocamdată, explicit cu greve. Patru uzine fără plan viabil după 2030 și un cost anual de 1,5 miliarde euro Directorul financiar Arno Antlitz a avertizat că grupul nu are în prezent un plan viabil de producție viitoare pentru uzinele din Hanovra, Emden, Neckarsulm și Zwickau. În scenariul în care Volkswagen nu reduce capacitatea excedentară și continuă producția „în forma actuală”, compania ar avea un dezavantaj permanent de cost de aproximativ 1,5 miliarde de euro pe an (aprox. 7,5 miliarde lei). Conducerea afirmă că va încerca să protejeze cât mai multe locuri de muncă, însă presiunea de reducere a costurilor vine într-un context complicat: tarife comerciale, concurență din partea producătorilor asiatici și slăbiciunea pieței chineze. Escaladare posibilă: de la votul de vineri la adunare extraordinară a acționarilor Votul de vineri asupra celor trei variante de restructurare ar putea escalada conflictul și ar putea duce inclusiv la convocarea unei adunări extraordinare a acționarilor, potrivit informațiilor din articol. Presiune politică în Germania, cu focus pe Saxonia Posibilele închideri de fabrici au atras intervenția liderilor politici regionali, pe fondul rolului Volkswagen ca unul dintre cei mai mari angajatori privați din Germania. Situația este sensibilă în Saxonia, unde compania are aproximativ 10.000 de angajați în trei unități, iar alte zeci de mii de locuri de muncă depind indirect de rețeaua de furnizori. Premierul Saxoniei, Michael Kretschmer, a cerut o soluție comună pentru limitarea concedierilor și a reducerilor de capacitate și a argumentat că producția în Germania trebuie să devină „mai bine, mai ușor și mai ieftin” de realizat. El a discutat recent cu CEO-ul Oliver Blume și cu președintele Consiliului de Supraveghere, Hans Dieter Poetsch, despre viitorul uzinei din Zwickau , fără o soluție concretă, și a avertizat că o decizie privind Zwickau trebuie luată în următoarele luni. În același timp, Kretschmer a indicat drept probleme costurile ridicate ale energiei și a criticat politica europeană de eliminare treptată a motoarelor cu combustie. El a sugerat și renegocierea contractului colectiv, inclusiv creșterea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, idee respinsă de IG Metall, care consideră săptămâna de 35 de ore o revendicare esențială. [...]
Volkswagen ia în calcul prelungirea săptămânii de lucru cu cinci ore la o fabrică din Saxonia, ca parte a eforturilor de reducere a costurilor care ar putea decide dacă unele unități din Germania rămân deschise, potrivit Mediafax . Miza este una operațională și economică: creșterea productivității fără tăieri directe de salarii, într-un moment în care grupul reevaluează viitorul unor fabrici după 2030. Propunea vine de la premierul landului Saxonia, Michael Kretschmer, care spune că angajații, conducerea și politicienii trebuie să colaboreze pentru a limita efectele reducerilor de personal și de producție și pentru a face compania „mai competitivă”, conform Reuters, citată de Mediafax. De ce contează pentru Saxonia: locuri de muncă și lanțul de furnizori Volkswagen este cel mai mare angajator privat din Saxonia, cu aproximativ 10.000 de angajați în trei fabrici. În plus, „alte zeci de mii” de locuri de muncă depind indirect de companie, prin rețeaua de furnizori, notează publicația. În acest context, Kretschmer este presat politic să protejeze locurile de muncă din industria auto într-o regiune descrisă drept una dintre cele mai sărace din Germania. Ce măsură e pe masă: de la 35 la 40 de ore pe săptămână Kretschmer a indicat că, în locul reducerii salariilor, ar fi nevoie de „un pachet de măsuri” care să includă, „într-o anumită măsură, un program de lucru mai lung”. Varianta menționată este renegocierea contractului colectiv și creșterea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore. „Suntem prea scumpi”, a declarat el pentru postul public ZDF, referindu-se la costurile producției în Germania, potrivit dpa. IG Metall , cel mai mare sindicat din Germania, insistă însă asupra menținerii săptămânii de lucru de 35 de ore. Fabrica vizată și calendarul deciziei Printre unitățile aflate sub presiune se numără fabrica de mașini electrice din Zwickau , una dintre cele patru despre care conducerea Volkswagen a spus că nu au „un viitor clar” după 2030. Kretschmer afirmă că o decizie privind viitorul fabricii din Zwickau trebuie luată „în următoarele luni”, argumentând că o hotărâre rapidă ar reduce incertitudinea în rândul angajaților și ar putea ajuta la creșterea productivității. El a mai spus că, după discuțiile avute săptămâna trecută cu CEO-ul Volkswagen, Oliver Blume, și cu președintele Consiliului de Supraveghere, Hans Dieter Pötsch, nu a fost găsită încă o soluție concretă. Context: costuri energetice și tranziția auto în UE În evaluarea sa, premierul Saxoniei a indicat și prețurile ridicate ale energiei din Germania ca problemă pentru industrie. Totodată, a criticat planurile Uniunii Europene de eliminare treptată a motoarelor cu combustie, deși obiectivul inițial pentru 2035 a fost ulterior relaxat, potrivit sursei. [...]
Volkswagen mizează pe un preț de circa 20.000 de euro (aprox. 99.500 lei) pentru a-și lărgi baza de clienți la electrice , iar viitorul său model de intrare ar urma să se numească „ ID. Up ”, potrivit Focus . Numele ar fi fost confirmat, conform publicației, de portalul motor.es, în timp ce Volkswagen vorbește oficial în continuare despre versiunea de serie a conceptului ID. Every1 (prezentat în 2025). De ce contează: pragul de 20.000 de euro și poziționarea sub ID. Polo VW își poziționează noul model drept „intrarea” electrică în gamă și a anunțat pentru versiunea de serie un preț de aproximativ 20.000 de euro. În material se arată că acesta ar fi sub noul ID. Polo, care poate fi comandat de la 24.995 euro (aprox. 124.300 lei). Publicația notează și logica de brand din spatele numelui: după ID. Polo, Volkswagen ar continua strategia de a transfera denumiri consacrate către gama electrică, prin prefixul „ID.”. În acest context, revenirea la „up!” (model oprit în 2023, inclusiv varianta electrică e-up!) este considerată plauzibilă, în timp ce numele „ID.1”, vehiculat anterior, ar fi acum puțin probabil. Tehnologie: primul model de grup cu noua arhitectură SDV (RV Tech) Dincolo de nume, rolul tehnic al mașinii este prezentat ca fiind unul important: ar urma să fie primul model al grupului care primește o versiune a noii arhitecturi „Software-Defined Vehicle” (SDV) dezvoltată în joint venture-ul Rivian and Volkswagen Group Technologies (RV Tech). Conform articolului, joint venture-ul lucrează la: o arhitectură electronică „zonală” și software-ul aferent; control mai centralizat al funcțiilor mașinii prin calculatoare centrale; actualizări și extinderi mai ușoare după achiziție, prin actualizări „over-the-air” (la distanță, prin internet). Volkswagen a comunicat în martie că RV Tech a încheiat teste de iarnă, pe parcursul mai multor luni, cu vehicule de referință de la VW, Audi și marca Scout (relansată în SUA), iar proiectul ar fi ajuns în faza de testare. Ce se știe despre mașină și ce rămâne neconfirmat Pentru viitorul „ID. Up”, Focus indică faptul că VW va folosi platforma sa modulară pentru propulsie electrică, cu tracțiune față. Ca repere, sunt menționate datele conceptului prezentat anul trecut (nu ale versiunii de serie): lungime: 3,88 metri; motor: 70 kW/95 CP; autonomie: cel puțin 250 km; viteză maximă: 130 km/h. Publicația subliniază că aceste valori se referă explicit la studiul/conceptul prezentat, iar datele complete pentru versiunea de serie nu au fost publicate. Sunt așteptate mai multe variante, cu puteri și autonomii diferite, similar altor modele electrice ale mărcii. În articol este menționat și un alt model din strategia de denumire a VW, ID. Polo, cu trimitere la: ecomento.de . [...]
Menținerea interdicției de facto a motoarelor cu combustie din 2035 ar putea șterge până în 2040 circa 726.000 de locuri de muncă din producția de sisteme de propulsie din Europa , potrivit unei analize publicate de Focus . Miza nu este doar tranziția tehnologică, ci riscul unui șoc de valoare adăugată într-un sector în care Germania și lanțul său de furnizori au o expunere disproporționată. Ce arată estimările: locuri de muncă și valoare adăugată în joc Textul citează rezultatele studiului „ ELAB2040: Wertschöpfung und Beschäftigung in der Automobilindustrie ”, care pornește de la scenariul în care Europa păstrează direcția actuală către autoturisme exclusiv pe baterie până în 2035 și nu schimbă restul condițiilor-cadru. În acest caz, până în 2040 ar fi amenințate: aproximativ 726.000 de locuri de muncă dintr-un total de circa 1,6 milioane în producția de sisteme de propulsie (adică 45% din ocuparea din acest segment); 95 miliarde euro (aprox. 475 miliarde lei) dintr-o valoare adăugată totală de 250 miliarde euro (aprox. 1.250 miliarde lei) la nivelul UE. În Germania, impactul ar fi mai pronunțat, susține analiza: 54,2 miliarde euro (aprox. 271 miliarde lei) , adică 64% din valoarea adăugată considerată „în pericol”, iar 35 miliarde euro (aprox. 175 miliarde lei) ar reveni furnizorilor auto. De ce nu ar compensa electrificarea pierderile Un argument central este că declinul pe termen lung al volumelor pentru vehicule cu combustie nu ar fi compensat automat de creșterea producției de mașini electrice, atâta timp cât condițiile de producție din UE rămân mai puțin competitive decât în SUA și, mai ales, China. În plus, analiza indică faptul că infrastructura și piața nu ar fi „pregătite” pentru o trecere completă la propulsia pe baterie în ritmul impus de reglementare. „Deschidere tehnologică” ca amortizor al șocului Materialul pledează pentru „deschidere tehnologică” în reglementarea flotelor (adică reguli care să permită mai multe soluții pentru reducerea emisiilor, nu doar electrificarea pe baterie). Ideea este că o astfel de abordare ar oferi industriei mai mult timp pentru tranziție, ar încetini scăderea valorii adăugate și a ocupării și ar reduce riscul unui „rupturi” structurale bruște, permițând investiții și recalificare. Analiza critică drept insuficiente atât ținta actuală de reducere 100% a CO2 până în 2035 , cât și propunerea Comisiei Europene din decembrie 2025 privind o țintă de reducere 90% , cu posibilitatea compensării restului de 10% prin oțel „verde” sau combustibili regenerabili. Ce măsuri economice cere industria Pentru a face producția europeană mai competitivă, textul indică o listă de priorități de politică economică: reducerea prețului la electricitate (o „ușurare țintită” a costurilor); debirocratizare : proceduri de autorizare mai scurte și mai puține obligații de raportare/dovadă; mai multă flexibilitate pe piața muncii , pentru a crea spațiu de investiții și adaptare; în cazul Germaniei, rezolvarea problemelor interne de competitivitate, inclusiv la impozitarea companiilor și costurile cu forța de muncă . Studiul invocat în articol este disponibil aici: Fraunhofer IAO – „ELAB2040: Wertschöpfung und Beschäftigung in der Automobilindustrie” . [...]
