Știri
Știri din categoria Auto
Mercedes-Benz lasă deschisă opțiunea de a intra în industria de apărare, pe fondul creșterii cheltuielilor militare în Europa, dar fără planuri concrete în acest moment, potrivit Libertatea. Mesajul transmis de CEO-ul Ola Källenius este unul de oportunitate economică și poziționare strategică, nu de schimbare imediată a modelului de business.
Källenius a spus, într-un interviu acordat Wall Street Journal, că grupul ar fi „pregătit” să joace un rol dacă acest lucru „va avea sens din punct de vedere economic”, în condițiile în care Europa își consolidează capacitatea de apărare.
„Lumea a devenit mai imprevizibilă și cred că este foarte clar că Europa trebuie să își dezvolte capacitatea de apărare. Dacă am putea avea un rol pozitiv în acest proces, am fi pregătiți.”
Șeful Mercedes a indicat că o eventuală activitate în zona militară ar rămâne limitată ca pondere față de producția auto, fiind mai degrabă o „nișă” care ar putea crește și ar putea contribui la rezultatele financiare ale companiei.
În același timp, compania nu are, în prezent, planuri concrete pentru producția proprie de armament, iar declarațiile sunt prezentate ca o deschidere strategică, nu ca o decizie operațională.
Libertatea notează că relația grupului cu industria militară nu ar fi complet nouă. Daimler Truck, companie separată de Mercedes din 2021, produce deja vehicule speciale pentru uz militar, inclusiv modelele Mercedes-Benz Unimog și Mercedes-Benz Zetros.
Pe fondul majorării bugetelor militare, industria de apărare devine o direcție de dezvoltare pentru mai mulți producători auto. În acest context, Libertatea menționează exemple din piață, inclusiv informații atribuite Reuters: Volkswagen ar fi discutat cu Rafael Advanced Defense Systems despre adaptarea fabricii din Osnabrück pentru producția de sisteme de apărare antirachetă, informație negată oficial de Volkswagen. Totodată, MAN este implicată în vehicule militare prin parteneriatul Rheinmetall MAN Military Vehicles.
În afara Europei, General Motors operează în domeniu prin divizia GM Defense, iar compania sud-coreeană Hyundai Rotem produce inclusiv tancul K2 Black Panther.
Recomandate
Mercedes-Benz riscă să fie blocată pe piața auto din SUA dacă un proiect de lege care vizează companiile cu acționariat chinez semnificativ va trece de Congres, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare, cu potențial impact direct asupra vânzărilor și operațiunilor locale ale producătorului german. Inițiativa a fost aprobată miercuri de Comisia pentru Comerț a Senatului american și urmărește înăsprirea interdicției privind accesul producătorilor auto chinezi pe piața din Statele Unite, relatează CNBC și dpa, citate de publicație. Proiectul trebuie să fie votat și de plenul Senatului. Ce prevede proiectul și de ce atinge Mercedes-Benz Textul legislativ ar interzice importul, producția, vânzarea și revânzarea vehiculelor fabricate de companii în care acționarii chinezi dețin participații mai mari de 15%. În cazul Mercedes-Benz, Mediafax notează că producătorul auto chinez BAIC deține „puțin sub 10%” din acțiunile companiei, iar alte „aproape 10%” sunt deținute de Li Shufu , fondatorul Geely. În această configurație, pragul de 15% devine un element sensibil pentru grupul german, în funcție de modul în care legea definește și aplică noțiunea de „acționari chinezi” și participațiile relevante. Dispută politică pe pragul de 15% și acuzații de lobby Senatorul republican Ted Cruz, președintele comisiei, a cerut eliminarea pragului de 15% și a pus sub semnul întrebării dacă limita nu a fost stabilită pentru a afecta Mercedes, pe care îl descrie drept rival al General Motors. „GM face presiuni pentru adoptarea acestei prevederi cu scopul de a elimina Mercedes-Benz de pe piață”, a declarat Cruz. Poziția Mercedes: locuri de muncă și producție locală Mercedes-Benz susține că are o prezență importantă în Statele Unite: 160.000 de locuri de muncă susținute, producție în fabrici din Alabama și Carolina de Sud și colaborare cu 386 de dealeri auto din 49 de state, potrivit informațiilor citate de Mediafax. Compania afirmă că niciun acționar nu deține mai mult de 10% din acțiuni și că principalii acționari nu sunt reprezentați direct în consiliul de supraveghere, neavând control sau putere de decizie. Într-un mesaj transmis prin dpa, Mercedes a mai arătat că pe drumurile americane circulă cinci milioane de autoturisme și autoutilitare Mercedes-Benz, iar în SUA au fost asamblate peste cinci milioane de SUV-uri și aproape 500.000 de autoutilitare. Ce urmează După aprobarea în comisie, proiectul intră în etapa votului în plenul Senatului. Dacă va avansa în forma actuală, riscul pentru Mercedes-Benz este ca reglementarea să se traducă într-o restricție de piață cu efecte directe asupra vânzărilor și lanțului comercial din SUA, în funcție de criteriile finale privind acționariatul chinez. [...]
Cota de piață a mașinilor electrice cu baterie (BEV) a depășit 25% în Europa pentru prima dată , pe fondul unui salt de aproape 40% al înmatriculărilor din iunie, un semnal că tranziția se accelerează și pune presiune directă pe producători și lanțurile de aprovizionare din regiune, potrivit The Next Web . În 17 piețe europene monitorizate, înmatriculările BEV au ajuns la 275.060 în iunie 2026, iar în primul semestru totalul a depășit 1.240.000 de unități. Publicația notează că ritmul din prima jumătate a anului este cel mai puternic din istoric, cu o creștere de peste o treime față de perioada similară din 2025, conform buletinului E-Mobility Europe publicat de New AutoMotive. Unde se vede cel mai puternic avans Germania a condus ca volum, cu 84.057 înmatriculări BEV în iunie, ceea ce a dus ponderea electricelor la peste 28% din vânzările de mașini noi din cea mai mare piață auto europeană. La nivelul primului semestru, Germania a ajuns la 367.388 de înmatriculări BEV, în creștere cu aproape 50% față de anul trecut. Franța a avut o dinamică și mai puternică procentual: 55.831 de electrice în iunie, cu o cotă record de aproape 30%, iar volumele din primul semestru au urcat cu peste 60% față de anul anterior. Europa cu viteze diferite: recorduri, praguri și excepții Datele arată o tranziție inegală între piețe: Norvegia este aproape de finalul schimbării: peste 96% din vânzările noi au fost BEV în iunie și aproape 98% în primul semestru, însă creșterea este aproape plată, pe fondul dispariției aproape totale a motoarelor termice. Irlanda a trecut pentru prima dată de pragul de 50% în iunie. Belgia, Danemarca, Portugalia, Finlanda, Spania, Slovenia și Cehia au raportat luni record. Nu toate piețele au urmat trendul: Olanda a avut un recul de aproape o cincime în primul semestru, pe fondul achizițiilor „în avans” înaintea schimbărilor de stimulente fiscale de la finalul lui 2025, iar Suedia a scăzut cu aproape 11%. Italia aproape și-a dublat înmatriculările BEV, dar a rămas sub 7% cotă din total, pe fondul infrastructurii de încărcare limitate și al unei flote dominate de diesel. De ce contează pentru industrie: ținte CO2 și presiune competitivă Creșterea este alimentată de mai mulți factori care se întăresc reciproc, inclusiv înăsprirea țintelor UE de CO2 pentru flote până în 2027 și intrarea unor modele mai ieftine ale mărcilor chineze. În acest context, BYD construiește prima sa fabrică europeană în Ungaria și caută un al doilea amplasament, un indiciu că producătorii chinezi tratează cererea europeană drept una structurală, nu conjuncturală. Pe termen scurt, întrebarea pentru industria auto europeană se mută de la „dacă” la „cine” și „unde” va produce volumele care vor acoperi o piață în expansiune. La traiectoria actuală, BEV ar putea depăși o treime din vânzările de mașini noi din Europa înainte de finalul lui 2027, potrivit estimării citate de publicație. [...]
Honda își întrerupe temporar Ridgeline pe fondul presiunii de emisii și pregătește o generație nouă până în 2028 , potrivit Jalopnik . Publicația scrie că pickup-ul de generația a doua urmează să iasă din gamă „destul de curând”, iar constructorul a confirmat oficial că o a treia generație este în lucru, sugerată deocamdată doar printr-o siluetă. Pauza ar urma să dureze aproximativ un an și jumătate, în contextul înăspririi reglementărilor de emisii și al unui design considerat îmbătrânit. Jalopnik notează că Honda a decis să oprească producția Ridgeline la uzina din Lincoln, Alabama , începând din trimestrul al patrulea al acestui an, pe fondul standardelor de emisii care vizează actualul V6 de 3,5 litri. Honda nu a confirmat oficial această motivație, însă publicația consideră improbabilă o oprire de 18 luni fără un motiv major. Ce se schimbă: design mai „pătrățos” și, probabil, un V6 hibrid Din singura randare tip siluetă, viitorul Ridgeline pare „mult mai pătrățos” decât modelul actual, într-o încercare de a arăta mai robust. Jalopnik sugerează că direcția de design ar putea apropia pickup-ul de actualul Honda Passport (cu benă adăugată), spre deosebire de modelul curent, perceput ca un Pilot cu benă. Pe partea tehnică, publicația anticipează că noua generație va folosi „noul V6 hibrid” al Honda, menționat într-un material anterior, însă subliniază că, în acest punct, detaliile sunt limitate. De ce contează: Ridgeline a rămas în urmă la vânzări, iar Honda mută capacitatea pe modele cu volum Ridgeline „nu a fost niciodată un succes de vânzări” pentru Honda, iar diferența față de rivalii direcți este mare. În 2025, Honda a vândut 48.448 de unități Ridgeline, comparativ cu 274.638 pentru Toyota Tacoma și 107.074 pentru Chevy Colorado, potrivit datelor citate de Jalopnik. În perioada în care Ridgeline este pus pe pauză, Honda ar urma să folosească linia de producție pentru modele cu volum mai mare, precum Odyssey și Passport, crescând producția fiecăruia cu peste 10%, conform aceleiași surse. Calendar: a treia generație, așteptată „cândva în 2028” Honda a confirmat că a treia generație Ridgeline va veni „în următorii câțiva ani”, iar Jalopnik indică drept țintă anul 2028. Până atunci, compania a oferit doar această „siluetă” a viitorului model, în timp ce schimbarea de design ar urma să fie finalizată la studioul Honda din California. [...]
BYD duce Denza Z9 GT în Europa la prețuri de segment premium, de peste trei ori mai mari decât în China , testând cât de mult poate monetiza tehnologia de încărcare ultra-rapidă și poziționarea de lux pe piețe unde concurează direct cu mărci consacrate, potrivit Electrek . Modelul Denza Z9 GT EV a fost lansat în Europa în aprilie, iar joi BYD a deschis comenzile în Marea Britanie. Prețul de pornire pentru versiunea electrică este de 105.000 lire (aprox. 618.000 lei), în timp ce varianta plug-in hybrid (PHEV – hibrid cu încărcare la priză) începe de la 95.000 lire (aprox. 559.000 lei). Prețuri în Europa vs. China și comparația cu Porsche În Germania și Franța, Denza Z9 GT EV poate fi comandat de la 115.000 euro (aprox. 575.000 lei), TVA inclus. Publicația notează că acesta este „de peste trei ori” mai mult decât prețul de pornire din China, unde modelul începe de la 269.800 yuani (39.300 dolari, aprox. 180.000 lei). Chiar și așa, prețul european rămâne sub cel al unui rival direct invocat în material: Porsche Panamera, care pornește de la 116.400 euro (aprox. 582.000 lei) în Germania. Miza: încărcare foarte rapidă și „Flash Charging” în Europa BYD își leagă intrarea Denza în Europa de tehnologiile Blade Battery 2.0 și „Flash Charging”, susținând că Z9 GT ar putea „marca startul” unei „revoluții” a încărcării rapide pe continent. Conform detaliilor din articol, stațiile de încărcare Flash Charging ar putea livra până la 1.500 kW, iar principiul comunicat este „Ready in 5, Full in 9, Cold Add 3”, adică: în 5 minute: încărcare de la 10% la 70%; în 9 minute: de la 10% la 97%; la temperaturi de până la -30°C: cu 3 minute în plus (20% la 97% în 12 minute). Specificații-cheie și extinderea pe piețe Denza Z9 GT este disponibil atât ca EV, cât și ca PHEV. Pentru versiunea electrică, Electrek menționează: baterie de 122,49 kWh; trei motoare electrice; putere combinată de 1.140 CP (850 kW) și 1.210 Nm. Ca dimensiuni, modelul are 5.195 mm lungime și un ampatament de 3.125 mm, fiind comparat ca gabarit cu Porsche Panamera sau Taycan. BYD a deschis inițial comenzile în Franța, Germania, Italia, Spania și Marea Britanie și spune că vrea să se extindă la 30 de țări până la finalul lui 2026. În paralel cu poziționarea tehnologică, BYD a folosit și o componentă de marketing: compania a colaborat cu actorul Daniel Craig pentru lansarea modelului în Europa. [...]
Mărcile auto chinezești își cresc rapid cota în Europa, iar următorul val vizează segmentul premium , ceea ce poate pune presiune directă pe marjele producătorilor europeni, inclusiv prin riscul exportării „războaielor de prețuri” din China, potrivit Ziarul Financiar . În primele șase luni ale acestui an, mărcile chinezești au ajuns la o cotă cumulată de 9% din vânzările de mașini noi în Europa și 15% în Marea Britanie. În paralel, firma de consultanță AlixPartners estimează că ponderea Chinei în UE ar putea urca la 16% până în 2030, pe fondul intensificării competiției și al apariției unor mărci noi; nivelul ar putea egala cota combinată estimată a mărcilor japoneze și coreene. „Valul doi”: producători de EV-uri care se comportă ca firme de tehnologie Pe lângă numele deja consacrate, un nou val de constructori chinezi de vehicule electrice (EV) orientați spre tehnologie încearcă să se extindă în afara Chinei. În această categorie intră Xiaomi , Xpeng, Li Auto și Aito (susținut de Huawei), iar dealerii europeni încep să observe diferențiatorii de produs, în special software-ul avansat și funcțiile autonome, notează Financial Times , citat de Ziarul Financiar. Analistul Ernan Cui (Gavekal Research) descrie aceste branduri drept „staruri” prin factorul „cool”, cu o abordare mai apropiată de companiile de tehnologie decât de constructorii auto tradiționali. Intrarea pe premium: țintă de marje mai mari și presiune pe liderii europeni Miza economică este trecerea de la volum la profit: atât brandurile de nișă, cât și jucătorii mai mari încearcă să intre în zona premium europeană, în căutare de marje mai ridicate, într-un moment în care creșterea încetinește pe piața chineză. Tu Le, fondatorul companiei de consultanță Sino Auto Insights, spune că următorul val de EV-uri chineze va promova poziționarea premium, dar ar putea practica prețuri între modelele chinezești mai ieftine și mărcile europene de top. În același timp, el avertizează asupra riscului ca „războaiele brutale ale prețurilor” din China să fie exportate în Europa, ceea ce ar lovi direct în profitabilitatea producătorilor premium. Exemplele care arată direcția: Xiaomi, Li Auto, Xpeng, Huawei/Aito Xiaomi : la mai puțin de doi ani de la lansarea diviziei auto, compania urmărește să devină una dintre primele cinci mărci premium din Europa. A ales Germania pentru lansarea europeană de anul viitor și vizează pătrunderea pe piața premium până în 2030. Pentru această strategie, a recrutat ingineri și proiectanți de la BMW, Porsche și Tesla. Li Auto : a anunțat că vrea să intre în Europa cu modelul i6 în a doua jumătate a acestui an. Xpeng (susținut de VW): urmărește să aducă pe piețele internaționale nu doar mașini electrice și autonome, ci și mașini zburătoare și roboți umanoizi. Huawei / Aito : deși Huawei nu deține branduri auto, executivi din industrie văd compania ca viitor furnizor-cheie de software și hardware. Huawei dezvoltă autovehicule cu șase branduri auto chineze, iar Aito este descris ca fiind cel mai avansat în extinderea internațională; președintele Aito, John Zhang, vizează mai mult decât dublarea vânzărilor anuale ale grupului la 1 milion de unități până în 2028, inclusiv prin creșterea vânzărilor către Orientul Mijlociu și Europa. Unii dealeri rămân însă sceptici în privința șanselor mărcilor chinezești mai mici de a reuși în segmentul de lux, în timp ce fondatorul Xiaomi, Lei Jun, mizează pe avantajul tehnologic pentru a câștiga clienți noi. În ansamblu, datele de cotă de piață și țintele de extindere sugerează că presiunea competitivă dinspre China nu se limitează la modele accesibile, ci se mută tot mai mult către zona de profit a industriei auto europene: segmentul premium și diferențierea prin software. [...]
Ford își leagă viitoarea platformă UEV de Apple Maps , o mișcare care poate schimba experiența de utilizare și funcțiile de asistență la condus pe următoarea generație de electrice, începând cu pickup-ul mediu estimat la 30.000 de dolari (aprox. 135.000 lei), programat pentru 2027, potrivit Electrek . Integrarea va fi făcută direct în platforma Universal Electric Vehicle (UEV) a Ford, după ce Ford și Apple au anunțat o alianță care aduce Apple Maps în sistemul de navigație al viitoarelor modele UEV. Soluția se bazează pe MapKit for Automotive SDK, un set de instrumente software Apple pentru integrarea hărților și navigației în mașini. Ce primește șoferul: rutare EV și funcții legate de baterie, direct în navigație Începând cu pickup-ul electric de dimensiune medie din 2027, vehiculele UEV vor oferi, prin ecranul de navigație, funcții precum: indicații pas cu pas (turn-by-turn) folosind date în timp real; rutare pentru vehicule electrice (EV routing), adică trasee calculate ținând cont de nevoile de încărcare; precondiționarea bateriei (pregătirea bateriei pentru încărcare, pentru timpi mai buni), integrată în experiența de navigație; „și altele”, fără detalii suplimentare în material. Miza operațională: datele Apple Maps, folosite și pentru BlueCruise Dincolo de navigație, Ford spune că vrea să folosească datele „la nivel de drum” din Apple Maps pentru a avansa BlueCruise, tehnologia sa de condus hands-free pe autostradă. Obiectivul declarat este o experiență mai „fluidă” de la intrarea pe autostradă până la ieșire („on-ramp-to-off-ramp”). Dezvoltarea tehnologiei de conducere autonomă de generație următoare este coordonată de Latitude AI , o echipă Ford de 600 de specialiști în învățare automată, robotică și software, care lucrează la un sistem de conducere automatizată „hands-free, eyes-off” (fără mâini pe volan și fără privirea pe drum, în anumite condiții), conform informațiilor din articol. Ce se știe despre pickup-ul de 30.000 de dolari și calendar CEO-ul Ford, Jim Farley, a confirmat că „noul vehicul electric de dimensiune medie” ar urma să fie „în jur de 30.000 de dolari” (aprox. 135.000 lei) și a descris pickup-ul ca fiind „simplu, util și cu adevărat accesibil pentru mai mulți clienți”. Modelul este prezentat ca primul vehicul Ford bazat pe platforma UEV și ar urma să intre la vânzare în 2027. Până la debutul oficial, prototipuri au fost deja surprinse în teste, notează publicația. [...]
