Știri
Știri din categoria Auto
Segmentul „electrificat” a ajuns la 68,5% din înmatriculările de autoturisme noi în mai 2026, depășind la un loc benzina și motorina, potrivit datelor APIA și DGPCI prezentate de Antena 3. Mișcarea contează pentru piață și pentru companii: schimbă rapid mixul de produse cerut în showroom-uri și pune presiune pe ritmul de electrificare, inclusiv prin programe publice de stimulare.
În luna mai, înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 7% față de mai 2025, iar vehiculele „electrificate” au avansat cu 32%. În volum, piața de autoturisme (aprox. 84% din total piață) a ajuns la 11.136 unități în mai 2026.
În definiția folosită de APIA, „electrificate” include atât mașinile care se încarcă la priză (BEV – 100% electrice și PHEV – plug-in hibrid), cât și hibridele fără încărcare externă (mild-hibrid și full-hibrid). În mai 2026, acest segment a avut o pondere de 68,5% din înmatriculările de autoturisme noi.
Pe sub-segmente, dinamica raportată pentru luna mai indică:
În paralel, motorizările convenționale au continuat să piardă teren: benzina a scăzut cu 20,5% (pondere 25,9%), iar motorina cu 34,2% (pondere 5,6%), comparativ cu perioada similară din 2025.
APIA arată că mai a fost a treia lună consecutivă de creștere a înmatriculărilor de autoturisme noi, însă după primele cinci luni din 2026 piața este încă în scădere cu aproximativ 10%. Președintele APIA, Dan Vardie, pune evoluția următoarelor luni în legătură cu predictibilitatea măsurilor economice și fiscale și cu lansarea la timp a programelor care susțin înnoirea și electrificarea parcului auto.
Totodată, datele citate indică prudență în zona achizițiilor pentru activități comerciale: vehiculele comerciale ușoare și minibuzele au scăzut cu 16%, iar segmentul vehiculelor grele și al autobuzelor a avut o diminuare marginală de 1,2%.
La nivel de mărci, primele poziții în înmatriculările de autoturisme noi din mai sunt ocupate de: Dacia (2.132 unități), Toyota (1.139), Skoda (910), Volkswagen (811) și MG (477).
În topul modelelor, conduce Dacia Duster (979), urmată de Toyota Corolla (445), Dacia Logan (436), Dacia Bigster (396) și Skoda Octavia (379). Ca structură de piață, SUV-urile au cea mai mare cotă (62%), urmate de clasa compactă (19%) și clasa mini (10,9%).
Recomandate
Înmatriculările de electrice și hibride au urcat cu 88% în mai , deși piața auto din România a scăzut cu 10% în primele cinci luni din 2026, potrivit unei analize Mobilissimo . Contrastul sugerează o schimbare de comportament: într-un context de prudență la cumpărare, electrificarea avansează nu ca „modă”, ci ca decizie economică, stimulată de costurile de utilizare și de programe de sprijin. Creșterea de 88% din luna mai a dus la 797 de unități înmatriculate pe segmentul electrice/hibride, conform datelor APIA citate de publicație (cu trimitere la Agerpres ). În același timp, scăderea pieței totale indică o frânare a cererii, ceea ce face ca avansul electrificării să fie mai relevant: o parte dintre cumpărători își schimbă criteriile, punând mai mult accent pe costul total de utilizare. Ce arată topurile: Dacia rămâne reperul „accesibilității” În clasamentul mărcilor din România pentru luna mai 2026, Dacia conduce detașat, urmată de Toyota, Skoda și Volkswagen, potrivit datelor prezentate în analiză: Dacia – 2.132 unități Toyota – 1.139 unități Skoda – 910 unități Volkswagen – 811 unități La nivel de modele, primele poziții sunt ocupate de Dacia Duster (979), Toyota Corolla (445), Dacia Logan (436), Dacia Bigster (396) și Skoda Octavia (379). Mesajul economic al acestor ierarhii, în interpretarea publicației, este că raportul preț–utilitate cântărește mai mult într-o perioadă cu costuri mai ridicate (inclusiv la creditare) și incertitudine economică. România, între două tendințe: electrificare în creștere, dar fără „valul” Tesla și China Analiza notează că Tesla nu este un jucător major în România: compania a fost pe locul 15 în clasamentul mărcilor după înmatriculările din 2024, iar la începutul lui 2025 ar fi existat aproximativ 8.000 de automobile Tesla înmatriculate local (detalii preluate din HotNews ). În paralel, mărcile chineze sunt descrise ca avansând în Europa, dar fără o prezență comparabilă în conversația principală a pieței românești; pentru context, este citată o analiză Reuters . Context european: electricele și hibridele schimbă structura pieței La nivelul Uniunii Europene, electricele cu baterii ar fi ajuns la 19,7% din piață, iar hibridele ar avea o cotă de 38,2%, potrivit datelor ACEA citate în material. În acea stă logică, România pare să intre în trendul electrificării, dar „în ritmul ei”, cu o piață încă dominată de mărci consacrate și de criteriul accesibilității. În termeni practici, semnalul pentru industrie este că electrificarea poate crește chiar și într-o piață în contracție, dacă argumentul economic (costuri de utilizare, stimulente precum Rabla și, pentru unii, producția proprie de energie prin fotovoltaice) rămâne convingător. [...]
Vânzările de mașini electrice au crescut cu 88% în mai , într-o piață auto care, per total, a scăzut cu 10% în primele cinci luni ale anului, potrivit datelor citate de Digi24 . Diferența de ritm indică o schimbare de structură a cererii, alimentată de costurile de utilizare și de stimulentele de achiziție. Datele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile arată că, în luna mai, au fost înmatriculate „aproape 800” de mașini electrice, cu 88% mai multe decât în aceeași lună din 2025. În aceeași perioadă, în total, în luna mai au fost înmatriculate peste 11.100 de mașini. Ce se vede în cifre: electricele cresc, piața totală rămâne sub presiune Pe lângă avansul segmentului electric, înmatriculările de mașini electrice și hibrid au crescut „cu o treime” față de aceeași lună din 2025. Tot în mai, vânzările de mașini noi au urcat cu 7% comparativ cu mai 2025, conform relatării Digi24. În contrast, la nivelul întregii piețe auto, România a înregistrat o scădere de 10% în primele cinci luni ale anului. Un motiv posibil menționat este scumpirea carburanților, pusă în contextul conflictului din Orientul Mijlociu . De ce contează: costul de utilizare și subvențiile împing cererea Materialul indică doi factori principali care susțin interesul pentru electrice: scumpirea carburanților, care schimbă calculul de cost pentru utilizarea zilnică; programul Rabla , invocat de un proprietar ca element care „l-a ajutat să facă pasul” către o tehnologie nouă. Un șofer din Timișoara spune că, „din punct de vedere al costurilor, pentru oraș, mașina electrică e cel mai bun lucru”. Un alt proprietar afirmă că folosește panouri fotovoltaice și „merge gratuit, practic”, în limita autonomiei pe care o menționează. În lipsa altor detalii în text despre prețuri, modele sau nivelul subvențiilor, impactul exact asupra bugetelor gospodăriilor sau asupra dealerilor nu poate fi cuantificat din această sursă. [...]
China a introdus reguli care blochează pe piață noile modele de electrice prea „grele” energetic , într-o încercare de a tempera creșterea dimensiunilor și a masei mașinilor, pe fondul presiunii tot mai mari asupra infrastructurii urbane, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare cu efect direct asupra producătorilor: de la 1 ianuarie 2026, un standard național obligatoriu interzice producerea, vânzarea sau înmatricularea noilor modele de vehicule electrice care nu îndeplinesc cerințele privind consumul de energie. Măsura urmărește, implicit, să limiteze trendul către mașini tot mai mari și mai grele. De ce intervine Beijingul: infrastructura nu mai ține pasul Postul public China Central Television (CCTV), citat de Bloomberg , arată că un autoturism electric obișnuit din China cântărea 1.704 kg în 2024, cu aproximativ o treime mai mult decât în 2012. În paralel, multe SUV-uri și monovolume populare au ajuns să se apropie sau chiar să depășească 2 metri în lățime. Autoritățile au început să trateze această evoluție ca pe o problemă practică: vehiculele mai mari pun presiune pe infrastructura existentă, inclusiv pe parcări proiectate după standarde stabilite în urmă cu un deceniu. CCTV menționează un exemplu de vehicul măsurat cu aproape 2,3 metri lățime, în condițiile în care lățimea standard a locurilor de parcare este de 2,4 metri. Ce alimentează „îngrășarea” mașinilor electrice Potrivit experților citați de CCTV, unul dintre factorii principali este cursa pentru autonomie: unii producători promovează modele care pot parcurge până la 1.000 km cu o singură încărcare, ceea ce poate implica baterii de până la 800 kg. În plus, competiția intensă din piața chineză a dus la adăugarea de dotări de confort și „stil de viață” pentru diferențiere: unele modele sunt prezentate ca „spații de locuit mobile” (pentru lucru, vizionare de conținut, pauze), iar unele includ chiar toalete în mașină . Ce urmează pentru industrie Standardul intrat în vigoare la începutul lui 2026 introduce un filtru de acces pe piață pentru noile modele, prin criteriul consumului de energie. Digi24 nu detaliază pragurile tehnice sau modul de testare, însă efectul practic este că producătorii vor fi împinși să optimizeze masa și dimensiunile vehiculelor pentru a se încadra în cerințe. [...]
Audi intră în zona hipercarurilor cu Nuvolari, un model de 600.000 de euro (aprox. 3,0 milioane lei) produs în doar 499 de exemplare , potrivit Libertatea . Miza comercială este una de exclusivitate și marjă mare: o serie limitată, cu specificații de top, care repoziționează Audi în segmentul ultra-premium al performanței. Modelul, prezentat ca primul supercar din istoria de 117 ani a mărcii, are o putere totală de 1.001 cai-putere și o viteză maximă de peste 350 km/h. Primele livrări către „clienți selectați” ar urma să înceapă în prima jumătate a anului 2027. De ce contează: preț mare, volum mic, poziționare de vârf Cu un preț de pornire de 600.000 de euro, Nuvolari este gândit ca un produs rar, destinat colecționarilor, într-o producție limitată la 499 de unități. În același timp, articolul notează că „prețul exact nu a fost comunicat oficial pentru publicul larg”, iar „surse din industrie” ar estima depășirea pragului de 500.000 de euro. Ce știm despre tehnologie și performanțe Libertatea descrie Nuvolari ca un supercar cu motor central și „tehnologie derivată direct din Formula 1”, construit pe o arhitectură ce combină Audi Space Frame cu o caroserie din fibră de carbon (CFRP), prelucrată manual. Sistemul de propulsie este un hibrid plug-in (PHEV), adică un hibrid care se poate încărca la priză, cu următoarele componente: motor termic : V8 biturbo de 4,0 litri, de origine Lamborghini (platforma noului Temerario), cu 800 CP și turație maximă de 10.000 rpm; motoare electrice : trei unități de câte 110 kW, două pe puntea față și una între motor și transmisia cu dublu ambreiaj în 8 trepte; putere totală : 1.001 CP (736 kW) . La capitolul performanțe, sunt menționate: 0–100 km/h în 2,6 secunde ; 0–200 km/h în 6,8 secunde ; viteză maximă peste 350 km/h . Modelul ar include și suspensie adaptivă și aerodinamică activă, cu senzori care ajustează elemente precum eleronul și splitterul frontal; în „modul de apăsare maximă”, forța aerodinamică ar depăși 400 kg, conform aceleiași surse. Context: un concept din 2003 readus în producție Nuvolari pornește de la „Audi Nuvolari quattro concept”, prezentat în martie 2003 la Salonul Auto de la Geneva , descris ca un Gran Turismo cu două uși și patru locuri. Conceptul este amintit și pentru introducerea timpurie a farurilor complet LED, tehnologie care avea să devină ulterior parte din identitatea vizuală a mărcii. În context, Libertatea amintește și că vestea despre Nuvolari vine la scurt timp după ce Audi a anunțat oficial sfârșitul motorului cu cinci cilindri, una dintre tehnologiile emblematice ale companiei. [...]
Noile standarde obligatorii de consum energetic pot forța producătorii să oprească „îngrășarea” mașinilor electrice , într-un context în care greutatea medie a autoturismelor a crescut accelerat în ultimul deceniu, potrivit Smart Car , care citează date prezentate de CCTV Finance. Datele menționate arată că, în 2024, masa medie „la gol” (greutatea vehiculului pregătit de rulare, fără pasageri și marfă) a autoturismelor de pasageri din China a ajuns la 1.704 kg, cu aproape 400 kg peste nivelul din 2012. În paralel, dimensiunile caroseriei au crescut, iar pe piață există numeroase modele electrice a căror masă se apropie de 2 tone sau chiar o depășește. De ce se îngreunează mașinile electrice Analiza citată indică drept principală cauză creșterea capacității bateriilor. Pe măsură ce autonomia a devenit un argument de vânzare, tot mai multe modele urmăresc 800 km sau chiar peste 1.000 km autonomie, ceea ce împinge producătorii către pachete de baterii mai mari. Un pachet de baterii de dimensiuni mari poate cântări „câteva sute de kilograme”, cu efect direct asupra masei totale a mașinii. Un al doilea factor este creșterea dimensiunilor. Un inginer din industrie citat în material afirmă că o lățire a caroseriei cu 10 mm poate crea spațiu pentru încă aproximativ 0,8 kWh (unitate de energie) în baterie, facilitând astfel creșterea autonomiei. La acestea se adaugă echipările suplimentare: pentru a susține competitivitatea și confortul, unele modele acumulează funcții și dotări care ridică și mai mult greutatea totală. Efectul de reglementare: modele noi pot rămâne fără omologare administrativă Materialul notează că, de la 1 ianuarie, a intrat în vigoare un standard național obligatoriu privind managementul consumului energetic la vehiculele electrice. Conform regulilor descrise, modelele noi ale căror indicatori de consum nu îndeplinesc cerințele nu vor putea finaliza procedura de înregistrare (depunere/înregistrare oficială a modelului), ceea ce poate afecta producția, vânzarea și înmatricularea. Consecința practică pentru producători este că dezvoltarea de produs nu mai poate fi orientată doar către autonomie și dotări, ci trebuie să includă mai strict eficiența energetică la nivel de vehicul. Încotro se mută competiția În industrie există așteptarea ca, odată cu progresul tehnologic și aplicarea standardelor, direcția de dezvoltare să se schimbe treptat de la „baterii mari și autonomie foarte lungă” către eficiență, optimizare structurală și proiectare ușoară (reducerea masei), pentru un echilibru mai bun între autonomie, performanță și consum. [...]
Audi mizează pe un „halo car” hibrid cu motor termic, într-un moment în care împinge electrificarea , iar strategia spune multe despre cum vrea marca să-și reconpună credibilitatea de performanță înainte de intrarea în Formula 1 . Potrivit The Next Web , Audi a prezentat Nuvolari, cel mai rapid și mai puternic model de serie din istoria sa: un supercar plug-in hybrid (hibrid cu încărcare la priză), cu 1.001 PS (736 kW), produs în doar 499 de exemplare, de la 600.000 de euro (aprox. 3,0 milioane lei). Modelul combină un V8 biturbo de 4,0 litri cu trei motoare electrice cu flux axial. Motorul termic livrează singur 800 PS și urcă până la 10.000 rpm, iar fiecare motor electric adaugă 110 kW. În această configurație, Nuvolari accelerează de la 0 la 100 km/h în 2,6 secunde și de la 0 la 200 km/h în 6,8 secunde, cu o viteză maximă de peste 350 km/h. De ce contează: Audi nu renunță la motorul termic în vârful gamei Deși Audi semnalase o direcție de electrificare completă, Nuvolari este un model „de imagine” centrat pe combustie, lansat într-un context în care investițiile cumulate ale Europei în vehicule electrice au depășit 200 miliarde euro, notează publicația. Datele preliminare de consum și emisii întăresc mesajul: 11,3 l/100 km (consum ponderat), 7,8 kWh/100 km utilizare electrică și 270 g CO2/km — cifre care indică prioritatea pentru performanță, nu pentru eficiență. Momentul este cu atât mai relevant cu cât Audi intră în Formula 1 în 2026 și încearcă să-și refacă „creditele” de performanță. În același timp, aceeași sursă amintește presiunea competitivă din China, unde mărcile locale ar controla 70% din piață, iar constructorii străini întâmpină dificultăți. Platformă comună cu Lamborghini și tehnologie proprie Audi Nuvolari folosește aceeași platformă ca Lamborghini Temerario (920 PS), însă Audi a urcat puterea și a adăugat tehnologii proprii. Un exemplu este sistemul „quattro predictive ride”, care procesează în timp real un set de parametri (unghiul volanului, accelerația, rata de girație și nivelul de aderență) și coordonează motoarele electrice, frânele și elementele aerodinamice ca o rețea unificată. Caroseria este realizată aproape integral din polimer ranforsat cu fibră de carbon, pe o structură Audi Space Frame. Aerodinamica activă, inspirată de Formula 1, își ajustează poziția pentru a genera apăsare la cerere, iar un cadru vertical cu 64 de plăci orientate individual dirijează aerul printr-un canal S-duct ascuns. Producție limitată și calendar comercial Audi va produce 499 de unități, cu preț de pornire de 600.000 de euro (aprox. 3,0 milioane lei). Comenzile se deschid la finalul lui 2026, iar livrările sunt programate pentru prima jumătate din 2027. Pentru detalii tehnice și prezentarea oficială a modelului, compania indică pagina dedicată: Audi . [...]
