Știri
Știri din categoria Auto

Dacia pregătește a doua electrică din gamă, produsă în Europa, un pas cu impact direct asupra mixului de producție și a poziționării mărcii pe segmentul accesibil al mașinilor cu baterie, potrivit Profit. Viitorul model a fost surprins în trafic, sub camuflaj, în timpul testelor, iar mașina ar urma să fie înrudită cu actualul Renault Twingo E-Tech.
Modelul este descris ca fiind „bazat pe platforma lui Renault Twingo” și ar urma să fie produs în Slovenia, la uzina din Novo mesto. În același timp, Spring rămâne „cel mai accesibil model electric Dacia”, ceea ce sugerează o structurare a ofertei electrice în două trepte: entry-level (Spring) și un al doilea model european, cu altă bază tehnică și altă amprentă industrială.
Din informațiile publicate, noua Dacia electrică:
Profit notează că, începând din acest an, Dacia va avea în gamă două modele complet electrice, Spring și noul vehicul derivat din Twingo. În lipsa altor detalii tehnice sau comerciale în textul disponibil (preț, autonomie, baterie, calendar ferm), rămâne de urmărit dacă debutul din octombrie va fi însoțit și de informații despre intrarea efectivă pe piață.
Recomandate

Turcia își consolidează rolul de bază de producție cu costuri reduse pentru exportul auto către UE , pe fondul unei combinații de lanțuri de aprovizionare puternic localizate, costuri mai mici cu forța de muncă și avantaje comerciale care permit livrări rapide spre Europa, arată o analiză din Ziarul Financiar . Pentru constructorii care vând în Uniunea Europeană, această rețetă se traduce în presiune suplimentară pe fabricile din UE, inclusiv din Europa de Est, într-o perioadă în care competiția chineză se intensifică. În România, producția auto este concentrată în două mari centre: Dacia (Renault) la Mioveni și Ford Otosan la Craiova. În paralel, Renault produce Duster și în Turcia, la Bursa, unde, potrivit articolului, grupul francez produce și asamblează cel puțin patru modele: Clio 5, Duster 3, Boréal și Clio 6. Boréal reprezintă a doua fază a unei investiții de 400 de milioane de euro (aprox. 2,1 mld. lei) în extinderea unității, anunțată în 2023 împreună cu partenerul local OYAK. De ce contează: costurile și „localizarea” scurtează lanțul și ieftinesc exportul Un element-cheie este gradul ridicat de conținut local (ponderea componentelor și operațiunilor realizate în țară). Pentru unul dintre modelele Clio fabricate la Bursa, gradul de conținut local este de 100%, iar la Duster Renault a obținut o rată de localizare de peste 40%, potrivit presei turcești citate în analiză. Un conținut local mare înseamnă lanțuri de aprovizionare mai scurte și, implicit, costuri mai mici. Directorii fabricii Renault din Bursa indică și densitatea furnizorilor ca avantaj operațional: 80% dintre furnizori sunt la o distanță de până la 200 km, iar cel mai mare producător de motoare auto din Turcia are fabrica lângă cea a Renault. Avantajele „de țară”: curs, taxe și standarde Analiza punctează mai multe motive pentru care Turcia devine atractivă pentru producția destinată exportului: deprecierea multianuală a lirei turcești, care face exporturile mai competitive atunci când veniturile în euro sau dolari sunt convertite în moneda locală; inflația ridicată: indicatorul a trecut de 30% în aprilie, iar media a fost de aproape 60% în 2024 și de 54% în 2023 (pe termen scurt, convertirea veniturilor externe poate avantaja exportatorii, deși pe termen lung inflația împinge costurile în sus); costuri cu forța de muncă mai mici decât în UE; acces comercial favorabil: Turcia nu este în UE, dar exportă fără taxe vamale speciale; posibilitatea de a-și stabili propriile standarde (de exemplu de mediu), care pot fi mai puțin costisitoare decât cerințele din blocul comunitar. Logistică și capacitate: export rapid către Europa și dincolo de ea Bursa și regiunile învecinate sunt descrise drept „Detroitul Turciei”, cu legături rapide către Marea Marmara, porturi și autostrăzi, plus conexiune rutieră către Istanbul și mai departe către Grecia, deci către UE. Renault exportă prin portul Borusan (districtul Gemlik) către piețe din Europa, Africa și Orientul Mijlociu. Uzina Renault din Bursa, cea mai mare din Turcia, funcționează „zi și noapte, șase zile pe săptămână”, cu 5.600 de angajați și 800 de roboți, în trei schimburi. Capacitatea de producție este de 390.000 de unități pe an, potrivit Le Monde, iar peste 70% din mașinile construite acolo sunt exportate. Boréal produs la Bursa este trimis pe piețe din 50 de țări, conform articolului. În ansamblu, Turcia găzduiește producție auto și de utilitare ușoare și pentru Ford (prin Ford Otosan), Stellantis, Toyota și Hyundai, iar analiza notează că este „foarte probabil” ca în următorii ani să apară și constructori din China, precum BYD. În 2025, industria auto turcă a produs 1,4 milioane de vehicule. Ce urmează Direcția indicată de investițiile în derulare și de orientarea puternică spre export sugerează că Turcia va continua să atragă producție pentru piețele externe, în special pentru UE, pe măsură ce constructorii caută să reducă costurile și să răspundă presiunii concurențiale. În lipsa unor schimbări de politici comerciale sau de costuri interne, avantajele operaționale și logistice descrise în analiză rămân un argument puternic pentru relocarea incrementală a volumelor către Turcia. [...]

Dacia rămâne lider în W2RC cu două etape înainte de final , un context care poate consolida vizibilitatea internațională a proiectului Dacia Sandriders în motorsport, potrivit Profit . La finalul Raliului Argentinei „ Desafío Ruta 40 ”, Dacia se menține pe primul loc în Campionatul Mondial FIA de Rally‑Raid (W2RC), atât în clasamentul piloților, cât și în cel al constructorilor. În sezon au mai rămas două etape. În același timp, echipa Dacia Sandriders își păstrează poziția de lider și la categoriile navigatori și constructori, după ce echipajul Nasser Al-Attiyah/Fabian Lurquin a obținut un podium la „Desafío Ruta 40”. Miza imediată este una de performanță sportivă, dar cu efecte directe de imagine pentru marca Dacia: menținerea pe primul loc până la finalul sezonului ar însemna confirmarea competitivității proiectului Sandriders într-un campionat mondial, într-un moment în care mai sunt doar două runde care pot schimba ierarhiile. [...]

Dacia aduce Duster Pick-Up în zona utilitară cu omologare N1 și sarcină utilă de 430 kg , un pas care extinde oferta mărcii către clienți profesioniști și companii, potrivit Mobilissimo . Modelul, realizat în colaborare cu Romturingia , poate fi comandat începând cu 17 septembrie. Noul Duster Pick-Up este gândit ca o versiune utilitară a SUV-ului, pentru utilizare zilnică și transport de marfă. Are cabină dublă cu patru locuri, iar capacitatea maximă de încărcare ajunge la 430 de kilograme. Configurația benei și elemente practice Bena are dimensiuni utile de 1,05 metri lungime și 1 metru lățime, cu acces printr-un oblon cu deschidere largă. Pentru prinderea încărcăturii, mașina vine cu: două șine metalice laterale; patru puncte de ancorare. Pentru pasagerii din spate este menționată și o cotieră centrală, „în premieră” pe această versiune. Motorizări, echipări și sisteme de siguranță Dacia comercializează modelul în trei niveluri de echipare: Expression , Extreme și Journey . Sunt disponibile două motorizări conforme Euro 6: Hybrid 140 și Mild Hybrid 130 4x4 (mild hybrid înseamnă un sistem hibrid ușor, care asistă motorul termic, fără rulare electrică extinsă ca la un hibrid clasic). Modelul este omologat în categoria N1 (vehicul pentru transport de marfă) și păstrează sistemele de siguranță disponibile pe Duster, inclusiv frânare automată de urgență, asistență la pornirea în rampă, sistem pentru coborârea pantelor, recunoașterea indicatoarelor, avertizare unghi mort și asistență la menținerea benzii. În funcție de versiune, este disponibilă și camera Multi-View. Preț și poziționare Duster Pick-Up pornește de la 25.983 de euro fără TVA (aprox. 129.000 lei , la un curs estimativ de 4,97 lei/euro) și este disponibil în șapte culori de caroserie. Publicația notează că modelul țintește în special profesioniștii și companiile, dar poate fi o opțiune și pentru utilizatorii care caută un vehicul versatil, orientat spre funcționalitate. [...]

NVIDIA își extinde ecosistemul DRIVE Hyperion pentru a accelera trecerea robotaxi de la proiecte-pilot la flote comerciale la nivel global, prin parteneriate care acoperă producția de vehicule, software-ul de conducere autonomă și integrarea în rețele de ride-hailing, potrivit NVIDIA News . Platforma NVIDIA DRIVE Hyperion este prezentată ca o fundație „level 4-ready” (pregătită pentru autonomie de nivel 4 – vehiculul poate conduce singur în condiții definite, fără intervenția șoferului), construită pe sistemul de siguranță „full-stack” NVIDIA Halos pentru „physical AI” (aplicații AI care operează în lumea reală). Pachetul combină calculul la bord (NVIDIA DRIVE AGX), sistemul de operare NVIDIA Halos OS bazat pe DriveOS, o suită de senzori compatibilă și software-ul NVIDIA DRIVE AV pentru conducere automatizată și autonomă. De ce contează: standardizare și scalare operațională pentru robotaxi Mesajul central al NVIDIA este că mobilitatea autonomă intră într-o etapă de „scalare industrială”, în care provocarea nu mai este doar dezvoltarea tehnologiei, ci replicarea ei în flote, în mai multe orașe și regiuni, cu cerințe ridicate de siguranță. În această logică, DRIVE Hyperion este poziționată ca o platformă comună pentru constructori auto, dezvoltatori de software și operatori de mobilitate, cu scopul de a reduce fricțiunile de integrare dintre componente (calcul, senzori, software, siguranță) și de a accelera implementările. Parteneriatele anunțate și unde se văd primele implementări Extinderea ecosistemului include colaborări în Asia, Europa și Orientul Mijlociu, cu obiectivul de a dezvolta și extinde flote de robotaxi pregătite pentru nivelul 4: Foxconn își extinde colaborarea strategică cu NVIDIA pentru dezvoltarea și implementarea planificată a flotelor robotaxi în Taiwan , începând cu Kaohsiung , cu intenția de extindere în Asia. Foxconn spune că vizează lansarea unui serviciu de robotaxi în 2028 , inițial pe rute aeroport–oraș , apoi pe coridoare conectate la rețeaua de cale ferată de mare viteză . VinFast lucrează cu Autobrains pentru a aduce pe piața din Asia de Sud-Est vehicule de nivel 4 construite pe DRIVE Hyperion, combinând capabilitățile de dezvoltare și producție ale VinFast cu „stack”-ul (pachetul complet) software de conducere autonomă al Autobrains. Uber va integra în rețeaua sa globală de ride-hailing mai multe flote de vehicule autonome bazate pe DRIVE Hyperion, inclusiv o colaborare cu Autobrains pentru un program de robotaxi în München , „mai târziu în acest an”. Detalii despre constructorul auto ales urmează să fie anunțate ulterior. HUMAIN lucrează la aducerea robotaxi bazate pe DRIVE Hyperion în Arabia Saudită , extinzând prezența platformei în Orientul Mijlociu. Ce urmează Din informațiile publicate, următoarele repere sunt legate de calendarul operațional al partenerilor: Kaohsiung este indicat ca oraș de implementare timpurie în Taiwan, Uber și Autobrains plănuiesc un program în München „mai târziu în acest an”, iar Foxconn își propune lansarea unui serviciu de robotaxi în 2028. NVIDIA nu oferă în material detalii financiare sau ținte de volum pentru flote, iar termenii comerciali ai colaborărilor nu sunt precizați. [...]

Acțiunile LG Electronics au urcat cu aproape 24% într-o singură zi , după ce compania a prezentat o gamă de soluții auto construite pe Android Automotive, mizând pe reducerea costurilor producătorilor printr-o arhitectură care simplifică integrarea mai multor ecrane în habitaclu, potrivit The Next Web . Titlurile LG au crescut cu până la 23,95% și au fost tranzacționate ultima dată la 279.500 won, una dintre cele mai mari mișcări zilnice pentru companie din ultimii ani. Reacția pieței sugerează că investitorii văd în această direcție un potențial punct de inflexiune pentru divizia auto a grupului. Ce a prezentat LG și unde spune că scade costurile Produsul central este un sistem „multi-display” care folosește un singur „system-on-chip” (un cip care integrează mai multe funcții de procesare) pentru a controla simultan mai multe ecrane din mașină, inclusiv cu rapoarte de aspect diferite. În configurațiile convenționale, fiecare ecran are nevoie de propriul procesor, ceea ce crește costul și complexitatea. LG susține că abordarea sa „sprijină producătorii auto să reducă semnificativ costul implementării sistemelor multi-display în cabină”. De ce contează: mașina devine o platformă software Android Automotive OS câștigă teren deoarece permite accesul la aplicații direct din vehicul, fără ca telefonul să fie intermediar. În acest context, constructorii auto se îndepărtează de sistemele proprietare de infotainment și se orientează către arhitecturi bazate pe Android, care vin cu ecosisteme de aplicații, actualizări „over-the-air” (la distanță) și integrare cu servicii Google precum Maps, Assistant și Gemini AI. Publicația notează că, spre deosebire de Tesla — care operează pe o stivă software proprie — majoritatea producătorilor tradiționali nu au capacitatea de inginerie necesară pentru a construi și întreține un sistem de operare complet. Android Automotive le oferă o experiență software competitivă fără costurile de dezvoltare aferente. În text sunt menționați ca utilizatori ai platformei, în diverse forme, Volvo, Polestar, GM, Ford și Honda, alături de clienții producători auto ai LG. Implicații pentru LG: întărirea rolului de furnizor integrat LG are deja o poziție importantă în lanțul de aprovizionare auto, fiind descrisă ca unul dintre cei mai mari producători de display-uri pentru vehicule și componente pentru baterii. Integrarea hardware–software pe Android Automotive îi întărește argumentul comercial către constructorii care vor un singur furnizor pentru ecrane, procesoare și sistemul de operare care le conectează. Totuși, rămâne o incertitudine majoră: un salt de 24% al acțiunilor pe baza unui anunț de produs indică așteptări ridicate, dar transformarea acestora în contracte și venituri la scara „prețuită” de piață nu este garantată. În plus, deși piața Android Automotive este în creștere, publicația subliniază că ea este încă mică raportat la veniturile totale ale LG — pariul investitorilor fiind că această piață nu va rămâne mică mult timp. [...]

Samsung a ajuns la 40% din piața globală de stocare auto, depășind Micron , într-o schimbare care poate influența lanțurile de aprovizionare și puterea de negociere a producătorilor auto pe un segment unde cererea crește odată cu dotările digitale din mașini, potrivit IT Home . Datele citate de publicație dintr-un raport S&P Global Mobility arată că, „până anul trecut”, Samsung Electronics a urcat la o cotă de piață de 40% în stocarea pentru automobile, cu 5 puncte procentuale peste nivelul din 2024. Creșterea a venit în principal pe seama Micron, care a coborât de la 40% în 2024 la 35% în 2025, după ce a fost mult timp liderul acestui segment. De ce contează pentru industria auto Miza nu este doar o schimbare de clasament între furnizori, ci faptul că stocarea devine o componentă tot mai critică în arhitectura vehiculelor moderne. Pe măsură ce constructorii echipează mașinile cu sisteme de infotainment mai avansate și cu funcții de asistență la condus, cererea de memorie și stocare auto crește „constant”, notează publicația. În acest context, câștigarea de cotă de piață de către un furnizor dominant poate însemna: o dependență mai mare a unor producători auto și furnizori de nivel 1 (integratori) de portofoliul Samsung; o presiune competitivă suplimentară asupra Micron în contractele noi și în extinderile de capacitate; o repoziționare a puterii de negociere în segmentul componentelor cu marje mai ridicate. Ce a alimentat avansul Samsung IT Home indică extinderea bazei de clienți în piețele auto „de bază” și, în mod special, creșterea puternică a livrărilor de produse de stocare către constructori auto din China, care a contribuit la majorarea cotei globale. Samsung a intrat pe piața de stocare auto în 2015 și și-a extins treptat portofoliul, care include LPDDR (memorie cu consum redus), UFS (stocare flash pentru dispozitive), SSD auto și GDDR (memorie grafică), potrivit aceleiași surse. [...]