Știri
Știri din categoria Auto
Dacia a câștigat pentru prima dată Raliul Dakar, după ce Nasser Al-Attiyah s-a impus la finalul competiției din Arabia Saudită, potrivit Digi24. Pentru pilotul qatarian, acesta este al șaselea titlu la Dakar.
Publicația notează că Al-Attiyah a mai câștigat edițiile din 2011, 2015, 2019, 2022 și 2023, iar succesul din 2026 aduce constructorului Dacia primul triumf în celebra cursă de anduranță, la doar a doua participare. Totodată, pilotul a ajuns la 50 de victorii de etapă în Dakar, egalându-i pe Ari Vatanen și Stéphane Peterhansel.
În ultima etapă, desfășurată sâmbătă, echipajul suedez Ekström/Bergkvist a fost cel mai rapid, cu 46 min 14 sec. Au urmat Sébastien Loeb/Edouard Boulanger (Dacia Sandriders), cu 46 min 22 sec, și Henk Lategan/Brett Cummings (Toyota), cu 46 min 27 sec, consemnează Digi24.
Clasamentul general final l-a indicat pe Nasser Al-Attiyah drept câștigător, cu un timp total de 48 h 56 min 53 secunde. Pe locurile următoare au încheiat Nani Roma/Alex Haro (Ford), cu 49 h 06 min 35 sec, și Ekström/Bergkvist, cu 49 h 11 min 26 sec.
Pentru Dacia, victoria are o miză de imagine și de poziționare în motorsport, într-o competiție în care rezultatele sunt asociate direct cu robustețea și fiabilitatea tehnică. Din informațiile publicate de Digi24 nu reies, însă, detalii suplimentare despre planurile echipei pentru edițiile viitoare sau despre implicațiile comerciale ale succesului.
Recomandate
Dacia mută asamblarea viitorului Striker în Turcia pentru avantajele fiscale ale „producției locale” , un pariu care ar trebui să-i crească rapid competitivitatea pe una dintre cele mai mari piețe auto din proximitatea Europei, potrivit Economica . De ce contează: Turcia, piață mare, dar Dacia are volume mici Miza este una comercială: în primul trimestru din 2026, Dacia a vândut în Turcia 8.187 de mașini, în scădere de la 9.161 în perioada similară din 2025, într-o piață totală de 210.688 de unități. În acest context, Frank Marotte , șeful global de vânzări al Dacia, spune că Striker „va ocupa primul loc” în strategia mărcii în Turcia, tocmai pentru că va fi produs local, ceea ce aduce „avantaje semnificative” în raport cu sistemul fiscal local. „Creșterea noastră în Turcia se va baza pe faptul că vom deveni un producător național odată cu introducerea modelului Stryker pe piața turcă. (…) a fi producător local oferă avantaje semnificative în raport cu sistemul fiscal local.” (Frank Marotte) Publicația notează și comparația cu mărci care asamblează local și au volume mai mari, citând date DataForce: Fiat a vândut 25.834 de unități, Hyundai 13.312, iar Renault 30.706 unități în T1 2026. De ce nu Mioveni: capacitate, componente comune și presiune pe costuri În explicațiile oferite pentru alegerea uzinei Renault din Bursa, apar mai multe elemente operaționale: Mioveni funcționa aproape de capacitatea maximă în momentul deciziei, iar grupul avea „alte unități de producție” care puteau asambla modelul, potrivit declarațiilor Katrin Adt, director executiv al mărcii Dacia. Fabrice Cambolive (Chief Growth Officer și CEO al mărcii Renault) a indicat nevoia de aprovizionare cu componente din mai multe surse și faptul că Striker „se potrivește” cu uzina din Turcia deoarece folosește componente comune cu Renault Boreal (modelul sub marca Renault, asociat cu Dacia Bigster). Thierry Charvet, responsabil de industrie, calitate și lanț de aprovizionare în grup, a atras atenția că la Mioveni baza de cost a crescut puternic : „în ultimii cinci ani (…) practic, s-a dublat”, pe fondul salariilor și energiei, deși uzina rămâne „foarte competitivă”. Separat, articolul menționează că la Mioveni nu pot fi asamblate vehicule complet electrice din cauza lipsei unui „ecosistem” și că retehnologizarea nu este în planurile apropiate, în timp ce strategia „futuREady ” împinge accelerat electrificarea. Ce urmează: țintă de minimum 5% cotă de piață și mai multe modele Marotte afirmă că Dacia are „un plan de creștere foarte concret” pentru Turcia și că, pe lângă Striker, vor mai fi introduse și alte modele , urmând ca marca să revină „foarte curând” cu detalii despre „mijloacele și modelele suplimentare”. Ținta enunțată este o cotă de piață de minimum 5% în Turcia . În prezent, Dacia vinde în Turcia Sandero (inclusiv Stepway) și Jogger, în timp ce Renault are o gamă mai largă, de la Clio și Captur la modele precum Megane, Scenic sau Rafale, potrivit aceleiași surse. [...]
Șefii Dacia avertizează că amânarea Rabla apasă piața auto și cota mărcii în România , într-un moment în care compania spune că pe restul piețelor europene crește, potrivit Adevărul . Mesajul vine pe fondul scăderii vânzărilor și al incertitudinilor economice, iar oficialii Dacia susțin că 2026 va fi „un an dificil”, cel puțin în prima jumătate. Frank Marotte , directorul de vânzări global al Dacia, afirmă că România este „singura piață unde nu creștem”, punând stagnarea pe seama amânării programului Rabla și a „crizei” din România, conform Profit.ro, citat de Adevărul. În aceeași linie, Mihai Bordeanu, director de țară al Renault Group și director general pentru Europa de Sud-Est al mărcii Dacia, descrie piața locală drept „deprimată la minus 20% în primul trimestru”. De ce contează Rabla pentru Dacia și piața locală Bordeanu spune că Rabla a fost un stimulent important pentru industria auto în fața „avalnșei” de mașini second-hand importate și insistă că programul este „extrem de important” pentru Dacia. În același timp, el afirmă că nu există claritate dacă Rabla va funcționa în 2026. „Rabla este extrem de importantă pentru Dacia. Și nu avem nicio idee dacă programul va fi în 2026!” Oficialul leagă revenirea pieței de o reacție a guvernului, indiferent de componența acestuia, argumentând că industria auto a fost un succes în România și că autoritățile ar trebui să trateze piața locală ca pe o prioritate. Indicatori de piață: scădere la înmatriculări și pierdere de cotă În primele trei luni ale anului, Dacia a avut un recul puternic și o scădere majoră a cotei de piață, care a ajuns la circa 18% în martie, după un rezultat negativ de -21% la înmatriculări, cu 4.983 de autoturisme, potrivit Profit.ro. Publicația notează că în decembrie 2025 cota de piață a Dacia era de peste 32%, iar la finalul primului trimestru din 2025 era de 29,5%. La ce se așteaptă compania în 2026 Bordeanu spune că, din discuțiile cu colegi, bănci și companii financiare, „toată lumea” anticipează un 2026 dificil. El indică o posibilă îmbunătățire după vacanța de vară, dar condiționează această speranță de absența unor noi șocuri politice în perioada imediat următoare. [...]
Volkswagen ia în calcul să producă și să vândă în Europa modele dezvoltate inițial pentru China , într-o încercare de a crește utilizarea fabricilor europene și de a-și adapta modelul de business la un context cu tarife mai mari și cerere mai slabă, potrivit IT Home , care citează un material Reuters din 30 aprilie. Miza este una operațională și de cost: grupul german analizează dacă poate aduce înapoi în Europa „modele exclusiv pentru China”, inclusiv prin folosirea capacităților de producție europene împreună cu parteneri chinezi. CEO-ul Oliver Blume a spus că, deși performanța din primul trimestru a fost „relativ solidă” în condițiile actuale, modelul de afaceri al companiei „nu poate genera randamente suficiente” în noul mediu. Presiune pe profit și pe restructurare Contextul deciziei este deteriorarea rezultatelor financiare și nevoia de ajustări mai profunde decât tăierile de costuri deja anunțate. În primele trei luni ale anului, profitul operațional al Volkswagen a scăzut cu 14% față de anul anterior, la 2,5 miliarde euro (aprox. 12,5 miliarde lei). Conform unei analize Visible Alpha citate în material, analiștii se așteptau anterior la un profit operațional aproximativ stabil. Managementul a indicat anterior că măsurile actuale de reducere a costurilor nu sunt suficiente pentru a asigura dezvoltarea viitoare a grupului. Planul menționat în articol prevede până în 2030 reducerea cu 50.000 de posturi în Germania, la nivelul întregului grup. Ce urmărește Volkswagen în Europa: capacitate folosită mai bine Blume a indicat că, pentru fabrici cu utilizare sub nivelul optim (este menționat exemplul Osnabrück, în nordul Germaniei), o direcție prioritară ar fi colaborarea cu industria de apărare, aflată în expansiune. În paralel, cooperarea cu parteneri chinezi este prezentată ca o posibilă soluție pentru a umple capacitatea disponibilă. Volkswagen spune că vrea să evalueze ce modele din portofoliul destinat Chinei ar putea fi potrivite pentru piața europeană și dacă este fezabilă împărțirea capacității de producție din Europa cu parteneri chinezi, fără a oferi detalii suplimentare. Potrivit materialului, este prima dată când grupul confirmă că ia în calcul această opțiune. De ce contează: semnal pentru industria auto germană și competiția din UE Pentru industria auto germană, aflată sub presiune, o astfel de abordare ar putea susține ocuparea forței de muncă și productivitatea, notează articolul. În același timp, prezența producătorilor chinezi în Europa este încă redusă, mai ales în Germania, dar este în creștere. Materialul mai menționează că tensiunile din Orientul Mijlociu au împins în sus prețurile combustibililor, ceea ce poate face mai atractive ofertele axate pe vehicule electrice — segment în care producătorii chinezi sunt puternic reprezentați. [...]
BYD mută arhitectura hibridă spre baterii mai mari și mai mult spațiu util , odată cu introducerea noii platforme „Heyuan ” în producția de serie pe Denza D9 (model 2026), potrivit Car News China . Schimbarea are un impact operațional direct: eliberează spațiu în partea din spate a mașinii, permițând atât un pachet de baterii mai mare, cât și creșterea volumului de depozitare fără modificarea dimensiunilor exterioare. Ce schimbă platforma „Heyuan” în layout-ul mașinii Platforma se bazează pe relocarea tobei de eșapament din zona spate (sub podea) către compartimentul motor, unde este integrată cu alte componente ale grupului motopropulsor. Spre deosebire de configurațiile convenționale, în care eșapamentul ocupă spațiul de sub caroserie în spate, noul aranjament „eliberează” zona posterioară. Consecința este o reconfigurare a șasiului: bateria poate fi poziționată mai central, ceea ce schimbă distribuția maselor și crește spațiul disponibil pentru cabină și bagaje. În cazul Denza D9, această arhitectură susține instalarea unor baterii mai mari decât este tipic pentru un monovolum plug-in hybrid (hibrid cu încărcare la priză). Câștiguri măsurabile de spațiu: +126 litri, până la 882 litri Car News China notează că modificarea de „împachetare” (packaging) aduce un plus de 126 litri de spațiu de depozitare ascuns în spate, iar capacitatea totală de încărcare ajunge la 882 litri . Creșterea vine din mutarea tobei în față și utilizarea mai eficientă a spațiului de sub podea și din compartimentul posterior. Pentru segmentul MPV, unde numărul de pasageri și volumul pentru bagaje sunt criterii-cheie, avantajul este că spațiul util crește fără ca modelul să devină mai mare la exterior. Implicația pentru baterie: 66,48 kWh și potențial de peste 100 kWh În Denza D9, platforma permite un pachet de baterii plug-in hybrid de 66,48 kWh . Aceeași sursă susține că soluția de arhitectură poate acomoda, în anumite configurații, formate de baterii care depășesc 100 kWh , tocmai datorită spațiului eliberat în spate. Această direcție se aliniază tendinței de creștere a autonomiei în regim electric la hibridele plug-in, mai ales pe vehicule mari, precum MPV-urile. „Heyuan” nu înlocuiește DM 5.0: platformă vs. sistem hibrid Publicația diferențiază între: DM 5.0 : un sistem hibrid (strategie de control și integrare motor termic–motoare electrice–management baterie), orientat pe eficiența motorului și reducerea consumului. „Heyuan” : o platformă de arhitectură fizică (layout), care schimbă poziționarea componentelor și modul de utilizare a spațiului. Cele două pot coexista: „Heyuan” poate fi folosită împreună cu sistemele hibride din seria DM, inclusiv DM 5.0, pentru că vizează structura și amplasarea componentelor, nu „logica” de control a propulsiei. Constrângeri de inginerie și extindere comercială Integrarea eșapamentului în compartimentul motor aduce cerințe suplimentare de inginerie, inclusiv pentru contrapresiunea în evacuare, disiparea căldurii și controlul zgomotului/vibrațiilor (NVH), potrivit unor surse din industrie citate de Car News China. Materialul menționează și un proces de dezvoltare pe mai mulți ani, cu depuneri de brevete. A doua generație Denza D9 este primul model de serie care adoptă platforma, marcând trecerea de la dezvoltare la producție în masă. Separat, BYD ar avea în plan instalarea a 6.000 de stații de încărcare rapidă („flash charging”) în afara Chinei, în contextul extinderii Denza în Europa, unde D9 și Z9 GT ar urma să fie introduse. Context de piață: vânzările Denza în China rămân volatile Conform China EV DataTracker , Denza a raportat vânzări domestice de 6.762 unități în martie 2026 (în creștere cu 26,4% față de februarie, dar în scădere cu 46,4% față de martie 2025). În februarie au fost 5.351 unități , iar în ianuarie 5.449 unități , ambele luni având scăderi anuale de peste 35%, potrivit aceleiași surse. [...]
Volkswagen ia în calcul să-și „închirieze” capacitățile neutilizate din Europa către producători chinezi , o mișcare menită să reducă pierderile generate de uzinele care funcționează sub capacitate, dar care poate accelera presiunea competitivă chiar pe piața de acasă, potrivit piataauto.md . Declarația a fost făcută de Oliver Blume , șeful grupului VW, în contextul raportării rezultatelor pe primul trimestru. El a argumentat că integrarea producției unor modele chinezești în fabricile VW ar reduce pierderile asociate capacității neutilizate și ar coborî costul de producție pe mașină, prin distribuirea costurilor fixe la un volum mai mare de unități. „Integrarea producţiei de modele chinezeşti în fabricile VW ar fi o soluţie inteligentă, care ne-ar permite să reducem pierderile generate de capacitatea neutilizată şi să ne reducem costurile de producţie per maşină.” „Prin urmare, suntem deschişi să împărţim fabricile noastre cu producătorii chinezi, pentru a produce în ele atât modelele noastre, cât şi ale lor.” De ce contează: reducerea costurilor vine cu un risc strategic Blume a explicat că grupul se așteaptă la o concurență mai dură în Europa, în special din partea producătorilor chinezi, iar folosirea la maximum a uzinelor ar fi o formă de pregătire pentru această presiune, prin scăderea costurilor per automobil fabricat. Analiza piataauto.md atrage însă atenția asupra riscului strategic: un producător chinez care ar produce în uzinele VW ar evita investițiile inițiale mari necesare construirii unei fabrici în Europa (teren, linii robotizate, infrastructură, logistică), intrând direct în producție cu costuri curente. În această logică, avantajul de cost obținut de VW pe termen scurt ar putea întări, în paralel, un concurent care își consolidează poziția pe piața europeană. Context operațional: capacitate neutilizată semnificativă în Germania Justificarea invocată de șeful VW pornește de la scăderea producției în Germania: potrivit lui Blume, fabricile grupului și-au redus producția cu 1 milion de unități, incluzând atât uzine oprite, cât și unități care funcționează la „turații minime”. În acest context, VW ar urmări să înlocuiască o parte din volumele proprii pierdute cu volume produse pentru alți constructori. Publicația notează că grupul ar viza în primul rând producători chinezi cu care are deja parteneriate în China: Xpeng , SAIC și FAW. Precedente invocate: Stellantis, Leapmotor și producția în Europa În același material este menționat cazul Stellantis, care a deschis calea pentru Leapmotor, iar producția chinezilor are loc deja în fabrici din Polonia și Spania. Tot ca exemplu este dată fabrica Magna Steyr din Austria, care asamblează modele Xpeng și Aito, alături de Mercedes G-Class, într-un model de producție pe bază de contract. Pentru acest subiect, piataauto.md trimite și la un material separat despre primele livrări ale unor modele chinezești asamblate în Austria, disponibil aici . În paralel, piataauto.md amintește că VW a început să lanseze în China modele concepute local, folosind tehnologie de la parteneri chinezi, cu exemple precum AUDI E5 (cu SAIC) sau VW ID Unyx 08 (cu Xpeng). În această cheie, invitația de a produce în Europa ar reprezenta încă un pas în adâncirea dependenței de tehnologie și volume externe, cu potențiale consecințe pentru poziția competitivă a grupului și, mai larg, pentru industria auto germană. [...]
Grupul Hyundai vrea să echipeze 20 de milioane de mașini cu Pleos Connect până în 2030 , un nou sistem de infotainment gândit ca platformă „software-first”, care poate fi extins și îmbunătățit constant prin actualizări la distanță (over-the-air), potrivit Motor1 . Miza este una operațională: mutarea unei părți tot mai mari din experiența de utilizare și din funcțiile mașinii în zona de software, cu impact direct asupra modului în care vor fi întreținute și actualizate vehiculele în timp. Lansarea comercială începe în luna mai în Coreea de Sud, pe modelul Hyundai Grandeur, urmând o extindere globală. În Europa, primul model care va primi sistemul este noul Hyundai Ioniq 3. De ce contează: mașina devine o platformă actualizabilă Hyundai Motor Group poziționează Pleos Connect ca element central al transformării către un furnizor de mobilitate orientat pe software. Sistemul este construit în jurul unor principii declarate de companie: ușurință în utilizare, siguranță și „deschidere” (adică integrarea de servicii și aplicații ale unor terți). Obiectivul este o platformă scalabilă, care să poată primi funcții noi și îmbunătățiri fără vizite la service, prin actualizări over-the-air. Cum arată și cum se operează interfața Interfața este descrisă ca fiind inspirată de logica de utilizare a smartphone-urilor și a fost dezvoltată pe baza unor studii privind comportamentul șoferilor. Configurația include: un ecran central lat, împărțit pe zone funcționale; un afișaj suplimentar, subțire, în câmpul vizual al șoferului; o bară inferioară pentru acces rapid la funcții folosite frecvent; comenzi fizice pe volan și sub ecran, pentru a reduce distragerea atenției; control prin gesturi pentru organizarea sau închiderea aplicațiilor. Ecranul central reunește informații de condus, navigație, media și aplicații ale unor furnizori terți. Navigație refăcută și asistent vocal cu inteligență artificială Un accent important este pus pe navigație, care a fost revizuită ca structură și funcționalitate. Hyundai spune că a folosit volume mari de date din utilizare reală pentru a optimiza aspectul și meniurile, astfel încât funcțiile folosite des să fie accesate mai rapid. Interfața este modulară și configurabilă, iar datele de trafic în timp real sunt integrate continuu în rutare. Componenta de interacțiune este asistentul vocal Gleo AI, bazat pe un model lingvistic de mari dimensiuni (Large Language Model). Conform descrierii, acesta poate înțelege limbaj natural, interpreta cereri în context și executa mai multe comenzi simultan, inclusiv pentru funcții ale mașinii (de exemplu navigație sau climatizare) și pentru accesarea unor informații externe (vreme, știri și altele). Sistemul include recunoaștere vocală „pe zone”, pentru a atribui comenzile anumitor locuri din mașină. Magazin de aplicații și „Pleos Playground” pentru dezvoltatori Pleos Connect este completat de un magazin de aplicații „deschis”, pentru integrarea serviciilor terțe. Printre primii parteneri menționați se află NAVER, pentru servicii de hărți și mobilitate. Sunt prevăzute și aplicații media (inclusiv servicii de streaming) disponibile direct în mașină, fără conectarea unui dispozitiv extern. Pentru dezvoltatori, Hyundai introduce „Pleos Playground”, un set de interfețe și instrumente care ar urma să permită crearea și integrarea de aplicații în ecosistem. Pe termen lung, grupul leagă Pleos Connect de arhitectura „ Software Defined Vehicle ” (vehicul definit de software), cu obiectivul de a crește rolul inteligenței artificiale în personalizarea interacțiunii dintre șofer și mașină. [...]
