Știri
Știri din categoria Auto
Suspiciunile privind „umflarea” vânzărilor BYD prin înmatriculări pe termen scurt ridică semne de întrebare despre cât de solide sunt creșterile raportate ale mărcii în Germania, într-un context în care astfel de statistici influențează percepția consumatorilor și competiția pe piață, potrivit PiataAuto.
Agenția germană de înmatriculări VDA a semnalat o anomalie în datele pentru finalul lui 2025: BYD ar fi raportat că a vândut în 2025 mai multe mașini decât numărul total de vehicule BYD aflate în circulație în Germania la începutul lui 2026. Investigația a fost relatată de publicația germană AutoBild.
Concret, la 1 ianuarie 2026 figurau în circulație 18.536 automobile BYD în Germania (toate vârstele), în timp ce BYD raportase 23.306 automobile vândute doar în 2025. În mod normal, stocul „în circulație” ar fi trebuit să includă acumularea vânzărilor din anii anteriori (minus casări), ceea ce ar fi dus, teoretic, la un total mai mare decât vânzările unui singur an.
VDA ar fi constatat că cel puțin 33,1% dintre mașinile raportate ca vândute în 2025 au fost radiate după doar 30 de zile. Proporția ar echivala cu aproximativ 7.714 automobile, iar fără acestea vânzările din 2025 ar coborî la 15.592 unități.
Explicația indicată este folosirea înmatriculărilor pe termen scurt: dealerii înmatriculează mașina pe numele lor, ceea ce o face să intre în statistică drept „vânzare” de automobil nou. Ulterior, dacă găsesc client, o revând; dacă nu, o radiază și o păstrează la vânzare ca „la mâna a doua”, deși are 0 km. La a doua înmatriculare, vehiculul nu mai intră în statistică, ceea ce poate crea o imagine de creștere accelerată, deși o parte din mașini rămân în stocuri.
PiataAuto notează că în calculele de mai sus nu ar fi incluse potențiale manipulări din decembrie, deoarece efectul radierilor apare după 30 de zile, în ianuarie.
BYD a comunicat pentru 2025 o creștere a vânzărilor în Germania de +706,2%. Pe baza cifrelor „curățate” de înmatriculările radiate rapid, rezultatul ar indica o creștere de +439% (de la 2.891 unități în 2024 la 15.592 în 2025), iar dacă s-ar lua în calcul și efectele din decembrie, creșterea „reală” ar putea fi „în jurul a 300%”, potrivit aceleiași surse. Estimarea este prezentată ca probabilitate, nu ca rezultat final confirmat.
AutoBild ar mai menționa că o anumită pondere de înmatriculări temporare este normală, însă doar câteva mărci ar avea proporții atipic de mari: BYD (cea mai „deviată” statistic), Toyota, Opel și Mazda. Pentru restul mărcilor, ponderea ar fi sub 2%, adesea sub 1%, fiind asociată mai ales cu mașini de test-drive.
PiataAuto amintește că în mai 2025 ar fi fost descoperită în China o situație similară, descrisă local drept „escrocherie”, deoarece ar fi implicat și obținerea de subvenții necuvenite prin înmatriculări false. Ar fi fost investigați peste 4.000 de dealeri și producători, iar BYD ar fi fost printre actorii principali ai dosarului. Consecința menționată: autoritățile ar fi redus drastic facilitățile fiscale și subvențiile și ar fi impus vânzarea stocurilor mari de mașini „la mâna a doua”, cu 0 km.
Recomandate
BYD schimbă arhitectura Seagull și mizează pe tracțiunea spate ca diferențiator într-un segment tot mai aglomerat , potrivit Car News China , care prezintă a doua generație a hatchback-ului electric (numit și „Great Seagull”) expusă în China. Mutarea motorului pe puntea spate eliberează spațiu sub capotă pentru un portbagaj frontal (frunk), o dotare încă rară în zona mașinilor electrice mici sub 100.000 yuani (14.895 dolari, aprox. 67.000 lei). Informațiile despre mașină au apărut inițial în presa locală, prin Autohome , pe fondul documentelor depuse la Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației din China (MIIT) și după publicarea unor schițe de design. Ce se schimbă la trenul de rulare și șasiu Prima generație Seagull folosea un motor de 55 kW montat față, cu tracțiune față. Pentru a doua generație, unitatea de propulsie este mutată pe puntea spate, iar datele MIIT indică un motor (model TZ164XYB) produs de Zhengzhou BYD Auto Co., Ltd., cu putere nominală de 95 kW (127 CP). Pe baza acestor date, viteza maximă listată urcă la 150 km/h. La nivel de șasiu, modelul trece de la punte spate cu bară de torsiune la o suspensie spate independentă multi-link. Se schimbă și roțile: anvelope 205/60 R16 pe jante de 16 inci, față de anvelopele mai înguste (165 mm și 175 mm) ale modelului ieșit din gamă. Portbagaj frontal și modificări în cabină Prin mutarea ansamblului de propulsie în spate, compartimentul din față poate găzdui un portbagaj frontal. BYD nu a comunicat, deocamdată, volumul acestuia. În interior, mașina are un ecran central „plutitor” și un volan cu două spițe, cu partea inferioară aplatizată. Consola include comutatoare fizice tip „toggle” sub gurile de ventilație, încărcare wireless pentru telefon și două suporturi de pahare dispuse vertical. Potrivit materialului, schițele de cabină publicate anterior indicau și renunțarea la instrumentarul de bord clasic. De ce contează: presiune competitivă în EV-urile mici Car News China notează că noul Seagull ajunge să semene, ca soluții tehnice, cu Geely EX2 (vândut ca Xingyuan în China): ambele au tracțiune spate, suspensie spate independentă, portbagaj frontal și același ampatament de 2.650 mm. Seagull are 4.205 mm lungime, cu 70 mm mai mult decât rivalul menționat. Contextul este o competiție în creștere pe segmentul EV-urilor mici din China. În august, înmatriculările retail pentru Seagull (generația actuală) au fost de 10.103 unități, în timp ce Geely Xingyuan a raportat 39.651 înmatriculări retail și 60.955 livrări wholesale, conform China EV DataTracker (date citate de publicație). BYD nu a anunțat încă prețurile și nici calendarul de lansare pe piață pentru noua generație Seagull. [...]
Nio își reduce drastic capacitatea de service în Germania , închizând la final de septembrie 2026 două hub-uri și lăsând München ca singurul punct din țară cu atelier propriu și predare de vehicule, potrivit WinFuture . Mișcarea are un impact operațional direct pentru clienții existenți, care vor depinde de parteneri externi pentru reparații și de procese gestionate prin aplicație. Ce se închide și ce rămâne funcțional Nio va închide până la sfârșitul lui septembrie 2026 hub-urile din: Köln Weiterstadt (lângă Frankfurt) După aceste închideri, doar locația din München va mai rămâne activă pentru „predare și service”, ceea ce înseamnă că rețeaua proprie de întreținere a mărcii se comprimă la un singur punct la nivel național. De ce contează: service-ul trece la parteneri, iar clienții reclamă lipsa de predictibilitate Pe fondul scăderii puternice a vânzărilor, reparațiile vor fi direcționate către ateliere partenere , iar programările ar urma să fie făcute prin aplicație. Publicația notează că, în forumurile de clienți, apar critici legate de: dispariția contactului direct cu reprezentanții Nio; neclarități privind fluxurile pentru lucrările în garanție. În plus, Renania de Nord–Westfalia pierde, odată cu hub-ul din Köln, ultima legătură directă la un atelier Nio , iar showroom-ul din Düsseldorf nu are zonă de service. Contextul comercial: prăbușire a înmatriculărilor și „îngheț” pe infrastructură Motivul invocat pentru restructurare este reculul sever al vânzărilor. Conform datelor citate din Kraftfahrt-Bundesamt, între ianuarie și august 2026 au fost înregistrate 19 înmatriculări noi Nio în Germania, dintre care una singură în august ; în 2023, Nio vânduse 1.263 de vehicule pe piața germană. Totodată, compania: caută subchiriasi pentru showroom-urile din Berlin, Frankfurt și Düsseldorf; a închis definitiv Nio House din Hamburg în iulie 2026; a oprit extinderea stațiilor de schimb de baterii ( Power Swap Stations ) în Europa; a amânat lansarea sub-brandului Onvo pentru 2028. Retragere sau reorganizare? Nio respinge ideea unei retrageri complete din Europa și vorbește despre o restructurare . Totuși, semnalele operaționale descrise în material indică o reducere substanțială a prezenței, inclusiv prin faptul că nu sunt planificate modele noi pentru piața europeană înainte de finalul lui 2027 și că firma își mută din nou accentul către piața chineză. [...]
BMW testează i3 Touring pe platforma Neue Klasse , cu autonomie declarată de până la 750 km , semn că producătorul accelerează pregătirea unei break-uri electrice cu miză de volum pentru 2027, potrivit CNMO , care publică fotografii spion surprinse lângă circuitul Nürburgring din Germania. Modelul este descris ca un „touring” (break) 100% electric construit pe arhitectura Neue Klasse și ar urma să fie prezentat în prima jumătate din 2027, cu intrare pe piață în a doua jumătate a aceluiași an. Publicația notează și un calendar mai precis: lansare în jurul lunii aprilie 2027 și începerea livrărilor în jurul lunii noiembrie. Ce indică imaginile spion despre design și aerodinamică Conform materialului, camuflajul este deja redus, iar detaliile de design devin mai ușor de identificat. i3 Touring ar păstra limbajul de design al versiunii sedan i3, cu: faruri full-LED; conturul grilei „dublu rinichi” vizibil; spoiler de plafon specific break-urilor; formă a montantului C și a stopurilor „aproape definită”, cu accent pe optimizarea aerodinamicii. Interior și echipări: ecran mare și funcții de încărcare bidirecțională La interior, CNMO menționează un sistem head-up display de mari dimensiuni și un ecran tactil central de 17,9 inci. Pe lista de dotări sunt indicate: plafon panoramic; sisteme avansate de asistență la condus; suport pentru V2L, V2H și V2G (încărcare bidirecțională: alimentarea unor consumatori externi, a locuinței sau schimb de energie cu rețeaua). Motorizări și autonomie: până la 469 CP și „până la 750 km” în configurația cea mai eficientă Pe partea de propulsie, sursa vorbește despre mai multe versiuni: i3 30 și i3 40, cu un singur motor și tracțiune spate; i3 50 xDrive, versiune de performanță cu două motoare și putere maximă de 469 CP. În ceea ce privește autonomia, publicația indică un maxim „de până la 750 km” pentru configurația cu eficiența cea mai bună, fără a preciza ciclul de testare sau capacitatea bateriei, ceea ce limitează comparabilitatea directă cu valorile omologate în Europa. [...]
Constructorii chinezi își mută ofensiva în Europa de la export la preluarea de capacități de producție , pe fondul unor reguli europene care ar putea condiționa sprijinul public de criterii de tip „Made in EU”, potrivit unei analize Mobilissimo . Miza nu mai este doar evitarea taxelor pentru mașinile importate din China, ci accesul la fabrici, furnizori și forță de muncă din UE, înainte ca cerințele de conținut local să devină mai stricte. Schimbarea de strategie este legată de discuțiile de la Bruxelles despre Industrial Accelerator Act , un pachet aflat în proces legislativ care propune criterii „Made in EU” pentru anumite forme de sprijin și achiziții și urmărește ca investițiile mari în sectoare strategice să lase mai multă valoare în interiorul Uniunii (producție, angajați, furnizori și, în unele situații, tehnologie). Cu alte cuvinte, simpla asamblare în Europa ar putea să nu mai fie suficientă pentru a beneficia de anumite avantaje. De ce fabricile existente au devenit „activul” cheie Într-un material citat de Mobilissimo, Reuters scrie că BYD, Geely, Chery, Dongfeng și alți constructori chinezi caută activ fabrici existente în Europa. Logica este operațională: o uzină funcțională poate fi repornită mai repede decât construirea uneia noi și vine „la pachet” cu elemente greu de replicat rapid — personal calificat, rețea de furnizori, logistică, proceduri și infrastructură. În acest context, Alfredo Altavilla, consilier special BYD pentru Europa, a descris pentru Reuters competiția directă pentru aceleași active industriale: „În aeroporturi ne întâlnim cu toții.” Analiza notează că BYD ar evalua inclusiv opțiuni în Franța și Spania și estimează, în perspectivă, nevoia de trei fabrici auto și una de baterii în Europa. Valencia, precedentul: producție comună și costuri mai mici Un exemplu deja concret este parteneriatul Ford–Geely pentru uzina din Valencia , prezentat ca model de „intrare” în producția europeană fără a ridica o fabrică de la zero. În comunicarea oficială Ford, Ford arată că Ford păstrează 66% din noua structură, iar Geely Auto primește 34%, urmând să fie produse atât automobile Ford, cât și două SUV-uri electrice Geely. Rațiunea industrială invocată este utilizarea mai bună a capacității și reducerea costului pe automobil prin volume comune, detaliată de Ford și aici: Ford . Reuters mai indică, potrivit analizei, că: Chery folosește deja capacități industriale în Barcelona; Leapmotor produce prin infrastructura Stellantis; Dongfeng analizează formule similare. Implicații pentru România: Mioveni, între ciclu de produse și interes extern Mobilissimo plasează uzina Dacia de la Mioveni în această ecuație mai largă, în condițiile în care, la începutul lui septembrie, CEO-ul Dacia, Katrin Adt, a spus că nu are „în acest moment” un nou proiect pentru uzina Mioveni pe care să îl poată comunica (conform Ziarul Financiar ). În paralel, analiza amintește declarații potrivit cărora România a pierdut proiecte industriale în favoarea altor țări din regiune (noul Spring în Slovenia, viitorul Striker în Turcia). În același timp, Mioveni rămâne o uzină cu volum: Renault Group indică o producție de 297.182 de automobile în 2025, în principal Duster și Bigster, cu circa 90% la export, potrivit paginii oficiale a grupului: Renault Group . În logica noilor reguli europene, o astfel de capacitate — cu infrastructură, furnizori și personal — poate deveni mai atractivă pentru jucători care caută „pașaport” industrial în UE. Ce e confirmat și ce rămâne speculație Analiza respinge ideea unei tranzacții confirmate privind vânzarea Dacia sau a uzinei Mioveni către un grup chinez, subliniind că discuția reapărută în spațiul public pornește dintr-o presupunere, nu dintr-o ofertă publică, un proces de verificare (due diligence) sau negocieri confirmate. În plus, este menționat că Renault deține 99,43% din Automobile Dacia, ceea ce ar face improbabilă o tranzacție „discretă”, fără mecanisme de verificare. În schimb, zona „realistă” descrisă de Mobilissimo este cea a parteneriatelor și aranjamentelor industriale, nu neapărat a achizițiilor integrale: joint-venture (precum Valencia); participații minoritare (exemplele Renault–Geely din afara Europei); producție pe platforme/tehnologie ale partenerului în fabrici existente. Riscul pentru UE: să localizeze asamblarea, dar nu și controlul tehnologic Unghiul de fond rămâne unul de politică industrială: Europa poate câștiga sau păstra locuri de muncă și capacități de producție, dar să piardă controlul asupra componentelor care decid competitivitatea pe termen lung — platforme, software, tehnologia bateriilor, semiconductori, sisteme avansate de asistență (ADAS) și proprietate intelectuală. De aici și presiunea pentru reguli care să lege investițiile și sprijinul public de „valoarea creată în UE”, nu doar de adresa fabricii. În această cheie, următoarea etapă nu mai este despre taxe vamale, ci despre condițiile concrete în care producția „în UE” devine, în practică, „Made in EU” — și cât din tehnologie rămâne, de fapt, în Europa. [...]
Lamborghini își mută accentul de la „viteză pură” la senzația de condus , mizând pe arhitecturi hibride și pe elemente care diferențiază experiența la volan într-o piață în care accelerația extremă devine tot mai ușor de obținut inclusiv cu mașini electrice, potrivit IT Home . Producătorul italian susține că, în prezent, „nucleul” unui supercar nu mai este doar viteza, ci experiența emoțională și modul în care mașina se simte și se controlează la condus. Contextul invocat este că vehiculele electrice pot livra tot mai simplu accelerații violente, care în trecut erau rezervate vârfului segmentului de supercaruri, ceea ce reduce diferențierea bazată exclusiv pe cifre. Temerario, exemplul strategiei: hibrid și motor care urcă la 10.000 rpm Șeful de proiect al modelului Lamborghini Temerario, Paolo Racchetti , spune că viteza rămâne o componentă importantă a performanței, dar este doar o condiție necesară, nu suficientă, pentru a defini un supercar. În această logică, Lamborghini a ales o soluție hibridă și a păstrat un motor turbo care ajunge la 10.000 rotații pe minut (rpm), despre care compania afirmă că oferă o senzație puternică „pe care doar structura mecanică o poate livra”. Din informațiile prezentate, Temerario folosește: un motor pe benzină V8 de 4,0 litri, cu două turbine; trei motoare electrice; putere totală combinată de 677 kW; accelerație 0–100 km/h în 2,7 secunde. Publicația notează că, dincolo de timpul de accelerație, caracterul modelului ar fi susținut de capacitatea motorului de a urca la 10.000 rpm, Temerario fiind prezentat ca primul supercar de serie care atinge acest prag. Ce câștigă operațional mașina: control mai fin al dinamicii În configurația descrisă, cele două motoare electrice montate în față pot regla separat cuplul pe roata stângă și dreaptă, ceea ce ar permite atât întărirea accelerației în linie dreaptă, cât și control activ al mișcării de girație și al comportamentului în viraje. Racchetti explică faptul că sistemul hibrid ar ajuta la obținerea performanțelor, dar și la diversificarea „personalității” și a dinamicii: aceeași mașină poate funcționa ca un model de tip GT sau poate livra senzații diferite, apropiate de o configurație cu tracțiune spate ori integrală. [...]
Tesla amână din nou momentul Roadster, iar noul termen mută atenția pe credibilitatea calendarului de lansare. Potrivit ArenaEV , anunțul pentru Tesla Roadster a fost împins de la 1 octombrie la 15 octombrie, compania invocând condiții meteo severe în Texas. Evenimentul era programat să aibă loc în aer liber, la situl de rachete SpaceX din McGregor, Texas, lângă Waco. Publicația notează că prognoza pentru 1 octombrie în centrul Texasului indică șanse ridicate de ploaie, furtuni și rafale puternice de vânt — un risc relevant în contextul formatului ales pentru prezentare. Miza nu este doar o „lansare” în sens clasic: planul descris presupune ca Roadster-ul să „plutească”, folosind un pachet de propulsoare cu gaz rece dezvoltat de SpaceX, fără nimeni în mașină, iar spectatorii să fie ținuți la distanță. Totuși, ArenaEV subliniază că prognoza ar arăta o îmbunătățire a vremii în aproximativ două zile, în timp ce reprogramarea a fost făcută pentru 15 octombrie, adică exact două săptămâni mai târziu, într-o zi de joi. În acest context, publicația ridică semne de întrebare privind motivul real al amânării, având în vedere istoricul de întârzieri al modelului. Pentru moment, singura certitudine este noua dată comunicată: 15 octombrie. Dacă demonstrația planificată va avea loc atunci, ar urma să ofere primul indiciu concret despre „versiunea finală” a Roadster-ului și despre cât de realist mai este calendarul Tesla pentru acest proiect. [...]
