Știri
Știri din categoria Auto
BYD își extinde ofensiva în Europa cu un pick-up plug-in hybrid de 435 CP, iar modelul Shark va avea debutul european în iulie, la Goodwood Festival of Speed, potrivit Autocritica. Mișcarea contează prin intrarea unui jucător chinez într-un segment de nișă, dar cu utilizare comercială (tractare), unde electrificarea avansează mai lent decât la SUV-uri și compacte.
BYD a anunțat că va prezenta mai multe modele noi la Goodwood Festival of Speed, eveniment programat în perioada 9–12 iulie, iar printre noutăți se numără pick-up-ul Shark. Constructorul nu a publicat încă detaliile tehnice complete.
Din informațiile disponibile, BYD Shark va folosi un sistem de propulsie plug-in hybrid (hibrid cu încărcare la priză) cu 435 CP și o autonomie de aproximativ 90 km în modul electric. Modelul are o capacitate de tractare de 2.500 kg și accelerează de la 0 la 100 km/h în 5,7 secunde.
La același eveniment, BYD va aduce în total 8 modele de la 3 branduri, inclusiv Denza și Yangwang, semnalând o strategie de portofoliu mai larg pentru piața europeană, dincolo de gama electrică deja cunoscută. Următorul pas relevant va fi publicarea specificațiilor complete și a poziționării comerciale (echipări, prețuri și piețe vizate), care nu au fost comunicate deocamdată.
Recomandate
Profitul record al CATL în T1 2026 arată o mutare a puterii economice din industria auto către producătorii de baterii , într-un moment în care constructorii chinezi de mașini raportează presiuni pe vânzări și marje, potrivit PiataAuto . CATL, cel mai mare producător de baterii din lume, a raportat un profit de 3,06 miliarde de dolari în primul trimestru din 2026, trimestru considerat de regulă mai slab ca rezultate. În același interval, profitul combinat al BYD, Geely, Chery, SAIC, GWM, Seres și Changan a fost de 2,59 miliarde de dolari, ceea ce întărește ideea că, în epoca mașinilor electrice, valoarea și câștigurile se concentrează tot mai mult în zona bateriilor. De ce contează: bateria poate ajunge la 25–40% din costul unei mașini electrice Publicația reamintește argumentul vehiculat în ultimii ani, mai ales în Europa: bateria este componenta cu cea mai mare valoare într-o mașină electrică și poate reprezenta 25–40% din costul de producție. În condițiile în care producția de baterii este încă preponderent în China, electrificarea poate însemna mutarea unei părți mari din valoarea adăugată către furnizorii asiatici. Această perspectivă a alimentat încercările unor producători de a internaliza producția de baterii și de a construi capacități regionale, inclusiv prin proiecte europene menționate de sursă (Northvolt, ACC sau Morrow), tocmai pentru a păstra mai multă valoare în interiorul industriei auto locale. Cifrele din China: CATL peste constructori, iar dependența rămâne ridicată În detaliu, PiataAuto indică pentru T1 2026 profituri individuale precum: BYD — 603,8 milioane dolari, Geely — 615,8 milioane, Chery — 617,1 milioane, SAIC — 446,9 milioane, în timp ce ceilalți producători din listă au avut profituri sub 150 milioane dolari. Relația comercială cu CATL rămâne un element-cheie: doar BYD nu se bazează pe bateriile CATL, producându-și propriile baterii. Geely are producție proprie, dar folosește „foarte multe” baterii CATL la nivel de grup, iar Chery utilizează într-o pondere și mai mare bateriile CATL, inclusiv pentru modele electrice și plug-in hibride. Tendința: cotă de piață de 46,4% și risc de concentrare Situația nu este prezentată ca un accident: în 2025, CATL a avut un profit anual de 10,68 miliarde de dolari, iar în 2026 tendința „pare să se accentueze”, pe fondul eficienței la scară și al volumelor mari cumpărate de producători. Conform estimărilor companiei citate de sursă, cota de piață a CATL în primul trimestru a ajuns la 46,4%, ceea ce alimentează percepția unei concentrări foarte mari, apropiată de un monopol global în baterii pentru mașini electrice. În acest context, PiataAuto notează că devine tot mai dificil pentru un producător auto să intre cu baterii proprii, deoarece dezvoltarea presupune investiții de „multe miliarde”, în timp ce CATL avansează pe mai multe tehnologii (LFP, NMC, sodiu-ion). Consecința economică sugerată este o vulnerabilizare a constructorilor, care riscă să rămână mai ales „producători ai ambalajului” pentru bateriile furnizate de un jucător dominant. [...]
Investigația de mediu deschisă la Budapesta riscă să complice calendarul și costurile extinderii BYD în UE , chiar dacă grupul chinez respinge acuzațiile și spune că proiectul din Ungaria merge înainte, potrivit Economica . Autoritățile ungare au lansat o anchetă după plângeri potrivit cărora pământ contaminat cu substanțe nocive ar fi fost mutat din perimetrul unde se construiește uzina BYD din orașul Szeged. Stella Li a respins acuzațiile, afirmând că este vorba despre „o plângere falsă” și că BYD a angajat avocați pentru a răspunde. Investigația se înscrie într-o serie mai largă de verificări care vizează sectorul local de vehicule electrice (EV), aflat în expansiune, inclusiv producători de baterii, pe fondul presiunii autorităților de a impune respectarea reglementărilor de mediu. Ce înseamnă pentru planul BYD de producție în Europa În pofida anchetei, compania spune că își menține angajamentul față de proiectul din Ungaria și că se concentrează pe creșterea producției la această facilitate. Conform declarațiilor citate, asamblarea vehiculelor la unitatea din Ungaria ar urma să înceapă în trimestrul al patrulea, iar uzina este prezentată drept prima facilitate de producție BYD din Uniunea Europeană, în cadrul strategiei de extindere în regiune. În paralel, grupul evaluează opțiuni pentru o a doua fabrică în Europa și are deja o listă scurtă de locații potențiale. În timpul unei vizite în Serbia, Stella Li s-a întâlnit cu președintele Aleksandar Vucic, care a spus că țara ar putea juca un rol în dezvoltarea viitoarei rețele de producție BYD din Europa. Context: localizare pentru a evita taxele UE și discuții cu producători europeni BYD a confirmat în mai că discută cu producători auto europeni, inclusiv Stellantis, despre o posibilă preluare a unor fabrici auto din Europa care nu sunt utilizate la capacitate maximă. În același context, compania caută să își localizeze producția în Europa pentru a evita taxele vamale ale UE impuse producătorilor chinezi de vehicule electrice , având deja uzine în Ungaria și Turcia. Pe plan financiar, BYD a raportat un declin de 55% al profitului în primul trimestru, până la aproape 4,09 miliarde de yuani (590 milioane de dolari, aprox. 2,7 miliarde de lei), iar veniturile au fost de 150,2 miliarde de yuani, în scădere cu 11,8% față de primul trimestru din 2025. Publicația notează că rezultatele sunt în linie cu previziunile analiștilor. În acest moment, sursa nu indică un termen pentru finalizarea investigației din Ungaria sau eventuale măsuri; până la clarificare, ancheta rămâne un risc de reglementare pentru ritmul de punere în funcțiune a primei fabrici BYD din UE. [...]
BYD își împinge înapoi calendarul de producție în Europa , după ce proiectele celor două uzine anunțate în Ungaria și Turcia au acumulat întârzieri, potrivit Profit . Vicepreședinta BYD responsabilă de extinderea în Europa, Stella Li , a confirmat amânarea cu circa un an a startului în Ungaria și oprirea lucrărilor în Turcia, ceea ce complică planul companiei de a localiza rapid producția pe piața europeană. În Ungaria, uzina din Szeged – unde ar urma să fie asamblate modelele Dolphin Surf și Atto 2 – a ratat termenul inițial de deschidere, iar informațiile neoficiale vehiculate la începutul anului despre debutul producției „s-au dovedit a fi neîntemeiate”, conform declarațiilor citate. Stella Li a indicat că startul producției ar putea avea loc în toamna acestui an, ceea ce ar însemna o întârziere de aproximativ 12 luni față de termenul avansat anterior de companie. Tot în Ungaria, BYD ia în calcul ca, pe măsură ce crește capacitatea, să adauge și un al treilea model la asamblare, noul Dolphin G. Fabrica este proiectată pentru o capacitate de 150.000 de vehicule la start, cu o țintă ulterioară de dublare la circa 300.000 de vehicule anual. Turcia: lucrările, oprite înainte de începerea construcției În paralel, proiectul din Turcia este și mai în urmă: fabrica „încă nu a început să fie construită”, iar Stella Li a confirmat oprirea lucrărilor, potrivit aceleiași surse. Materialul nu detaliază durata opririi sau un nou termen de reluare. De ce contează: presiune pe planul de localizare a producției Întârzierile din cele două puncte-cheie reduc, cel puțin pe termen scurt, capacitatea BYD de a-și ancora producția în Europa în ritmul comunicat anterior. În lipsa unor termene ferme pentru Turcia și cu un calendar împins în Ungaria, compania rămâne dependentă de livrările din afara UE pentru o perioadă mai lungă decât anticipase inițial, ceea ce poate influența atât planificarea operațională, cât și strategia comercială pentru modelele destinate pieței europene. [...]
Ford a câștigat Pike’s Peak 2026 cu un Mach‑E electric, profitând de avantajul decisiv al altitudinii : potrivit IT Home , prototipul „Super Mustang Mach‑E” a învins toate mașinile cu motoare pe benzină în cursa de urcare Pikes Peak International Hill Climb , una dintre cele mai vechi și mai dificile competiții de acest tip din lume. Cursa, organizată din 1916 (ediția din 2026 fiind a 103-a), se desfășoară pe un traseu de 20 km, cu start la 2.862 m altitudine și sosire la 4.300 m, pe o pantă medie de 7,2%. Condițiile rămân riscante chiar și după asfaltarea completă a traseului (finalizată în 2011), iar vremea se poate schimba rapid, cu ploaie, ninsoare sau ceață care pot întrerupe competiția. De ce contează: altitudinea penalizează motoarele termice, nu și electricele Publicația explică faptul că, pe măsură ce altitudinea crește, aerul devine mai sărac în oxigen, ceea ce afectează arderea și, implicit, performanța motoarelor termice. Pentru a compensa, mașinile pe benzină au nevoie de motoare foarte mari. În schimb, mașinile electrice nu depind de oxigen pentru „combustie”, astfel că mediul de la mare altitudine devine un avantaj structural pentru ele. Contextul susține această tendință: recordul absolut al traseului (7 min 57 s 148) a fost stabilit în 2018 de Romain Dumas la volanul unui Volkswagen ID.R electric, iar în anii anteriori au existat rezultate puternice și pentru alte modele electrice (menționate în material: Hyundai IONIQ 5 N, Rivian Quad, Tesla, Faraday Future). Rezultatul din 2026 și comparația cu 2025 Ford a revenit în 2026 după ce, în 2025, deși a câștigat o categorie, a terminat pe locul al doilea la general. Atunci, vremea rea și măsurile de siguranță au dus la închiderea temporară a jumătății superioare a traseului, reducând tocmai segmentul unde electricele pot face diferența, potrivit relatării. În 2026, „Super Mustang Mach‑E” a câștigat la general cu timpul de 8 min 18 s 202 , cu un avans de peste 11 secunde față de următorii clasați (Robin Shute cu Sendycar V1 și Simone Faggioli cu Nova Proto NP01). IT Home notează că timpul este cu aproape 30 de secunde mai bun decât cel obținut anterior de Dumas cu „SuperVan” (8 min 47 s 682), însă mașinile au concurat în categorii diferite , astfel că recordurile pe clasă rămân separate. Totodată, performanța Ford rămâne cu 21 de secunde peste recordul absolut din 2018 (ID.R), care a concurat într-o categorie de modificări mai permisivă. Alte detalii din ediția 2026 Conform materialului, Ford nu a fost singurul concurent electric: echipa Evasive Motorsports a înscris un Hyundai IONIQ 5 N, dar mașina a fost avariată în antrenamente și nu a mai luat startul în cursa propriu-zisă. [...]
Volkswagen își finanțează ofensiva pe electrice printr-o restructurare care include tăieri de 50.000 de posturi , după ce profitul operațional al grupului s-a prăbușit, iar livrările globale au rămas la 9,0 milioane de vehicule, potrivit ArenaEV . Planul prezentat de CEO-ul Oliver Blume vizează „securizarea” companiei până în 2030 și repoziționarea ei pentru a urmări leadershipul pe piața globală a mașinilor electrice. Restructurare: 50.000 de posturi vizate, acorduri deja semnate în Volkswagen AG Cea mai dură măsură din pachet este reducerea cu 50.000 a numărului de angajați la nivel de grup. Concedierile ar urma să afecteze branduri-cheie precum Volkswagen , Audi și Porsche , dar și divizia de software CARIAD. În interiorul Volkswagen AG, compania a semnat deja acorduri „obligatorii” pentru peste 28.000 de plecări până în 2030. Managementul spune că schimbările de personal și acordurile de negociere au redus cheltuielile cu aproximativ 1 miliard de euro în ultimul an. Ținte financiare până în 2030: marjă operațională 8–10% și economii de peste 6 mld. euro/an Decizia vine pe fondul unei scăderi abrupte a câștigurilor: profitul operațional a coborât de la 19,1 miliarde de euro la 8,9 miliarde de euro. Pentru a inversa trendul, grupul și-a fixat ca obiectiv o rentabilitate operațională a vânzărilor între 8% și 10% până în 2030. Pentru a susține aceste ținte, Volkswagen trebuie să găsească economii nete de cost de peste 6 miliarde de euro anual până în 2030. În Germania, costurile fabricilor au scăzut în medie cu peste 20%, iar conducerea vrea să continue prin reducerea capacității excedentare și alinierea producției globale la cererea regională. Paradoxul VW: profit în scădere, dar cerere în creștere pentru electrice În timp ce compania taie costuri, livrările globale de vehicule electrice pe baterie au crescut cu 32%, iar în Europa avansul a fost de 66%. Performanța i-a adus o cotă de 27% din piața europeană de vehicule electrice, susținută de faptul că grupul are în portofoliu cinci dintre cele mai populare zece modele electrice de pe continent, conform aceleiași surse. Pentru a consolida avantajul, Volkswagen dezvoltă o linie de electrice urbane mai accesibile, vizând segmentul de intrare, inclusiv: Volkswagen ID. Polo Volkswagen ID. Cross Cupra Raval Škoda Epiq În plus, alte 20 de modele ar urma să fie lansate în următorii patru ani, la nivelul diferitelor mărci din grup. Baterii, software și simplificare internă: pariurile pentru reducerea costurilor Pe zona de tehnologie, grupul produce celule de baterii prin subsidiara PowerCo, crescând producția în Germania înaintea deschiderii unor fabrici planificate în Spania și Canada. În software, Volkswagen a proiectat o nouă arhitectură electrică împreună cu producătorul chinez XPeng în 18 luni pentru piața asiatică, iar parteneriatul cu Rivian este „pe drumul cel bun” pentru a livra sisteme software destinate piețelor occidentale. În paralel, conducerea vizează reducerea birocrației și a complexității: mai puține platforme fizice și sisteme electronice folosite între mărci și mai puține variante de model, pentru a crește volumele per configurație și a scurta timpii de dezvoltare. Oliver Blume a descris restructurarea ca o „evoluție permanentă”, nu un proiect temporar: au fost eliminate straturi de management, iar funcții majore precum dezvoltarea, achizițiile, producția și vânzările au fost aduse mai aproape de nivelul executiv. Miza, în lectura companiei, este supraviețuirea într-o piață auto globală „foarte volatilă”, în timp ce Volkswagen încearcă să finanțeze tranziția accelerată către electrice fără a-și compromite țintele de profitabilitate. [...]
Porsche investește circa 5 milioane de euro (aprox. 25 milioane lei) într-un nou centru de retail la Cluj-Napoca, în timp ce vânzările mărcii scad pentru al doilea an la rând în România , potrivit HotNews , care citează date analizate de Profit.ro. Noul „ Porsche Center Cluj ” va fi primul centru al mărcii din Transilvania și al doilea din România. Proiectul este realizat în parteneriat cu Porsche Central and Eastern Europe (PCEE) și importatorul local Porsche Inter Auto România și ar urma să fie finalizat în 2027, în apropiere de Aeroportul Cluj-Napoca. Ce presupune investiția și ce capacitate va avea Centrul va adăuga rețelei locale un spațiu de circa 1.500 metri pătrați, împărțit între: showroom de aproximativ 600 metri pătrați; atelier de service de 870 metri pătrați. Arhitectura va urma identitatea corporativă „Destination Porsche”, conform informațiilor din analiză. De ce contează: extindere într-o piață locală în scădere Reprezentanții PCEE argumentează investiția prin importanța tot mai mare a Transilvaniei pentru marcă, invocând dezvoltarea economică a regiunii. În același timp, datele de înmatriculări indică o contracție a cererii pe piața românească. În 2025, numărul de vehicule Porsche înmatriculate în România a scăzut cu peste 13%, la 524 unități (cu 82 mai puține decât în anul anterior). În primele cinci luni din acest an, înmatriculările au coborât la 181 autoturisme, cu 41 mai puține față de aceeași perioadă din 2025, un declin de 18,5%. Context local: Cluj, miză pe segmentul premium Cluj-Napoca este prezentat ca un pol de venituri ridicate în Transilvania, cu prețuri imobiliare pe metru pătrat peste cele din București. Până la inaugurarea centrului, Porsche a deschis în oraș un „Art Pop-Up Store”, amplasat în fața unuia dintre hotelurile premium. Pentru detalii suplimentare, informațiile sunt prezentate în materialul Profit.ro, preluat de HotNews , respectiv pe Profit.ro . [...]
