Știri
Știri din categoria Auto

BYD își leagă extinderea Denza în Europa de infrastructură, cu 3.000 din 6.000 de stații de „flash charging” alocate regiunii, potrivit carnewschina.com. Mișcarea contează pentru piață fiindcă reduce una dintre barierele majore la adoptarea vehiculelor electrice premium — accesul la încărcare foarte rapidă — și sugerează o strategie integrată „mașină + energie”, nu doar export de modele.
Denza, marca premium a BYD, și-a făcut cea mai recentă apariție europeană la Paris, unde a prezentat publicului modelul Z9 GT, parte dintr-o extindere mai amplă a brandului în regiune. Strategia nu se limitează la un singur model: gama inițială pentru Europa include Z9 GT și D9, un monovolum (MPV) cu șapte locuri poziționat în segmentul premium.
Planul Denza pentru Europa vizează, până la sfârșitul lui 2026, prezență în peste 30 de țări și deschiderea a peste 150 de puncte de retail. D9, descris ca unul dintre cele mai bine vândute MPV-uri „new energy” (electrice și hibride plug-in) din segmentul înalt în China, este planificat pentru introducere în Europa în aceeași etapă de extindere.
Pe partea de infrastructură, BYD plănuiește instalarea a 6.000 de stații de încărcare „flash” în afara Chinei, dintre care 3.000 în Europa. Inițiativa este parte din programul „Flash Charging”, dezvoltat în paralel cu lansările de vehicule, ca un ecosistem comun de produs și energie.
Publicația notează și un reper operațional din China: rețeaua de „flash charging” a BYD ar fi ajuns la 5.000 de stații operaționale în 297 de orașe în 27 de zile de la lansare (menționat ca raportare anterioară a aceleiași publicații).
Z9 GT este modelul care aduce sistemul de „flash charging” pe piețele europene. În condiții standard, încărcarea ar urca de la 10% la 70% în aproximativ 5 minute și de la 10% la 97% în circa 9 minute; la −30°C, timpul ar crește la aproximativ 12 minute.
Modelul este oferit atât în variantă complet electrică, cât și plug-in hybrid. Pentru versiunea electrică este indicată o autonomie de până la 1.036 km în ciclul CLTC (standard chinezesc, de regulă mai optimist decât ciclurile folosite în Europa), iar pentru plug-in hybrid este menționată o autonomie electrică de până la 401 km (tot CLTC). Prețul indicat pentru Z9 GT este de aproximativ 115.000 euro (aprox. 572.000 lei), iar listarea acoperă mai multe piețe europene, inclusiv Franța, Germania, Italia și Spania.
În context, Denza este acum deținută integral de BYD, după perioada în care a funcționat ca joint venture cu Mercedes-Benz, iar combinația dintre exportul de modele și investițiile în încărcare este prezentată ca o tendință tot mai vizibilă în rândul constructorilor chinezi care se extind în Europa.
Recomandate

BYD duce Denza Z9 GT în Europa la prețuri de segment premium, de peste trei ori mai mari decât în China , testând cât de mult poate monetiza tehnologia de încărcare ultra-rapidă și poziționarea de lux pe piețe unde concurează direct cu mărci consacrate, potrivit Electrek . Modelul Denza Z9 GT EV a fost lansat în Europa în aprilie, iar joi BYD a deschis comenzile în Marea Britanie. Prețul de pornire pentru versiunea electrică este de 105.000 lire (aprox. 618.000 lei), în timp ce varianta plug-in hybrid (PHEV – hibrid cu încărcare la priză) începe de la 95.000 lire (aprox. 559.000 lei). Prețuri în Europa vs. China și comparația cu Porsche În Germania și Franța, Denza Z9 GT EV poate fi comandat de la 115.000 euro (aprox. 575.000 lei), TVA inclus. Publicația notează că acesta este „de peste trei ori” mai mult decât prețul de pornire din China, unde modelul începe de la 269.800 yuani (39.300 dolari, aprox. 180.000 lei). Chiar și așa, prețul european rămâne sub cel al unui rival direct invocat în material: Porsche Panamera, care pornește de la 116.400 euro (aprox. 582.000 lei) în Germania. Miza: încărcare foarte rapidă și „Flash Charging” în Europa BYD își leagă intrarea Denza în Europa de tehnologiile Blade Battery 2.0 și „Flash Charging”, susținând că Z9 GT ar putea „marca startul” unei „revoluții” a încărcării rapide pe continent. Conform detaliilor din articol, stațiile de încărcare Flash Charging ar putea livra până la 1.500 kW, iar principiul comunicat este „Ready in 5, Full in 9, Cold Add 3”, adică: în 5 minute: încărcare de la 10% la 70%; în 9 minute: de la 10% la 97%; la temperaturi de până la -30°C: cu 3 minute în plus (20% la 97% în 12 minute). Specificații-cheie și extinderea pe piețe Denza Z9 GT este disponibil atât ca EV, cât și ca PHEV. Pentru versiunea electrică, Electrek menționează: baterie de 122,49 kWh; trei motoare electrice; putere combinată de 1.140 CP (850 kW) și 1.210 Nm. Ca dimensiuni, modelul are 5.195 mm lungime și un ampatament de 3.125 mm, fiind comparat ca gabarit cu Porsche Panamera sau Taycan. BYD a deschis inițial comenzile în Franța, Germania, Italia, Spania și Marea Britanie și spune că vrea să se extindă la 30 de țări până la finalul lui 2026. În paralel cu poziționarea tehnologică, BYD a folosit și o componentă de marketing: compania a colaborat cu actorul Daniel Craig pentru lansarea modelului în Europa. [...]

Cota de piață a mașinilor electrice cu baterie (BEV) a depășit 25% în Europa pentru prima dată , pe fondul unui salt de aproape 40% al înmatriculărilor din iunie, un semnal că tranziția se accelerează și pune presiune directă pe producători și lanțurile de aprovizionare din regiune, potrivit The Next Web . În 17 piețe europene monitorizate, înmatriculările BEV au ajuns la 275.060 în iunie 2026, iar în primul semestru totalul a depășit 1.240.000 de unități. Publicația notează că ritmul din prima jumătate a anului este cel mai puternic din istoric, cu o creștere de peste o treime față de perioada similară din 2025, conform buletinului E-Mobility Europe publicat de New AutoMotive. Unde se vede cel mai puternic avans Germania a condus ca volum, cu 84.057 înmatriculări BEV în iunie, ceea ce a dus ponderea electricelor la peste 28% din vânzările de mașini noi din cea mai mare piață auto europeană. La nivelul primului semestru, Germania a ajuns la 367.388 de înmatriculări BEV, în creștere cu aproape 50% față de anul trecut. Franța a avut o dinamică și mai puternică procentual: 55.831 de electrice în iunie, cu o cotă record de aproape 30%, iar volumele din primul semestru au urcat cu peste 60% față de anul anterior. Europa cu viteze diferite: recorduri, praguri și excepții Datele arată o tranziție inegală între piețe: Norvegia este aproape de finalul schimbării: peste 96% din vânzările noi au fost BEV în iunie și aproape 98% în primul semestru, însă creșterea este aproape plată, pe fondul dispariției aproape totale a motoarelor termice. Irlanda a trecut pentru prima dată de pragul de 50% în iunie. Belgia, Danemarca, Portugalia, Finlanda, Spania, Slovenia și Cehia au raportat luni record. Nu toate piețele au urmat trendul: Olanda a avut un recul de aproape o cincime în primul semestru, pe fondul achizițiilor „în avans” înaintea schimbărilor de stimulente fiscale de la finalul lui 2025, iar Suedia a scăzut cu aproape 11%. Italia aproape și-a dublat înmatriculările BEV, dar a rămas sub 7% cotă din total, pe fondul infrastructurii de încărcare limitate și al unei flote dominate de diesel. De ce contează pentru industrie: ținte CO2 și presiune competitivă Creșterea este alimentată de mai mulți factori care se întăresc reciproc, inclusiv înăsprirea țintelor UE de CO2 pentru flote până în 2027 și intrarea unor modele mai ieftine ale mărcilor chineze. În acest context, BYD construiește prima sa fabrică europeană în Ungaria și caută un al doilea amplasament, un indiciu că producătorii chinezi tratează cererea europeană drept una structurală, nu conjuncturală. Pe termen scurt, întrebarea pentru industria auto europeană se mută de la „dacă” la „cine” și „unde” va produce volumele care vor acoperi o piață în expansiune. La traiectoria actuală, BEV ar putea depăși o treime din vânzările de mașini noi din Europa înainte de finalul lui 2027, potrivit estimării citate de publicație. [...]

Toyota își leagă viitorul de noul Corolla electric, într-un pariu care poate forța schimbări de producție și dezvoltare – avertismentul vine pe fondul presiunii tot mai mari din partea Tesla și a producătorilor chinezi, potrivit Electrek . Corolla, cel mai vândut model din istorie, intră într-o etapă decisivă: următoarea generație este dezvoltată inclusiv ca vehicul electric cu baterie (BEV), iar conducerea Toyota sugerează că menținerea „metodelor tradiționale” nu mai este o opțiune. Mesajul are o miză operațională directă: ritmul de dezvoltare și modul de fabricație devin puncte vulnerabile în competiția cu rivalii care se mișcă mai repede, în special în China. De ce contează: Corolla devine testul intern pentru transformarea Toyota Într-un interviu difuzat de NHK, Akio Toyoda (președinte al companiei și fost CEO) a descris Corolla drept „un simbol al Toyota” și a vorbit despre o „senzație considerabilă de criză” în interiorul grupului. În același context, Toyoda a avertizat că riscul major este complacerea, iar consecința ar fi existențială pentru companie. „Dacă se întâmplă asta, s-a terminat.” Materialul NHK a arătat imagini dintr-un sit de dezvoltare descris ca „ultrasecret”, unde se lucrează la noua generație Corolla, sugerând că proiectul este tratat ca un program strategic, nu ca o simplă actualizare de model. Ce se știe despre noua generație: platformă comună, dar indicii clare pentru versiunea electrică Toyota păstrează majoritatea detaliilor sub embargo, însă conceptul prezentat anterior la Japan Mobility Show rămâne reperul vizual: prototipul ar fi „aproape identic” cu Corolla Concept, cu siluetă joasă și un design frontal de tip sport. CEO-ul Koji Sato a promis că noua generație va fi „plină de inovații” și va folosi o platformă nouă care poate susține mai multe tipuri de propulsie, de la electric (BEV) la hibride și motoare cu ardere internă. Totuși, conceptul a inclus elemente asociate versiunii electrice (grilă închisă și port de încărcare), ceea ce indică faptul că dezvoltarea BEV este centrală în proiect. În imaginile surprinse în timpul emisiunii, ar fi fost vizibile mai multe variante aflate în lucru, inclusiv: sedan, hatchback, crossover, versiune GR. Presiunea concurenței: China și Tesla comprimă timpii de dezvoltare În emisiunea NHK, inginerii Toyota au comparat nefavorabil ciclurile de dezvoltare și metodele de producție ale companiei cu cele ale producătorilor chinezi, precum BYD. Unul dintre ingineri a spus direct că Toyota „pierde în fața Chinei”, conform relatării. Contextul mai larg este că Toyota a rămas cel mai mare producător auto global în 2025, dar competiția accelerează tranziția industriei către electric. Electrek notează și că Toyota a anulat recent proiectul Lexus LF-ZC, un model electric de vârf care ar fi trebuit să debuteze cu baterii și metode de fabricație noi—un semnal că strategia și execuția pe EV sunt încă în ajustare. Ce urmează: un pariu pe flexibilitate, cu riscul de a rămâne în urmă pe tehnologie Toyota mizează pe o platformă care acoperă toate tipurile de propulsie, o abordare care poate reduce riscurile comerciale pe termen scurt. În același timp, chiar în lectura Electrek, această „strategie a tuturor opțiunilor” vine cu un cost: compania ar fi deja în urmă la capitole precum tehnologia bateriilor, trenurile de rulare electrice și software-ul. Pentru Toyota, următoarea generație Corolla nu este doar un model nou, ci un test de viteză industrială: cât de repede poate schimba procesele de dezvoltare și fabricație într-o piață în care rivalii, în special din China, împing standardele înainte. [...]

Ungaria deschide o anchetă pe posibile conflicte de interese în jurul investiției BYD , după ce fostul ministru de Externe Péter Szijjártó a anunțat că se angajează la producătorul chinez de mașini electrice, potrivit Euronews . Investigația vizează dacă și cum guvernul Viktor Orbán ar fi sprijinit compania BYD, inclusiv prin subvenții de stat, înainte ca Szijjártó să accepte oferta de angajare. Péter Magyar , premierul Ungariei, a deschis ancheta după ce suspiciunile au fost amplificate de anunțul lui Szijjártó. Acesta a demisionat din Parlament, invocând tocmai necesitatea de a putea prelua postul la BYD, și a spus că a acceptat „o ofertă extrem de prestigioasă”. Ce anume se investighează Miza anchetei este dacă a existat un conflict de interese între rolul lui Szijjártó în atragerea investițiilor străine și angajarea ulterioară la o companie care ar fi beneficiat de sprijin guvernamental. Potrivit acuzațiilor formulate de Péter Magyar, fostul ministru ar fi făcut lobby pentru „subvenții masive din partea statului maghiar” în favoarea BYD, înainte de a fi angajat de companie, și ar fi „reprezentat, de multă vreme, interese străine”. Szijjártó a avut funcția de ministru de Externe în guvernul Orbán din 2014 până la începutul anului 2026 și a fost criticat, conform aceleiași surse, pentru poziții favorabile Rusiei și Chinei. Context: BYD și fabrica din Ungaria BYD este prezentată ca cel mai mare constructor de mașini electrice din lume, cu o politică de prețuri agresivă în Europa. Euronews notează că prețurile scăzute sunt puse și pe seama subvențiilor primite de companie din partea statului chinez. În paralel, BYD ar urma să înceapă fabricarea de mașini în Ungaria în acest an, ceea ce ridică miza politică și economică a discuției despre sprijinul public acordat investiției. De ce contează Cazul aduce în prim-plan riscul ca politicile de atragere a investițiilor să fie amestecate cu interese personale ale decidenților, mai ales când e vorba de subvenții și de companii din afara UE. În lipsa unor concluzii oficiale, ancheta rămâne, deocamdată, la nivelul suspiciunilor și acuzațiilor publice relatate de sursă. Euronews amintește și exemple similare invocate în dezbaterea publică: fostul cancelar german Gerhard Schröder, angajat la Gazprom, și fostul președinte al Comisiei Europene José Manuel Barroso, acuzat că își valorifică relațiile după ce a devenit consilier la Goldman Sachs. [...]

Ungaria deschide o anchetă pe potențial conflict de interese în jurul investiției BYD , după ce fostul ministru de Externe Péter Szijjártó a anunțat că se angajează la producătorul chinez de mașini electrice, potrivit Euronews . Inițiativa vine de la premierul Péter Magyar, care vrea să afle în ce fel guvernul Viktor Orbán ar fi sprijinit compania. Suspiciunile au fost amplificate de faptul că Szijjártó a demisionat din Parlament pentru a putea accepta jobul la BYD, invocând „o ofertă extrem de prestigioasă”. În perioada în care a fost ministru de Externe (2014–începutul lui 2026), el a avut un rol important în atragerea investițiilor străine în Ungaria, inclusiv din China, iar BYD este menționată ca parte a acestui efort. Ce investighează Péter Magyar Premierul îl acuză pe fostul ministru că ar fi reprezentat „de mută vreme, interese străine” și că ar fi făcut lobby pentru „subvenții masive din partea statului maghiar” în favoarea BYD, înainte de a fi angajat de companie. Ancheta urmărește, în esență, dacă a existat un conflict de interese între atribuțiile publice ale lui Szijjártó și beneficiul ulterior obținut prin angajarea la BYD. De ce contează pentru industria auto și investiții BYD este prezentată ca cel mai mare constructor de mașini electrice din lume și are o politică de prețuri agresivă în Europa, pe fondul subvențiilor primite din partea statului chinez. În acest context, orice suspiciune privind „subvenții masive” acordate de statul maghiar capătă miză economică și de reglementare, mai ales că producătorul chinez ar urma să înceapă fabricarea de mașini în Ungaria chiar în acest an. Context: „ușa rotativă” între politică și companii Materialul amintește și alte cazuri similare, în care foști lideri politici au fost criticați pentru trecerea în mediul corporatist pe baza relațiilor acumulate în funcții publice: fostul cancelar german Gerhard Schröder (Gazprom) și fostul președinte al Comisiei Europene José Manuel Barroso (Goldman Sachs). [...]

Mărcile chinezești au ajuns la 11% din piața auto și intră în top 3 în șase județe , într-un prim semestru în care piața de autoturisme noi a stagnat la 64.850 de unități, iar ierarhiile s-au reașezat vizibil, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . Schimbarea de fond este dublă: pe de o parte, avansul rapid al brandurilor chinezești (de la sub 3% în urmă cu un an), pe de altă parte, reculul Dacia, care rămâne lider național, dar își pierde poziția de numărul 1 în mai multe județe. Dacia scade puternic și pierde șefia locală în șase județe În S1 2026, Dacia a înmatriculat 11.683 de unități, în scădere cu 33,6% față de primul semestru din 2025, iar cota sa a coborât la 18% — într-o piață în care, istoric, marca de la Mioveni lua „cel puțin o mașină nouă din trei”, potrivit calculelor ZF pe datele DRPCIV. Dacia nu mai este lider în Cluj, Constanța, Vâlcea, Buzău, Vrancea și Botoșani. În Cluj, liderul este Audi (365 de unități, față de 292 pentru Dacia), pe fondul cererii pentru noul Q5. În alte județe, conduc: Hyundai în Constanța; Volkswagen și Audi pe primele două locuri în Vâlcea; Toyota în Buzău, Vrancea și Botoșani. În Constanța și Vrancea, Dacia a coborât până pe locul al treilea, iar în Sălaj împarte primul loc cu Toyota. China urcă pe podium în teritoriu: BYD, Chery și MG Mărcile chinezești au intrat în top 3 la vânzări în șase județe, pe fondul unei creșteri accelerate a ponderii în piață la 11%. Exemplele punctuale din analiză: BYD: locul al doilea în Harghita și al treilea în Olt; Chery: locul al doilea în Arad și al treilea în Maramureș; MG: pe podium în Bistrița-Năsăud și Ialomița. La nivel național, BYD a intrat în top 10 mărci, cu 2.140 de unități, după un semestru în care anul trecut înmatriculase cinci mașini. Chery a ajuns la 2.011 unități în primul an plin pe piața locală. De ce contează: Rabla și cererea persoanelor fizice apasă pe piață Analiza indică absența programului Rabla drept un factor care „apasă cel mai greu asupra Dacia”. Mihai Bordeanu, country head Dacia România, spune că piața auto ar urma să încheie anul „cel mult la nivelul lui 2025” și leagă soarta programului de riscul politic, menționând că, istoric, cota mărcii prin Rabla a fost dublă față de vânzările din afara programului. Grupul Dacia exclude însă un război de preț cu noii concurenți: „Rămânem la modelul istoric, cu 75% vânzări retail. Nu oferim discounturi, de aceea avem valoare reziduală cu 14 puncte peste media pieţei.” În paralel, președintele APIA , Dan Vardie, avertizează că saltul de peste 50% al pieței din iunie nu indică o revenire structurală, ci mai degrabă lichidări de stocuri, iar a doua parte a anului depinde de implementarea Rabla. Un alt semnal de fragilitate este structura cererii: persoanele fizice mai cumpără doar 31,5% dintre mașinile noi, iar în București (54% din piața națională), ponderea lor este de numai 14%, piața fiind „ținută în viață” de companii, potrivit aceleiași surse. [...]