Știri
Știri din categoria Apărare

NATO vizează un sprijin militar de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina în 2026, iar Mark Rutte cere o împărțire mai echitabilă a costurilor între aliați , potrivit Biziday . Mesajul a fost transmis la Berlin, într-o reuniune a miniștrilor apărării din țările care susțin cel mai mult Ucraina, inclusiv Germania și Marea Britanie. Secretarul general al NATO a indicat că statele membre ar urma să acorde Ucrainei asistență militară în valoare de 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei), echivalentul a circa 50 de miliarde de euro, pe lângă finanțarea prin împrumuturi din partea Uniunii Europene. Rutte a cerut explicit ca fondurile provenite din împrumutul UE să se adauge angajamentelor bilaterale ale statelor, nu să le înlocuiască. „Toți aliații trebuie să investească mai mult pentru a atinge ținta de 60 de miliarde de dolari – sprijin pentru securitate și apărare acordat Ucrainei în acest an.” Ce se schimbă în discuția dintre aliați: de la volum la „cine plătește” Dincolo de nivelul total al sprijinului, Rutte a pus accent pe problema distribuției: unele state ar suporta o parte disproporționat de mare din efort, iar Alianța ar trebui să ajungă la o abordare „mai echitabilă și mai previzibilă”. Tema este legată de pregătirea summitului NATO de la Ankara , programat pentru 7-8 iulie 2026. „Prea puține țări își asumă o parte prea mare din povară, iar noi trebuie să rezolvăm această situație.” Priorități de achiziții și continuitatea mecanismului pentru arme americane Rutte a indicat că finanțările ar trebui orientate către câteva „mari priorități”, între care: apărare aeriană; drone; muniție cu rază extinsă de acțiune. Totodată, a precizat că mecanismul PURL (pentru achiziționarea de arme americane pentru Ucraina de către statele membre NATO) va continua să funcționeze și în 2026. Contextul și detaliile sunt relatate de The Guardian . [...]

Armata SUA a testat o „lanțuire” autonomă senzor–armă pentru doborârea dronelor , într-un exercițiu cu foc real care urmărește să reducă timpul de reacție și să scadă presiunea asupra militarilor din unitățile blindate, potrivit Interesting Engineering . Testul, denumit Golden Shield, a avut loc la Fort Hood, Texas , între 7 și 9 aprilie și a fost derulat de Divizia 1 Cavalerie , ca parte a inițiativei Pegasus Charge și a conceptului Golden Shield. Miza operațională: integrarea într-o arhitectură unificată a senzorilor, armelor și sistemelor de comandă și control, pentru o apărare „în straturi” (mai multe niveluri de detectare și angajare a țintelor) împotriva dronelor mici. Ce s-a urmărit: reducerea timpului „senzor–trăgător” și automatizarea pașilor În exercițiu au fost conectate mijloace „cinetice” și „necinetice” (adică atât sisteme care lovesc fizic ținta, cât și sisteme care o pot neutraliza fără impact direct), senzori avansați și componente de comandă și control. Oficialii citați de publicație spun că obiectivul este scurtarea „sensor-to-shooter timeline” – intervalul dintre detectarea unei amenințări și neutralizarea ei – prin automatizarea etapelor de detectare și angajare. Sistemul este descris ca având o arhitectură deschisă și scalabilă, care ar permite integrarea rapidă a unor tehnologii noi și adaptarea dimensiunii rețelei în funcție de misiune. Prin conectarea nodurilor de detectare și angajare, conceptul ar trebui să îmbunătățească urmărirea și viteza de răspuns la amenințări aeriene „ieftine și în volum mare”, tot mai frecvente pe câmpul de luptă. Moment-cheie: demonstrație autonomă între platforme diferite Un reper al exercițiului a fost o secvență complet autonomă „detectare–angajare” între două platforme: un senzor de pe o platformă a detectat și clasificat o dronă ostilă, apoi a transmis datele de țintire către un sistem de armament aflat pe o altă platformă, care a distrus ținta. Interesting Engineering notează că este prima demonstrație cu foc real, în cadrul acestui cadru de testare al diviziei, a unei secvențe autonome „cross-platform” (între platforme diferite). Interceptori „micro-rachetă” și următorii pași Golden Shield a inclus și testarea unor tehnologii emergente de interceptare, inclusiv sisteme cu „micro-rachete” pentru apărare antidrone pe distanță scurtă, destinate dronelor din Grupele 1 și 2. Dezvoltatorii au indicat o rază de acțiune de aproximativ 1.000 de metri, cu ghidaj de precizie sprijinit de radar și comenzi. Potrivit sursei, concluziile exercițiului vor ghida deciziile viitoare ale armatei americane privind integrarea sistemelor autonome antidrone în unități blindate și extinderea conceptelor de apărare în straturi în cadrul inițiativelor Pegasus Charge și Transforming in Contact. [...]