Știri
Știri din categoria Apărare
Portavionul american USS „George H.W. Bush” ocolește Africa pentru a evita ruta prin Marea Roșie, o decizie care prelungește semnificativ tranzitul și complică logistica și planificarea operațională a Marinei SUA, pe fondul riscurilor de securitate din zona Bab al-Mandab, potrivit Focus.
Nava (CVN-77), cu propulsie nucleară, a fost observată în largul Namibiei și „înconjoară” în prezent continentul african, urmând să treacă pe la Capul Bunei Speranțe către Oceanul Indian. Conform revistei Forbes, este de așteptat ca portavionul să fie apoi dislocat în Orientul Mijlociu, în condițiile în care armistițiul din regiune urmează să se încheie în curând.
Departamentul american al Apărării nu a oferit, până acum, o justificare oficială pentru acest tranzit neobișnuit și mai lung. În mod normal, portavioanele care pleacă de pe Coasta de Est a SUA folosesc ruta prin Mediterană, Canalul Suez și Marea Roșie.
Forbes, citând un material al USNI News, indică însă motive de securitate: ocolirea Africii elimină trecerea prin Marea Roșie și strâmtoarea Bab al-Mandab, zone unde, în ultimii ani, au avut loc numeroase atacuri cu drone și rachete ale milițiilor huthi susținute de Iran asupra navelor comerciale și a celor americane.
Aceeași sursă notează că, anterior, și multe nave comerciale au evitat ruta directă și au ales traseul mai lung pe la Capul Bunei Speranțe. Focus menționează explicit că timpii de navigație prelungiți apasă asupra logisticii și a planificării misiunilor Marinei SUA.
În Orientul Mijlociu operează deja portavionul USS „Abraham Lincoln” (CVN-72), iar Forbes mai arată că USS „Gerald R. Ford” (CVN-78) ar opera din nou în estul Mării Mediterane.
Strâmtoarea Bab al-Mandab leagă Marea Roșie de Golful Aden și are aproximativ 20 de mile (circa 32 km) lățime. Potrivit Focus, pe aici treceau cândva anual peste 20.000 de nave, reprezentând aproximativ 12% din comerțul mondial, inclusiv transporturi de petrol și gaze.
Forbes descrie traseul ca fiind istoric periculos din cauza apelor puțin adânci, recifelor și vânturilor puternice, la care se adaugă acum riscul politic. Huthii și-au suspendat atacurile după un acord de pace mediat de SUA în Yemen, dar, potrivit Focus, au amenințat din nou cu lovituri după începerea operațiunilor de luptă ale SUA în februarie 2026.
Recomandate
Franța își consolidează rolul de principal sprijin terestru al României în NATO , pe fondul semnalelor că Statele Unite își pot reduce pe termen mediu prezența convențională în Europa, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Miza pentru București este una operațională: continuitatea apărării pe Flancul Estic, dar și accesul la garanții, tehnologie și producție locală, într-un context în care România ezită să se alinieze inițiativelor europene propuse de Paris. Ce înseamnă, concret, „pilon terestru” pentru România Franța conduce din 2022 grupul de luptă NATO de la Cincu , unde sunt în jur de 1.400 de militari francezi. Anul trecut, grupul a fost ridicat la nivel de brigadă, iar exercițiile militare au mobilizat până la 5.000 de soldați din state aliate. Analiza notează că efectivele franceze de la Cincu ar putea crește la 4.000 până în 2028, când unitatea ar urma să treacă la nivel de divizie, ceea ce ar întări componenta terestră a descurajării în România. Alternativa europeană propusă de Paris și rezervele Bucureștiului În paralel cu prezența militară, președintele Franței, Emanuel Macron , a propus statelor europene să intre sub „umbrela nucleară” a Parisului, în contextul declarațiilor lui Donald Trump privind o posibilă retragere a militarilor și capabilităților defensive americane de pe continent. România „nu a dat încă un răspuns”, din teama de a nu tensiona relația cu Washingtonul, în timp ce opt țări europene membre NATO ar fi „pregătite” să se implice (Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Olanda, Polonia, Suedia, Marea Britanie). În același timp, sunt menționate informații neconfirmate potrivit cărora SUA ar continua să ofere protecție nucleară aliaților europeni pe termen lung, dar ar muta armele convenționale spre regiunea Indo-Pacific. Coaliția de Voință: apărare antibalistică, fără România în prim-plan La reuniunea Coaliției de Voință de la Paris din 13.07.2026, 10 țări au decis crearea unui sistem unificat antibalistic: Ucraina, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia și Marea Britanie. Potrivit analizei, România nu pare interesată de acest plan, deși înțelege nevoia de „mai multe formule de asigurare” pentru apărare. Ce urmăresc România și Franța în relația bilaterală Bucureștiul ar miza pe prezența permanentă a militarilor francezi și ar urmări, între altele: garanții de securitate pentru zona litorală; transfer de tehnologie și producție locală (Constanța și Ghimbav); investiții franceze și sprijin politic în instituțiile europene. Din perspectiva Parisului, analiza indică interesul pentru contracte cu industria franceză de apărare, inclusiv ca formă de compensare după eșecul licitației pentru corvete (blocată patru ani și anulată ulterior). În plan economic, textul amintește că Franța este al treilea investitor străin în România, cu aproape 13 miliarde investiții directe și circa 125.000 de locuri de muncă, prin companii precum Renault-Dacia, Airbus la Ghimbav, Orange și Société Générale-BRD. Context politic: vizita la Paris și dilema strategică Președintele Nicușor Dan a fost la Paris atât pentru summitul Coaliției de Voință, cât și pentru Ziua Națională a Franței, unde au participat și militari români la defilarea militară. Concluzia analizei este că, deși legăturile cu Franța rămân importante, o parte semnificativă a elitei politice ar prefera ca România să își păstreze dependența strategică predominantă de Statele Unite, în locul unei „co-asigurări” europene în care Parisul ar avea un rol mai mare. [...]
Uniunea Europeană alocă 120 de milioane de euro (aprox. 600 de milioane de lei) pentru întărirea apărării aeriene a Republicii Moldova , într-o decizie care ridică sprijinul total acordat Chișinăului prin Instrumentul European pentru Pace la 317 milioane de euro (aprox. 1,6 miliarde de lei), potrivit G4Media . Banii au fost aprobați de Consiliul Uniunii Europene și sunt acordați prin Instrumentul European pentru Pace (European Peace Facility – EPF), mecanism folosit de UE pentru finanțarea acțiunilor din politica externă și de securitate comună în domeniul militar și al apărării. Ce se finanțează: sistem antiaerian cu rază medie Potrivit Consiliului UE, noua măsură va finanța achiziția unui sistem de apărare aeriană cu rază medie de acțiune pentru Forțele Armate ale Republicii Moldova. Inițiativa completează asistența acordată anterior prin EPF pentru dezvoltarea capacităților de supraveghere și apărare a spațiului aerian. Consiliul UE susține că finanțarea urmărește creșterea capacității operaționale a armatei moldovene și protejarea populației civile. „Prin această nouă acțiune, sprijinul total acordat de UE Moldovei ajunge la 317 milioane de euro în cadrul Facilității Europene pentru Pace”, se arată în comunicatul instituției. Reacția Chișinăului și utilizarea sprijinului anterior Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a salutat decizia statelor membre, apreciind că investiția va avea un impact important asupra modernizării apărării naționale și, pe termen mediu, asupra dezvoltării capacităților de apărare antiaeriană și a securității spațiului aerian. „Asistența respectivă va urma să aducă un aport semnificativ pe termen mediu la modernizarea capacităților de apărare antiaeriană ale Armatei Naționale”, a transmis ministerul, într-un comunicat. Autoritățile de la Chișinău au mai arătat că echipamentele furnizate anterior prin EPF au fost folosite și în misiuni civile, inclusiv pentru neutralizarea munițiilor rămase din perioada celui de-al Doilea Război Mondial și pentru intervenții în sprijinul localităților afectate de poluarea râului Nistru și de inundațiile din primăvara anului 2026. Decizia vine în contextul eforturilor UE de a sprijini consolidarea rezilienței și securității Republicii Moldova, pe fondul provocărilor de securitate din regiune. [...]
Rafale primește rachete ghidate cu laser de 68 mm pentru a reduce costul interceptărilor de drone , după ce Franța a testat cu foc real integrarea acestui tip de muniție pe avionul de luptă, într-o mișcare menită să evite folosirea rachetelor aer-aer scumpe împotriva țintelor ieftine, potrivit TWZ . Direcția Generală pentru Armament (DGA) a anunțat integrarea cu succes a rachetelor ghidate cu laser de 68 mm pe Rafale, testele începând în februarie. Programul, denumit LADAC („capacitate antidrone pentru avion de luptă”), a fost derulat împreună cu centrul de testare CEAM, cu sprijinul Dassault Aviation și Thales . De ce contează: o alternativă mai ieftină la rachetele aer-aer Miza este una de eficiență economică și de „adâncime a încărcăturii” (numărul de lovituri disponibile la bord). Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene și Spațiale Franceze, gen. Jérôme Bellanger, a argumentat într-o audiere parlamentară că nu este sustenabil să fie folosite rachete MICA „care costă peste un milion de euro” pentru a doborî drone care pot costa „câteva mii de dolari”. „În ceea ce privește operațiunile antidrone aeropurtate, nu este sustenabil să folosim rachete MICA aer-aer care costă peste un milion de euro pentru a doborî o dronă care valorează câteva mii de dolari.” Contextul operațional invocat în material: până la final de februarie, Rafale franceze au protejat spațiul aerian al Emiratelor Arabe Unite în fața unor atacuri cu drone iraniene, în cadrul Operațiunii „Epic Fury ”, lansând „câteva zeci” de rachete MICA IR/EM în doar câteva săptămâni. Ce include noua capabilitate și cum funcționează Soluția adoptată este descrisă ca fiind în principal franceză și se bazează pe: rachete de 68 mm cu ghidaj laser, încărcate în containere (poduri) Thales Telson JF12, cu 12 rachete fiecare; radarul Rafale RBE2, modificat pentru acest rol; containerul Talios, folosit pentru urmărirea țintei și iluminarea cu laser (desemnarea țintei pentru ghidaj). Racheta ar fi Aculeus-LG, cu o rază declarată de 3,7 mile (aprox. 6 km). Costul Aculeus-LG nu este precizat, însă publicația notează că ar putea fi în aceeași zonă cu APKWS (echivalent american), unde secțiunea de ghidaj laser ar costa între 15.000 și 20.000 de dolari (aprox. 69.000–92.000 lei), la care se adaugă „câteva mii de dolari” pentru motorul rachetei și încărcătura de luptă. Calendar: intrare în dotare „până la finalul lunii” Dezvoltarea LADAC a început „de urgență” la 31 decembrie, iar în aprilie parlamentul francez a fost informat că există un studiu pentru echiparea Rafale cu astfel de poduri. Tot în aprilie au apărut imagini neoficiale cu un Rafale de test purtând două poduri JF12. Conform materialului, ținta ca această capabilitate să fie disponibilă în vara acestui an „va fi atinsă”, urmând să fie introdusă pe Rafale ale Forțelor Aeriene și Spațiale Franceze până la finalul lunii (fără a preciza ziua exactă). Extindere posibilă: export și alți operatori Rafale LADAC este gândit inițial pentru Rafale franceze (forțe aeriene și marină), dar ar putea fi oferit și clienților de export și, potențial, altor avioane de luptă. TWZ indică drept candidați naturali operatori Rafale din Orientul Mijlociu, precum Qatar, respectiv Emiratele Arabe Unite (care urmează să primească Rafale). Publicația mai notează că, în trecut, rachetele ghidate cu laser au fost luate în calcul și pentru Mirage 2000, ceea ce ar putea face din Mirage-urile operate de Ucraina un alt posibil candidat pentru integrare, în condițiile în care Forțele Aeriene ucrainene folosesc deja APKWS pe F-16. Încă o necunoscută: adaptarea tunului de 30 mm pentru antidrone Rămâne neclar dacă Rafale vor primi și modificări dedicate pentru folosirea tunului de 30 mm în misiuni antidrone. Bellanger sugerase anterior adaptarea sistemului de conducere a focului pentru a reduce riscul generat de resturile rezultate după distrugerea dronelor, iar materialul subliniază că angajarea cu tunul a țintelor mici, joase și lente este „inherent periculoasă” din cauza dinamicii interceptării, a riscului de coliziune și a daunelor colaterale la sol. [...]
Ucraina ar urma să primească până la 2 miliarde de euro (aprox. 10,2 miliarde lei) pentru producție comună de drone și rachete cu industria UE , printr-un parteneriat de apărare pe care Kievul este așteptat să îl semneze cu Comisia Europeană , potrivit Kyiv Post . Miza principală este accelerarea capacității de producție și integrarea mai adâncă a Ucrainei în industria europeană de apărare, într-un moment în care Europa încearcă să acopere „goluri critice” în apărarea antiaeriană ucraineană. Acordul ar finanța noi societăți mixte între companii de apărare ucrainene și europene și ar susține producția de drone, sisteme anti-dronă și rachete „începând din acest an”, pe fondul atacurilor rusești continue cu rachete și drone asupra orașelor și infrastructurii, conform documentelor văzute de TVP World și citate de publicație. Cum ar fi împărțită finanțarea și ce capacități vizează Comisia Europeană ar urma să asigure până la 2 miliarde de euro (aprox. 10,2 miliarde lei) finanțare nouă. Din această sumă: jumătate ar fi direcționată către extinderea capacității companiilor europene și ucrainene de a produce împreună drone și rachete ; până la 1 miliard de euro (aprox. 5,1 miliarde lei) ar urma să fie investit în companii ucrainene de apărare care produc echipamente cu dublă utilizare (civilă și militară) sau dezvoltă infrastructură conexă. Publicația notează că proiectul este gândit să întărească apărarea Ucrainei împotriva atacurilor cu drone cu rază scurtă și medie și să contribuie la creșterea propriilor stocuri. Calendar: anunț așteptat la vizita Ursulei von der Leyen la Kiev Acordul ar urma să fie anunțat de președintele Volodîmîr Zelenski în timpul vizitei la Kiev a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , programată pentru miercuri, potrivit TVP World, citat de Kyiv Post. Documentele menționate ar include și angajamentul Bruxelles–Kiev de a încheia „Drone Deal” și de a lansa producția comună de drone și sisteme anti-dronă „în cel mai scurt termen” în acest an. Extindere posibilă: un „Missile Deal” și producție comună de interceptoare Pe lângă componenta de drone, este propus și un „Missile Deal”, care ar putea permite Ucrainei și companiilor europene să producă împreună rachete, inclusiv interceptorul ucrainean Freyja, „chiar din acest an”, potrivit aceleiași relatări. În paralel, Kyiv Post amintește că Rusia continuă loviturile asupra orașelor ucrainene, menționând atacuri raportate la Kiev și în regiunea Harkiv. [...]
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă , spune că România aplică doar sancţiunile internaţionale, nu lista extinsă a Ucrainei , iar navele invocate recent în spaţiul public drept „fantomă” nu ar fi intrat în apele teritoriale româneşti în perioada în care erau deja sancţionate, potrivit news . Mesajul are miză de reglementare: ce listă de sancţiuni foloseşte statul român ca bază pentru a permite sau bloca accesul navelor. Miruţă afirmă că s-a implicat personal în verificări după apariţia unor articole de presă „acum 2-3 săptămâni” şi susţine că informaţiile respective „nu au fost adevărate” în forma în care indicau că nave sancţionate ar fi intrat în apele teritoriale româneşti. El admite însă că în Portul Constanţa au acostat, în trecut, nave care ulterior au fost introduse pe liste de sancţiuni. „Navele enumerate acolo, cu identificatorul, cu numele, nu au intrat în apele teritoriale româneşti în momentul în care aveau sancţiuni internaţionale.” Ce spune MApN despre momentul sancţionării Potrivit ministrului, confuzia ar fi legată de cronologie: navele menţionate au ajuns să fie sancţionate abia la „un an, un an şi jumătate” după ce fuseseră în porturi româneşti, iar la momentul acostării nu aveau sancţiuni internaţionale. „Acele nave au intrat pe lista sancţiunilor internaţionale la un an, un an şi jumătate după ce fuseseră în porturile româneşti, dar în momentul în care au intrat în porturile româneşti nu aveau sancţiuni.” Două liste, două regimuri: internaţional vs. Ucraina Miruţă mai spune că există două tipuri de liste invocate în spaţiul public: o listă de sancţiuni „internaţionale”, adoptată de mai multe state; o listă internă a Ucrainei, „mult mai mare”. Oficialul precizează că România se raportează „doar” la lista de sancţiuni internaţionale, argumentând că altfel ar fi afectată disproporţionat navigaţia comercială. „Nu putem să omorâm toată navigaţia atâta timp cât nava respectivă nu este pe lista de sancţiuni.” [...]
Franța vrea să acorde Ucrainei licențe de producție pentru rachete și muniții occidentale , o mutare care poate schimba pe termen mediu ritmul de aprovizionare al armatei ucrainene și reduce dependența de livrările externe, potrivit Meduza . Anunțul a fost făcut de președintele Franței, Emmanuel Macron , după summitul „coaliției celor dispuși” de la Paris. Pe lângă licența pentru producția rachetelor de croazieră SCALP, Ucraina ar urma să primească licențe și pentru: muniții aeriene ghidate AASM; rachete antiaeriene interceptoare Aster, destinate sistemelor franco-italiene de apărare antiaeriană SAMP/T . Ce înseamnă operațional: trecerea de la livrări la capacitate de producție Acordarea de licențe indică o schimbare de abordare: în locul sprijinului bazat exclusiv pe transferuri de armament, Ucraina ar putea construi capacități interne de producție pentru anumite tipuri de muniții și rachete occidentale. În practică, impactul depinde de cât de repede pot fi puse pe picioare liniile de fabricație și lanțurile de aprovizionare, aspecte care nu sunt detaliate în informația citată. Rafale: intenție de achiziție, cu orizont 2028–2029 Macron a mai spus că Ucraina intenționează să cumpere 16 avioane de luptă franceze Rafale, care ar urma să înceapă să execute misiuni în spațiul aerian ucrainean în 2028–2029. Context: coaliție europeană pentru apărare antirachetă și precedentul Patriot Tot pe 13 iulie, la summitul de la Paris, a fost anunțată crearea unei coaliții pentru apărare antirachetă, care include Ucraina și încă nouă state europene: Germania, Franța, Italia, Spania, Țările de Jos, Suedia, Norvegia și Danemarca. În cadrul acestei inițiative ar urma să fie construită o „arhitectură integrată” de apărare pentru descurajarea viitoarelor amenințări cu rachete. În paralel, Meduza amintește că, săptămâna trecută, la summitul NATO, președintele SUA Donald Trump a promis Ucrainei o licență pentru producția de rachete pentru sistemele Patriot — muniții considerate critice pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, dar despre care experții citați de publicație apreciază că nu pot intra rapid în producție de serie pe plan local. [...]
