Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia ridică miza asupra industriei europene de drone pentru Ucraina, avertizând că planurile de creștere a producției și livrărilor ar „trage” statele implicate mai adânc într-un război cu Moscova, potrivit Reuters.
Ministerul rus al Apărării susține că guverne dintr-o serie de țări ale Uniunii Europene ar fi decis să majoreze producția și furnizarea de drone către Ucraina, iar Moscova consideră această direcție drept un pas de escaladare a conflictului.
În același material, ministerul a publicat o listă de fabrici și companii din mai multe țări europene despre care afirmă că produc drone sau componente pentru drone, indicând inclusiv adresele acestora. Printre locațiile menționate se numără situri din Marea Britanie, Germania, Spania, Italia, Israel și Polonia, între altele.
Mesajul central al Moscovei vizează nu doar livrările către Ucraina, ci și infrastructura industrială din Europa asociată cu aceste livrări. Ministerul rus al Apărării a transmis că publicul european ar trebui să cunoască „adresele și locațiile” întreprinderilor ucrainene și mixte care produc UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) și componente pentru Ucraina „în interiorul propriilor țări”.
Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei și în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate, a scris ulterior pe X că lista publicată de armată ar echivala cu o listă de ținte potențiale pentru forțele armate ruse.
„Când loviturile devin o realitate depinde de ce urmează. Dormiți bine, parteneri europeni!”
Reuters notează că oficiali ruși, inclusiv Medvedev, au făcut în mod repetat declarații publice percepute ca amenințări la adresa țărilor europene din cauza sprijinului pentru Ucraina, însă acestea au fost, în general, avertismente și aluzii, nu anunțuri explicite privind lovituri iminente.
Recomandate
Germania își repoziționează postura de descurajare în NATO , iar șeful aviației militare (Luftwaffe) spune că alianța ar răspunde cu „atacuri aeriene devastatoare” asupra unor ținte strategice din Rusia dacă Moscova ar ataca un stat membru, potrivit Libertatea . Generalul-locotenent Holger Neumann , inspectorul Forțelor Aeriene Germane, a făcut declarațiile într-un interviu pentru The Telegraph . Mesajul central: NATO „nu va ezita nicio secundă” dacă Vladimir Putin „testează” alianța, iar Germania susține că este pregătită să intre în luptă imediat, „cu tot ceea ce avem în Germania”, împreună cu restul NATO. Ce înseamnă „fără zone diferite de securitate” în NATO Neumann a insistat că apărarea colectivă se aplică uniform, indiferent de statul atacat, respingând ideea unei reacții mai slabe pentru țările de pe flancul estic. „Nu există zone de securitate diferite. NATO este NATO, până la ultimul centimetru. Un atac asupra Estoniei va primi exact același răspuns ca un raid aerian asupra Londrei”. În scenariul în care alianța ar fi „forțată să se apere”, generalul a sugerat că răspunsul ar depăși o reacție strict defensivă, mizând pe superioritatea numerică a NATO în aer, descrisă ca o ecuație „32 împotriva unuia singur”, referire la flotele aeriene ale celor 32 de state membre. Țintele strategice invocate și relevanța pentru România În interviu sunt menționate patru zone pe care strategii militari germani le consideră critice într-un răspuns aerian al NATO: Peninsula Kola , unde Rusia își concentrează o parte importantă din arsenalul nuclear; Kaliningrad , descrisă ca punct strategic folosit în ultimii ani pentru bruierea semnalelor GPS ale avioanelor civile și militare occidentale; Sankt Petersburg , cu infrastructură navală de importanță majoră; Marea Neagră , unde, potrivit relatării, NATO ar viza „anihilarea completă” a Flotei Ruse de la Marea Neagră – o regiune pe care articolul o notează ca fiind „extrem de importantă și pentru România”. Context: reînarmare și investiții în apărare aeriană Declarațiile sunt prezentate ca parte a unei „schimbări seismice” în doctrina militară a Germaniei, pe fondul unei campanii de reînarmare inițiate sub cancelarul Friedrich Merz , cu obiectivul de a construi „cea mai puternică armată convențională din Europa”. În plan operațional, Neumann avertizează că Rusia s-a adaptat pe frontul din Ucraina și că Occidentul nu ar trebui să cadă „în capcana aroganței”, invocând capabilități aeriene și tipuri de amenințări care includ rachete de croazieră, balistice și hipersonice. În acest context, Germania „investește în prezent miliarde de euro” în achiziții de sisteme de apărare aeriană și în creșterea stocurilor, fiind menționate Patriot, Iris-T și sistemul israelian Arrow 3. Ce urmează Din informațiile prezentate, mesajul Berlinului este unul de descurajare : semnalarea publică a disponibilității de reacție rapidă și a unui răspuns care ar lovi ținte strategice, nu doar ar respinge atacul. Articolul nu oferă un calendar sau decizii noi concrete, dar plasează declarațiile în linia reînarmării accelerate și a consolidării apărării aeriene. [...]
Statele Unite și țările europene din G7 vor să mute o parte din producția de armament în Ucraina , prin acordarea de licențe care să permită fabricarea locală de rachete cu rază lungă de acțiune și sisteme de apărare antiaeriană, potrivit Digi24 . Miza operațională este reducerea dependenței de livrările externe într-un moment în care Kievul reclamă o penurie de mijloace antiaeriene, iar stocurile aliaților sunt sub presiune. Informația a fost transmisă de o sursă diplomatică prezentă la summitul G7 de la Évian , citată de publicația franceză Le Parisien . Aceeași sursă a indicat că producția „sub licență” ar viza atât apărarea antiaeriană, cât și „capacități de lovire în adâncime”, adică rachete cu rază lungă. Ce au convenit liderii G7 Într-o declarație comună, șefii de stat și de guvern ai G7 au convenit să crească sprijinul militar pentru Ucraina, inclusiv prin: sporirea furnizării de capacități de apărare aeriană; livrarea de sisteme și interceptori suplimentari; furnizarea de „capacități de lungă distanță”; disponibilitatea de a acorda Ucrainei licențe pentru a-și mări producția militară. Cum ar funcționa mecanismul de licențiere Cancelarul german Friedrich Merz a spus că firmele americane ar putea acorda licențe, în acest scop, producătorilor europeni. El a argumentat că nivelul actual de producție este insuficient și că deficitul poate fi compensat prin licențiere către companii care au capacități industriale, inclusiv europene și ucrainene. Context: presiune pe stocuri și cerere ridicată pentru Patriot Ucraina cere în mod repetat mai multe mijloace antiaeriene, inclusiv rachete Patriot americane, care ar urma să fie finanțate de aliații europeni. Totuși, aprovizionarea rămâne dificilă, iar stocurile se reduc, pe fondul altor priorități de securitate. Sursa diplomatică citată a indicat și o estimare de consum în timpul atacurilor masive ale Rusiei: „În mare, la fiecare atac masiv al Rusiei, ucrainenii trebuie să lanseze aproximativ douăzeci de rachete din sistemul Patriot.” În același timp, articolul notează că există stocuri în Orientul Mijlociu și „fără îndoială” în Statele Unite, ceea ce complică alocarea rapidă către Ucraina. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile nu rezultă un calendar, volume de producție sau companii implicate, iar formularea rămâne la nivel de intenție politică și disponibilitate de licențiere. Dacă mecanismul va fi pus în practică, el ar putea accelera reînnoirea stocurilor și ar scurta lanțurile logistice pentru Ucraina, într-un moment în care G7 afirmă că vrea să crească presiunea asupra Rusiei și să întărească apărarea aeriană a Kievului. [...]
Aliații NATO își cresc contribuțiile pentru a acoperi o parte din capacitățile pe care SUA le reduc din forțele de intervenție în situații de criză, iar „imaginea de ansamblu arată bine”, a declarat secretarul general Mark Rutte , potrivit Digi24 . Mesajul vine înaintea reuniunii miniștrilor apărării ai alianței și pe fondul pregătirilor pentru summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie). Rutte a spus că există încă „domenii care necesită mai multă muncă”, fără să ofere detalii, dar a indicat că o parte importantă din lacunele create de reducerea angajamentelor SUA este deja acoperită de ceilalți membri. Ce se schimbă operațional: mai puține platforme americane alocate NATO Statele Unite au informat luna trecută aliații că vor reduce volumul capacităților militare naționale alocate NATO în caz de criză, decizie care a ridicat întrebări privind capacitatea de reacție a alianței. Potrivit unor cifre furnizate agenției Reuters de o sursă militară (citate de Digi24), reducerile ar viza o gamă largă de echipamente, inclusiv: avioane de vânătoare F-15 și F-15E: scădere cu o treime, la 99; drone MQ-4 și MQ-9 Reaper: reducere la jumătate, la 12; avioane de realimentare KC-135 și KC-46: de la 79 la 63; alocarea a doar un bombardier strategic și un singur portavion, în loc de două; avioane de patrulare maritimă: de la 26 la 15; distrugătoare: de la 17 la nouă; eliminarea singurului submarin care transportă rachete de croazieră din angajamentele asumate. SUA nu au făcut publice detalii despre aceste reduceri, notează materialul. Presiune pe europeni și Canada: „să mărească rapid” contribuțiile Generalul american Alexus Grynkewich , comandantul suprem al NATO și șeful forțelor americane din Europa, a declarat luna aceasta că Washingtonul se așteaptă ca aliații europeni și Canada să mărească rapid numărul de aeronave și nave alocate planurilor de apărare ale alianței. În fundal, NATO se confruntă cu o presiune crescută, pe măsură ce unele țări europene se tem că președintele american Donald Trump ar putea pune în aplicare amenințările repetate privind retragerea SUA din alianță. [...]
Danemarca își crește contribuția militară pe flancul estic al NATO , urmând să desfășoare în această toamnă un batalion de până la 850 de soldați în Letonia, într-o mișcare care întărește postura operațională de descurajare în regiunea baltică, potrivit Digi24 . Contingentul danez va înlocui trupele suedeze aflate în prezent în Letonia și va participa la misiuni de apărare și descurajare, pe fondul preocupărilor de securitate generate de războiul din Ucraina. Informația este relatată de Digi24, care citează Agerpres, la rândul său pe EFE. Ministrul danez al Apărării, Jeppe Bruus , a legat explicit desfășurarea de logica apărării colective a alianței. „Soldaţii danezi contribuie la apărarea şi descurajarea colectivă a NATO. Vor arăta că Danemarca şi NATO sunt pregătite şi capabile să apere teritoriul alianţei dacă va fi nevoie. Securitatea noastră nu începe la graniţa daneză, ci în Letonia, alături de aliaţii noştri.” Ce înseamnă operațional: rotații, integrare în brigada condusă de Canada Din 2024, Danemarca a trimis anual în țările baltice un batalion de 700 până la 1.200 de soldați, pentru perioade de patru până la șase luni. Următorul batalion va fi integrat în brigada multinațională condusă de Canada. Potrivit Ministerului danez al Apărării, unitatea va fi staționată în Letonia ca punct de plecare, dar poate participa și la exerciții în celelalte țări baltice. Extinderea prezenței: și o unitate de deminare maritimă Separat de batalionul terestru, Danemarca a decis să trimită și o unitate de deminare maritimă, care poate fi folosită în situații de criză sau tensionate și pentru supravegherea și protecția infrastructurii critice. [...]
România și Ucraina discută măsuri pentru creșterea monitorizării și avertizării în Marea Neagră , pe fondul riscurilor de securitate din zonă, potrivit Antena 3 . Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad , spune că a avut o videoconferință cu omologul său ucrainean, generalul Oleksandr Syrskyi , în care au analizat evoluțiile recente și implicațiile asupra stabilității regionale. Discuția a vizat, în principal, componenta operațională: evaluarea mediului de securitate, măsuri de creștere a capacității de monitorizare și avertizare, precum și consolidarea coordonării între structurile militare. Generalul Vlad a indicat că schimbul de informații și menținerea unor canale permanente de comunicare sunt necesare pentru „o înțelegere cât mai clară a situației operative”, astfel încât deciziile să răspundă „eficient” evoluțiilor din regiune. Coordonare militară mai strânsă în regiunea Mării Negre Șeful Apărării precizează că această convorbire face parte dintr-o serie de contacte periodice la nivel militar, în contextul „provocărilor de securitate generate de războiul din Ucraina” și al nevoii de coordonare în regiunea Mării Negre. „Am abordat aspecte referitoare la evaluarea mediului de securitate, măsurile de creștere a capacității de monitorizare și avertizare, precum și modalitățile de consolidare a coordonării între structurile militare.” În același mesaj, generalul Vlad afirmă că România „rămâne un aliat responsabil și un partener de încredere”, preocupat de consolidarea securității și stabilității regionale. Context: incidentul cu drona din Portul Constanța Materialul amintește și că Ucraina a recunoscut că drona maritimă care a explodat pe 5 iunie în Portul Constanța îi aparținea. Potrivit autorităților ucrainene, drona ar fi fost perturbată de sistemele electronice rusești, iar România ar fi fost avertizată asupra pericolului; Forțele Navale ucrainene au transmis că aparatul a deviat de la traiectorie și a ajuns în derivă către coasta României. [...]
China își extinde controlul „de facto” în jurul Taiwanului printr-un exercițiu de cinci zile în care nave ale pazei de coastă și de cercetare au interceptat vase comerciale străine și au cartografiat fundul mării la est de insulă, potrivit Digi24 . Miza operațională este dublă: Beijingul testează o „nouă normalitate” pentru traficul maritim și își pregătește avantajul în eventuale operațiuni submarine într-o zonă-cheie pentru o posibilă intervenție americană. Autoritățile din Taipei au raportat inițial că o navă chineză de patrulare a contactat prin radio nave comerciale străine aflate în zona de excluziune economică a Taiwanului , cerând informații despre origine, destinație și numărul echipajului. Navele vizate erau înregistrate în Singapore, Liberia și Benin. În paralel, o navă de cercetare a derulat activități de cartografiere a fundului mării în aceeași zonă. La est de Taiwan, platoul continental coboară rapid, iar relieful submarin devine relevant pentru operațiuni cu submarine, inclusiv pentru detectare, care se bazează de regulă pe reflexiile undelor sonar. De ce contează: presiune „de zonă gri” și control gradual al apelor China revendică Taiwanul și, potrivit materialului, a dezvoltat o strategie care folosește nu doar garda de coastă, ci și nave civile – inclusiv o „miliție” de bărci de pescuit și nave de cercetare – pentru a testa reacțiile Taiwanului la incursiuni. Exercițiul descris este prezentat drept cel mai ambițios proiect non-militar de până acum ca distanță față de continent și a fost relatat de Yuyuan Tantian, un cont de socializare al statului chinez folosit frecvent pentru teme militare. Guvernul Taiwanului a reacționat afirmând că interceptarea navelor de marfă din estul insulei „a încălcat dreptul internațional și a subminat pacea regională”. China a susținut că exercițiul, desfășurat cu nave nemilitare, a fost determinat de un summit Japonia–Filipine din luna mai, în care cele două țări au convenit să își delimiteze apele teritoriale (care se suprapun tehnic). Beijingul a criticat summitul, afirmând că ignoră interesele Chinei în Pacificul de Vest. Avantajul submarin: date pentru ascundere și pentru vânătoare Thomas Shugart, fost comandant american de submarine și analist la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană, a spus că cinci zile de cartografiere nu ar aduce mult peste ceea ce China știe deja, dar transmit un mesaj simbolic de suveranitate. În schimb, hărțuirea transportului maritim ar fi mai semnificativă, ca încercare de a stabili o „nouă normalitate”. Raymond Powell, directorul Fundației Sealight, a explicat că datele de cartografiere sunt utile atât pentru a ascunde submarinele proprii, cât și pentru a le găsi pe cele ale adversarilor. „Aș pune accentul pe găsirea submarinelor tuturor celorlalți.” În scenariul unei crize în jurul Taiwanului, Powell a indicat că submarinele de atac americane și aliate care operează din apele adânci la est de insulă ar fi printre cele mai greu de contracarat, iar cartografierea ar urmări să reducă acest avantaj. Context: blocada, temerea SUA și extinderea flotei chineze Materialul notează că strategia preferată a Beijingului ar fi presiunea prin exerciții militare repetate și control treptat asupra apelor din jurul insulei, iar o blocadă este o preocupare majoră pentru SUA, inclusiv din cauza importanței Taiwanului și a industriei sale de cipuri pentru lanțurile globale de aprovizionare. În același timp, cartografierea mai amplă a fundurilor oceanice este pusă în legătură cu extinderea flotei chineze de submarine nucleare. Potrivit informațiilor citate, China ar fi lansat în secret două noi clase de submarine în acest an, inclusiv submarinul nuclear Tip 095 și un submarin „fără vele” (fără turn de comandă), observat într-un șantier naval din Shanghai în imagini din satelit. În ansamblu, exercițiul descris combină instrumente civile și paramilitare pentru a împinge, pas cu pas, limita jurisdicției revendicate de Beijing în jurul Taiwanului, cu efect direct asupra libertății de navigație și asupra echilibrului operațional într-o eventuală confruntare submarină. [...]
