Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia ridică miza asupra industriei europene de drone pentru Ucraina, avertizând că planurile de creștere a producției și livrărilor ar „trage” statele implicate mai adânc într-un război cu Moscova, potrivit Reuters.
Ministerul rus al Apărării susține că guverne dintr-o serie de țări ale Uniunii Europene ar fi decis să majoreze producția și furnizarea de drone către Ucraina, iar Moscova consideră această direcție drept un pas de escaladare a conflictului.
În același material, ministerul a publicat o listă de fabrici și companii din mai multe țări europene despre care afirmă că produc drone sau componente pentru drone, indicând inclusiv adresele acestora. Printre locațiile menționate se numără situri din Marea Britanie, Germania, Spania, Italia, Israel și Polonia, între altele.
Mesajul central al Moscovei vizează nu doar livrările către Ucraina, ci și infrastructura industrială din Europa asociată cu aceste livrări. Ministerul rus al Apărării a transmis că publicul european ar trebui să cunoască „adresele și locațiile” întreprinderilor ucrainene și mixte care produc UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) și componente pentru Ucraina „în interiorul propriilor țări”.
Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei și în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate, a scris ulterior pe X că lista publicată de armată ar echivala cu o listă de ținte potențiale pentru forțele armate ruse.
„Când loviturile devin o realitate depinde de ce urmează. Dormiți bine, parteneri europeni!”
Reuters notează că oficiali ruși, inclusiv Medvedev, au făcut în mod repetat declarații publice percepute ca amenințări la adresa țărilor europene din cauza sprijinului pentru Ucraina, însă acestea au fost, în general, avertismente și aluzii, nu anunțuri explicite privind lovituri iminente.
Recomandate
Armata SUA a testat o „lanțuire” autonomă senzor–armă pentru doborârea dronelor , într-un exercițiu cu foc real care urmărește să reducă timpul de reacție și să scadă presiunea asupra militarilor din unitățile blindate, potrivit Interesting Engineering . Testul, denumit Golden Shield, a avut loc la Fort Hood, Texas , între 7 și 9 aprilie și a fost derulat de Divizia 1 Cavalerie , ca parte a inițiativei Pegasus Charge și a conceptului Golden Shield. Miza operațională: integrarea într-o arhitectură unificată a senzorilor, armelor și sistemelor de comandă și control, pentru o apărare „în straturi” (mai multe niveluri de detectare și angajare a țintelor) împotriva dronelor mici. Ce s-a urmărit: reducerea timpului „senzor–trăgător” și automatizarea pașilor În exercițiu au fost conectate mijloace „cinetice” și „necinetice” (adică atât sisteme care lovesc fizic ținta, cât și sisteme care o pot neutraliza fără impact direct), senzori avansați și componente de comandă și control. Oficialii citați de publicație spun că obiectivul este scurtarea „sensor-to-shooter timeline” – intervalul dintre detectarea unei amenințări și neutralizarea ei – prin automatizarea etapelor de detectare și angajare. Sistemul este descris ca având o arhitectură deschisă și scalabilă, care ar permite integrarea rapidă a unor tehnologii noi și adaptarea dimensiunii rețelei în funcție de misiune. Prin conectarea nodurilor de detectare și angajare, conceptul ar trebui să îmbunătățească urmărirea și viteza de răspuns la amenințări aeriene „ieftine și în volum mare”, tot mai frecvente pe câmpul de luptă. Moment-cheie: demonstrație autonomă între platforme diferite Un reper al exercițiului a fost o secvență complet autonomă „detectare–angajare” între două platforme: un senzor de pe o platformă a detectat și clasificat o dronă ostilă, apoi a transmis datele de țintire către un sistem de armament aflat pe o altă platformă, care a distrus ținta. Interesting Engineering notează că este prima demonstrație cu foc real, în cadrul acestui cadru de testare al diviziei, a unei secvențe autonome „cross-platform” (între platforme diferite). Interceptori „micro-rachetă” și următorii pași Golden Shield a inclus și testarea unor tehnologii emergente de interceptare, inclusiv sisteme cu „micro-rachete” pentru apărare antidrone pe distanță scurtă, destinate dronelor din Grupele 1 și 2. Dezvoltatorii au indicat o rază de acțiune de aproximativ 1.000 de metri, cu ghidaj de precizie sprijinit de radar și comenzi. Potrivit sursei, concluziile exercițiului vor ghida deciziile viitoare ale armatei americane privind integrarea sistemelor autonome antidrone în unități blindate și extinderea conceptelor de apărare în straturi în cadrul inițiativelor Pegasus Charge și Transforming in Contact. [...]
Capabilitățile de război electronic din spațiu au devenit „critice” pentru operațiunile SUA , iar conflictul în desfășurare din Iran este prezentat de conducerea U.S. Space Force drept dovada că forța a ajuns „credibilă în luptă”, potrivit Space . Mesajul are o miză operațională: armata americană tratează tot mai explicit spațiul ca teatru de luptă, cu efecte directe asupra modului în care își planifică și își protejează misiunile. Gen. Chance Saltzman, șeful operațiunilor spațiale (Chief of Space Operations) din U.S. Space Force, a spus pe 15 aprilie 2026, la Space Foundation’s 41st Space Symposium din Colorado Springs, că „efectele” bazate pe spațiu și cele „activate” de spațiu au fost „critice pentru succesul misiunii” în războiul SUA din Iran. În același discurs, el a invocat exemple punctuale despre rolul personalului Space Force („Guardians”) în operațiuni, inclusiv sub atac și în condiții de întreruperi de comunicații. Ce înseamnă „luptă spațială” în acest context Saltzman a descris „lupta spațială” în principal ca acțiuni de război electronic și contramăsuri împotriva sistemelor spațiale ale adversarului, precum: bruiajul sau perturbarea comunicațiilor ori a culegerii de informații bazate pe sateliți (prin interferențe radio către sateliții de deasupra); folosirea laserelor îndreptate către senzori optici ai sateliților de recunoaștere, pentru a-i „orbi”; falsificarea (spoofing) semnalelor GPS, pentru a împiedica localizarea precisă a forțelor sau utilizarea sistemelor de țintire dependente de GPS. Exemple operaționale invocate de șeful Space Force În discurs, Saltzman a oferit câteva episoade din „ Operation Epic Fury ”, pe care le-a folosit pentru a argumenta că Space Force nu mai operează doar la nivel de planuri și concepte, ci în „luptă operațională”: un specialist ar fi condus planificarea și executarea unor acțiuni de război electronic spațial „în ritm ridicat” pentru U.S. Central Command și ar fi făcut mentenanță de urgență sub atac, pentru a menține sistemele în funcțiune; un alt militar ar fi relocat un sistem de război electronic ca răspuns la schimbarea priorităților de pe câmpul de luptă, descris ca o premieră pentru Space Force într-o singură desfășurare, peste „mai multe arii de responsabilitate”; un alt „Guardian” ar fi monitorizat personalul Space Force din zona de responsabilitate a U.S. Central Command în condiții de foc inamic, pene de curent și „blackout” de comunicații. De ce contează: escaladarea riscurilor pentru sateliți și presiunea pe modernizare Saltzman a susținut că nu doar SUA dezvoltă astfel de tactici și sisteme și a descris un mediu operațional în care sateliții sunt expuși la amenințări diverse — de la arme terestre cu microunde și lasere, până la bruiaje care pot afecta sateliții de comunicații GPS și „amenințări” cu arme antisatelit cu capacitate nucleară aflate pe orbită. În acest context, șeful Space Force a cerut o „schimbare generațională” în modul în care forța dezvoltă și introduce tehnologii noi, argument pe care publicația îl prezintă ca temă recurentă în intervențiile sale la Space Symposium. În paralel, el a insistat că flexibilitatea și reziliența personalului rămân „cel mai valoros activ” al Space Force, invocând și conflicte recente ale SUA în Venezuela și Iran ca exemple de pregătire pentru astfel de misiuni. [...]
Germania își extinde rapid capacitățile de „muniții rătăcitoare” printr-o comandă de circa 298 milioane euro (aprox. 1,5 miliarde lei) către Rheinmetall , după ce comisia de buget a Bundestag-ului a aprobat un acord-cadru pentru achiziția de drone, potrivit Economica . Miza este operațională: aceste sisteme ar urma să intre în dotarea unei brigăzi blindate germane staționate în Lituania, în 2027. Ministerul Apărării a anunțat aprobarea acordului-cadru într-un comunicat, fără să indice suma și fără să numească furnizorul. Deputatul social-democrat Andreas Schwarz, membru al comisiei de buget, a declarat pentru AFP că este vorba despre Rheinmetall, care ar fi primit o „comandă fermă de circa 298 de milioane de euro”, condiționată de respectarea cerințelor de calitate. Ce cumpără Bundeswehr și de ce contează Dronele vizate sunt din categoria „loitering munitions” (muniții rătăcitoare): au încărcături explozive și pot rămâne în zbor o perioadă mai lungă înainte de a lovi o țintă identificată cu ajutorul senzorilor. Schwarz a spus că Germania își continuă strategia de achiziție de drone și își adaptează deciziile pe baza experienței din Ucraina. Context: trei furnizori, aceeași țintă – dotarea brigăzii din Lituania În februarie, deputații germani au aprobat o primă comandă pentru două start-up-uri germane, Stark Defence (Berlin) și Helsing (München), în cadrul unor contracte cu o valoare inițială de 536 milioane euro (aprox. 2,7 miliarde lei). În acel moment, Rheinmetall nu avea încă un prototip funcțional, însă între timp compania din Düsseldorf și-a prezentat sistemul unui potențial client din NATO, reintrând astfel în cursa pentru contractele Bundeswehr. Potrivit Ministerului Apărării, comenzile acordate primilor trei producători urmăresc ca, „așa cum este prevăzut”, în 2027 brigada blindată 45 staționată în Lituania să fie echipată cu un set complet de capacități de recunoaștere și angajament. Logica achizițiilor: împărțirea comenzilor între furnizori Obiectivul este ca achizițiile să fie distribuite la nivel național între mai mulți furnizori, pentru a: garanta capacitățile de aprovizionare, favoriza concurența, stimula inovația, conform declarațiilor deputatului Andreas Schwarz, citat de AFP. [...]
NATO vrea un sprijin militar de 60 mld. dolari pentru Ucraina în 2026 , iar secretarul general Mark Rutte le cere statelor membre să asigure finanțare și livrări „neîntrerupte”, pe fondul riscului ca atenția politică și resursele să fie deturnate de alte crize, potrivit Adevărul . Apelul a fost făcut miercuri, la Berlin , la începutul reuniunii Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, format din state care susțin militar Kievul în războiul cu Rusia. Rutte a insistat că aliații trebuie să rămână concentrați pe conflict și să mențină fluxul de sprijin. „Trebuie să fim atenţi că suntem capabili să asigurăm un sprijin neîntrerupt pentru Ucraina.” Ținta pentru 2026 și ce ar urma să acopere Rutte a cerut contribuții pentru atingerea unui obiectiv de 60 de miliarde de dolari în 2026 pentru sprijin militar. La un curs orientativ, suma înseamnă aprox. 276 miliarde lei . Potrivit acestuia, prioritățile discutate la Berlin vizează: apărarea antiaeriană; dronele; rachetele; munițiile pentru artileria cu rază lungă de acțiune. Context: negocieri blocate și atenție mutată spre Orientul Mijlociu Reuniunea are loc într-un moment în care negocierile pentru încheierea războiului, inițiate „sub presiunea” președintelui american Donald Trump, sunt descrise ca fiind în impas. În același timp, escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, după acțiuni militare ale SUA și Israel împotriva Iranului, a mutat temporar atenția internațională de la Ucraina. Rutte a mai afirmat că Ucraina „își menține pozițiile” și că armata rusă ar înregistra pierderi de peste 35.000 de soldați pe lună , conform declarațiilor sale. [...]
Rheinmetall intră într-un contract de aproape 300 milioane euro pentru drone de luptă , într-o achiziție care accelerează dotarea unei brigăzi NATO staționate în Lituania și arată cum Germania își redistribuie bugetele către capabilități testate indirect de războiul din Ucraina, potrivit G4Media . Comanda a fost aprobată de Comisia de buget a Bundestag-ului, care a dat undă verde unui acord-cadru pentru achiziția de drone „de la un al treilea fabricant”, după două aprobări similare acordate în februarie. Ministerul Apărării a confirmat acordul-cadru într-un comunicat, fără să indice suma și fără să numească furnizorul, însă deputatul social-democrat Andreas Schwarz, membru al comisiei, a declarat pentru AFP că este vorba despre Rheinmetall și că există o „comandă fermă de circa 298 milioane de euro” (aprox. 1,48 miliarde lei), condiționată de respectarea cerințelor de calitate. Ce cumpără Germania: „loitering munitions”, drone cu încărcătură explozivă Dronele care urmează să fie livrate sunt din categoria „loitering munitions” (muniții rătăcitoare): platforme cu încărcătură explozivă care pot rămâne o perioadă îndelungată în zbor înainte de a lovi o țintă, identificată cu ajutorul senzorilor. De ce contează: dotarea brigăzii din Lituania și diversificarea furnizorilor Potrivit Ministerului Apărării, comenzile atribuite primilor trei producători au ca obiectiv să echipeze, „așa cum este prevăzut”, în 2027 brigada blindată 45 staționată în Lituania cu „un ansamblu complet de capacități de recunoaștere și de angajament”. În februarie, deputații germani aprobaseră o primă comandă pentru două start-up-uri germane, Stark Defence (Berlin) și Helsing (München), în cadrul unor contracte cu o valoare inițială de 536 milioane de euro (aprox. 2,66 miliarde lei). În acel moment, Rheinmetall nu avea încă un prototip funcțional, însă între timp compania din Düsseldorf și-a prezentat sistemul unui potențial client din NATO, reintrând în cursa pentru un contract cu Bundeswehr. Schwarz a legat explicit achizițiile de lecțiile războiului din Ucraina și a indicat că obiectivul este și distribuirea achizițiilor între mai mulți furnizori, pentru a susține aprovizionarea, concurența și inovația. [...]
Portavionul american USS „George H.W. Bush” ocolește Africa pentru a evita ruta prin Marea Roșie , o decizie care prelungește semnificativ tranzitul și complică logistica și planificarea operațională a Marinei SUA, pe fondul riscurilor de securitate din zona Bab al-Mandab , potrivit Focus . Nava (CVN-77), cu propulsie nucleară, a fost observată în largul Namibiei și „înconjoară” în prezent continentul african, urmând să treacă pe la Capul Bunei Speranțe către Oceanul Indian. Conform revistei Forbes, este de așteptat ca portavionul să fie apoi dislocat în Orientul Mijlociu, în condițiile în care armistițiul din regiune urmează să se încheie în curând. De ce evită SUA Marea Roșie: riscul din Bab al-Mandab Departamentul american al Apărării nu a oferit, până acum, o justificare oficială pentru acest tranzit neobișnuit și mai lung. În mod normal, portavioanele care pleacă de pe Coasta de Est a SUA folosesc ruta prin Mediterană, Canalul Suez și Marea Roșie. Forbes, citând un material al USNI News , indică însă motive de securitate: ocolirea Africii elimină trecerea prin Marea Roșie și strâmtoarea Bab al-Mandab, zone unde, în ultimii ani, au avut loc numeroase atacuri cu drone și rachete ale milițiilor huthi susținute de Iran asupra navelor comerciale și a celor americane. Efecte operaționale: timpi mai mari, presiune pe planificare Aceeași sursă notează că, anterior, și multe nave comerciale au evitat ruta directă și au ales traseul mai lung pe la Capul Bunei Speranțe. Focus menționează explicit că timpii de navigație prelungiți apasă asupra logisticii și a planificării misiunilor Marinei SUA. În Orientul Mijlociu operează deja portavionul USS „Abraham Lincoln” (CVN-72), iar Forbes mai arată că USS „Gerald R. Ford” (CVN-78) ar opera din nou în estul Mării Mediterane. Context: un „gât de sticlă” pentru comerțul global Strâmtoarea Bab al-Mandab leagă Marea Roșie de Golful Aden și are aproximativ 20 de mile (circa 32 km) lățime. Potrivit Focus, pe aici treceau cândva anual peste 20.000 de nave, reprezentând aproximativ 12% din comerțul mondial, inclusiv transporturi de petrol și gaze. Forbes descrie traseul ca fiind istoric periculos din cauza apelor puțin adânci, recifelor și vânturilor puternice, la care se adaugă acum riscul politic. Huthii și-au suspendat atacurile după un acord de pace mediat de SUA în Yemen, dar, potrivit Focus, au amenințat din nou cu lovituri după începerea operațiunilor de luptă ale SUA în februarie 2026. [...]
