Știri
Știri din categoria Apărare
Germania își extinde rapid capacitățile de „muniții rătăcitoare” printr-o comandă de circa 298 milioane euro (aprox. 1,5 miliarde lei) către Rheinmetall, după ce comisia de buget a Bundestag-ului a aprobat un acord-cadru pentru achiziția de drone, potrivit Economica. Miza este operațională: aceste sisteme ar urma să intre în dotarea unei brigăzi blindate germane staționate în Lituania, în 2027.
Ministerul Apărării a anunțat aprobarea acordului-cadru într-un comunicat, fără să indice suma și fără să numească furnizorul. Deputatul social-democrat Andreas Schwarz, membru al comisiei de buget, a declarat pentru AFP că este vorba despre Rheinmetall, care ar fi primit o „comandă fermă de circa 298 de milioane de euro”, condiționată de respectarea cerințelor de calitate.
Dronele vizate sunt din categoria „loitering munitions” (muniții rătăcitoare): au încărcături explozive și pot rămâne în zbor o perioadă mai lungă înainte de a lovi o țintă identificată cu ajutorul senzorilor. Schwarz a spus că Germania își continuă strategia de achiziție de drone și își adaptează deciziile pe baza experienței din Ucraina.
În februarie, deputații germani au aprobat o primă comandă pentru două start-up-uri germane, Stark Defence (Berlin) și Helsing (München), în cadrul unor contracte cu o valoare inițială de 536 milioane euro (aprox. 2,7 miliarde lei).
În acel moment, Rheinmetall nu avea încă un prototip funcțional, însă între timp compania din Düsseldorf și-a prezentat sistemul unui potențial client din NATO, reintrând astfel în cursa pentru contractele Bundeswehr.
Potrivit Ministerului Apărării, comenzile acordate primilor trei producători urmăresc ca, „așa cum este prevăzut”, în 2027 brigada blindată 45 staționată în Lituania să fie echipată cu un set complet de capacități de recunoaștere și angajament.
Obiectivul este ca achizițiile să fie distribuite la nivel național între mai mulți furnizori, pentru a:
conform declarațiilor deputatului Andreas Schwarz, citat de AFP.
Recomandate
Rheinmetall intră într-un contract de aproape 300 milioane euro pentru drone de luptă , într-o achiziție care accelerează dotarea unei brigăzi NATO staționate în Lituania și arată cum Germania își redistribuie bugetele către capabilități testate indirect de războiul din Ucraina, potrivit G4Media . Comanda a fost aprobată de Comisia de buget a Bundestag-ului, care a dat undă verde unui acord-cadru pentru achiziția de drone „de la un al treilea fabricant”, după două aprobări similare acordate în februarie. Ministerul Apărării a confirmat acordul-cadru într-un comunicat, fără să indice suma și fără să numească furnizorul, însă deputatul social-democrat Andreas Schwarz, membru al comisiei, a declarat pentru AFP că este vorba despre Rheinmetall și că există o „comandă fermă de circa 298 milioane de euro” (aprox. 1,48 miliarde lei), condiționată de respectarea cerințelor de calitate. Ce cumpără Germania: „loitering munitions”, drone cu încărcătură explozivă Dronele care urmează să fie livrate sunt din categoria „loitering munitions” (muniții rătăcitoare): platforme cu încărcătură explozivă care pot rămâne o perioadă îndelungată în zbor înainte de a lovi o țintă, identificată cu ajutorul senzorilor. De ce contează: dotarea brigăzii din Lituania și diversificarea furnizorilor Potrivit Ministerului Apărării, comenzile atribuite primilor trei producători au ca obiectiv să echipeze, „așa cum este prevăzut”, în 2027 brigada blindată 45 staționată în Lituania cu „un ansamblu complet de capacități de recunoaștere și de angajament”. În februarie, deputații germani aprobaseră o primă comandă pentru două start-up-uri germane, Stark Defence (Berlin) și Helsing (München), în cadrul unor contracte cu o valoare inițială de 536 milioane de euro (aprox. 2,66 miliarde lei). În acel moment, Rheinmetall nu avea încă un prototip funcțional, însă între timp compania din Düsseldorf și-a prezentat sistemul unui potențial client din NATO, reintrând în cursa pentru un contract cu Bundeswehr. Schwarz a legat explicit achizițiile de lecțiile războiului din Ucraina și a indicat că obiectivul este și distribuirea achizițiilor între mai mulți furnizori, pentru a susține aprovizionarea, concurența și inovația. [...]
Intercepția unei aeronave ruse de către F-16 românești marchează prima misiune operațională a detașamentului „Carpathian Vipers ” în actuala rotație din Lituania , un test practic al capacității României de a livra, în teren, angajamentele NATO de poliție aeriană în regiunea baltică, potrivit Adevărul , care citează Comandamentul Forțelor Întrunite. Aeronavele F-16 dislocate în Lituania au interceptat o aeronavă rusă care zbura fără contact radio în spațiul aerian internațional al Țărilor Baltice. Conform informațiilor transmise, avioanele românești au identificat și escortat un aparat de tip Ilyushin Il-20 aparținând Federației Ruse, au monitorizat situația și l-au însoțit până la părăsirea zonei de responsabilitate. Ce înseamnă operațional această intercepție Evenimentul este relevant în primul rând prin prisma funcționării efective a misiunii de Poliție Aeriană Întărită : detașamentul românesc a trecut de la faza de dislocare la executarea unei misiuni reale, în condiții specifice (aeronavă fără contact radio cu autoritățile de trafic aerian). Context: misiunea României în spațiul baltic (aprilie–iulie 2026) Forțele Aeriene Române au început la 31 martie o nouă misiune de Poliție Aeriană Întărită în spațiul baltic, în cadrul angajamentului României față de securitatea colectivă a NATO, potrivit sursei citate. Detașamentul „Carpathian Vipers” este: format din aproximativ 100 de militari; dotat cu șase aeronave F-16 Fighting Falcon; dislocat la baza aeriană Šiauliai din Lituania; programat să desfășoare misiuni în perioada aprilie–iulie 2026. Ministerul Apărării Naționale arată că obiectivul misiunii este protejarea integrității spațiului aerian al Țărilor Baltice, ca parte a apărării colective NATO. Participări anterioare și ce urmează Forțele Aeriene Române au mai participat la astfel de misiuni în Lituania în 2007, 2023 și 2025. În actuala rotație, intercepția anunțată miercuri este prima misiune operațională a detașamentului românesc, iar activitatea va continua până în iulie 2026, în cadrul aceleiași misiuni de poliție aeriană. [...]
Rusia ridică miza asupra industriei europene de drone pentru Ucraina , avertizând că planurile de creștere a producției și livrărilor ar „trage” statele implicate mai adânc într-un război cu Moscova, potrivit Reuters . Ministerul rus al Apărării susține că guverne dintr-o serie de țări ale Uniunii Europene ar fi decis să majoreze producția și furnizarea de drone către Ucraina, iar Moscova consideră această direcție drept un pas de escaladare a conflictului. În același material, ministerul a publicat o listă de fabrici și companii din mai multe țări europene despre care afirmă că produc drone sau componente pentru drone, indicând inclusiv adresele acestora. Printre locațiile menționate se numără situri din Marea Britanie, Germania, Spania, Italia, Israel și Polonia, între altele. Semnalul operațional: de la sprijin militar la „infrastructură” expusă Mesajul central al Moscovei vizează nu doar livrările către Ucraina, ci și infrastructura industrială din Europa asociată cu aceste livrări. Ministerul rus al Apărării a transmis că publicul european ar trebui să cunoască „adresele și locațiile” întreprinderilor ucrainene și mixte care produc UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) și componente pentru Ucraina „în interiorul propriilor țări”. Medvedev: lista ar fi „ținte potențiale” Dmitri Medvedev , fost președinte al Rusiei și în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate, a scris ulterior pe X că lista publicată de armată ar echivala cu o listă de ținte potențiale pentru forțele armate ruse. „Când loviturile devin o realitate depinde de ce urmează. Dormiți bine, parteneri europeni!” Reuters notează că oficiali ruși, inclusiv Medvedev, au făcut în mod repetat declarații publice percepute ca amenințări la adresa țărilor europene din cauza sprijinului pentru Ucraina, însă acestea au fost, în general, avertismente și aluzii, nu anunțuri explicite privind lovituri iminente. [...]
NATO vrea un sprijin militar de 60 mld. dolari pentru Ucraina în 2026 , iar secretarul general Mark Rutte le cere statelor membre să asigure finanțare și livrări „neîntrerupte”, pe fondul riscului ca atenția politică și resursele să fie deturnate de alte crize, potrivit Adevărul . Apelul a fost făcut miercuri, la Berlin , la începutul reuniunii Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, format din state care susțin militar Kievul în războiul cu Rusia. Rutte a insistat că aliații trebuie să rămână concentrați pe conflict și să mențină fluxul de sprijin. „Trebuie să fim atenţi că suntem capabili să asigurăm un sprijin neîntrerupt pentru Ucraina.” Ținta pentru 2026 și ce ar urma să acopere Rutte a cerut contribuții pentru atingerea unui obiectiv de 60 de miliarde de dolari în 2026 pentru sprijin militar. La un curs orientativ, suma înseamnă aprox. 276 miliarde lei . Potrivit acestuia, prioritățile discutate la Berlin vizează: apărarea antiaeriană; dronele; rachetele; munițiile pentru artileria cu rază lungă de acțiune. Context: negocieri blocate și atenție mutată spre Orientul Mijlociu Reuniunea are loc într-un moment în care negocierile pentru încheierea războiului, inițiate „sub presiunea” președintelui american Donald Trump, sunt descrise ca fiind în impas. În același timp, escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, după acțiuni militare ale SUA și Israel împotriva Iranului, a mutat temporar atenția internațională de la Ucraina. Rutte a mai afirmat că Ucraina „își menține pozițiile” și că armata rusă ar înregistra pierderi de peste 35.000 de soldați pe lună , conform declarațiilor sale. [...]
Portavionul american USS „George H.W. Bush” ocolește Africa pentru a evita ruta prin Marea Roșie , o decizie care prelungește semnificativ tranzitul și complică logistica și planificarea operațională a Marinei SUA, pe fondul riscurilor de securitate din zona Bab al-Mandab , potrivit Focus . Nava (CVN-77), cu propulsie nucleară, a fost observată în largul Namibiei și „înconjoară” în prezent continentul african, urmând să treacă pe la Capul Bunei Speranțe către Oceanul Indian. Conform revistei Forbes, este de așteptat ca portavionul să fie apoi dislocat în Orientul Mijlociu, în condițiile în care armistițiul din regiune urmează să se încheie în curând. De ce evită SUA Marea Roșie: riscul din Bab al-Mandab Departamentul american al Apărării nu a oferit, până acum, o justificare oficială pentru acest tranzit neobișnuit și mai lung. În mod normal, portavioanele care pleacă de pe Coasta de Est a SUA folosesc ruta prin Mediterană, Canalul Suez și Marea Roșie. Forbes, citând un material al USNI News , indică însă motive de securitate: ocolirea Africii elimină trecerea prin Marea Roșie și strâmtoarea Bab al-Mandab, zone unde, în ultimii ani, au avut loc numeroase atacuri cu drone și rachete ale milițiilor huthi susținute de Iran asupra navelor comerciale și a celor americane. Efecte operaționale: timpi mai mari, presiune pe planificare Aceeași sursă notează că, anterior, și multe nave comerciale au evitat ruta directă și au ales traseul mai lung pe la Capul Bunei Speranțe. Focus menționează explicit că timpii de navigație prelungiți apasă asupra logisticii și a planificării misiunilor Marinei SUA. În Orientul Mijlociu operează deja portavionul USS „Abraham Lincoln” (CVN-72), iar Forbes mai arată că USS „Gerald R. Ford” (CVN-78) ar opera din nou în estul Mării Mediterane. Context: un „gât de sticlă” pentru comerțul global Strâmtoarea Bab al-Mandab leagă Marea Roșie de Golful Aden și are aproximativ 20 de mile (circa 32 km) lățime. Potrivit Focus, pe aici treceau cândva anual peste 20.000 de nave, reprezentând aproximativ 12% din comerțul mondial, inclusiv transporturi de petrol și gaze. Forbes descrie traseul ca fiind istoric periculos din cauza apelor puțin adânci, recifelor și vânturilor puternice, la care se adaugă acum riscul politic. Huthii și-au suspendat atacurile după un acord de pace mediat de SUA în Yemen, dar, potrivit Focus, au amenințat din nou cu lovituri după începerea operațiunilor de luptă ale SUA în februarie 2026. [...]
Franța mizează pe rachete mai ieftine pentru apărarea antidrone , după ce a testat cu succes lansarea unei rachete de pe o dronă asupra altei drone, într-o încercare de a reduce costurile interceptărilor, potrivit Focus . Testul a fost realizat de Forțele Aeriene franceze, care au echipat o dronă MQ-9 Reaper cu o rachetă AGM-114 Hellfire și au tras asupra unui alt aparat de zbor ce simula o țintă inamică. Armata franceză consideră rezultatul un pas important în „lupta dronelor” și susține că soluția poate crește eficiența costurilor, conform postului francez BFM, citat de publicație. De ce contează: costul interceptării începe să dicteze tactica Miza principală a testului este economică: Hellfire, proiectată inițial pentru lovirea țintelor la sol (în special în rol antitanc), este folosită acum și împotriva țintelor aeriene, ceea ce ar permite Franței să înlocuiască muniții mai scumpe în misiuni de apărare antidrone. Publicația notează diferențe de ordinul sutelor de mii de euro pe interceptare: rachetele Mica (aer-aer) folosite anterior împotriva dronelor mai mari ar costa aproximativ 600.000 euro (aprox. 3,0 milioane lei ) bucata; o rachetă AGM-114 Hellfire ar costa aproximativ 100.000 euro (aprox. 500.000 lei ) bucata; o dronă iraniană Shahed ar costa, ca ordin de mărime, 20.000–40.000 euro (aprox. 100.000–200.000 lei ), potrivit articolului. În acest context, trecerea de la Mica la Hellfire ar reduce raportul dintre costul muniției și costul țintei, de la circa „de 20 de ori” la „de 3–5 ori”, conform aceleiași surse. Ce a fost testat și ce capabilități are Hellfire Pentru test, Forțele Aeriene au folosit o dronă MQ-9 Reaper înarmată cu o Hellfire. Racheta AGM-114 Hellfire a fost dezvoltată de Lockheed Martin și este în serviciu din 1984, mai arată articolul. Câteva caracteristici tehnice menționate: viteză: 1.530 km/h (Mach 1,3); rază: 500 metri – 8 kilometri ; ghidaj: laser sau radar cu unde milimetrice; focos: 9 kg . Mesajul Ministerului Apărării: „o nouă capacitate operațională” Ministerul francez al Apărării a salutat testul și a susținut că integrarea și extinderea utilizării Hellfire pe Reaper a fost realizată rapid. „Spiritul de inovație al forțelor aeriene și spațiale a făcut posibil ca, la doar trei luni după intrarea în serviciu a Hellfire pe Reaper, utilizarea acestei muniții, inițial destinată țintelor la sol, să fie extinsă”, se arată în comunicarea citată de Focus. În aceeași declarație, ministerul vorbește despre „o nouă capacitate operațională pentru a contracara amenințarea dronelor”. Context mai larg: presiunea bugetară în războiul cu drone Focus leagă subiectul de o problemă mai generală: în operațiuni militare, costul per interceptare devine tot mai important, mai ales când țintele (dronelor) sunt relativ ieftine. Publicația dă ca exemplu și dificultatea SUA de a găsi soluții „cu costuri adecvate” pentru distrugerea dronelor Shahed în contextul conflictului menționat în articol. [...]
