Știri
Știri din categoria Apărare
NATO vrea un sprijin militar de 60 mld. dolari pentru Ucraina în 2026, iar secretarul general Mark Rutte le cere statelor membre să asigure finanțare și livrări „neîntrerupte”, pe fondul riscului ca atenția politică și resursele să fie deturnate de alte crize, potrivit Adevărul.
Apelul a fost făcut miercuri, la Berlin, la începutul reuniunii Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, format din state care susțin militar Kievul în războiul cu Rusia. Rutte a insistat că aliații trebuie să rămână concentrați pe conflict și să mențină fluxul de sprijin.
„Trebuie să fim atenţi că suntem capabili să asigurăm un sprijin neîntrerupt pentru Ucraina.”
Rutte a cerut contribuții pentru atingerea unui obiectiv de 60 de miliarde de dolari în 2026 pentru sprijin militar. La un curs orientativ, suma înseamnă aprox. 276 miliarde lei.
Potrivit acestuia, prioritățile discutate la Berlin vizează:
Reuniunea are loc într-un moment în care negocierile pentru încheierea războiului, inițiate „sub presiunea” președintelui american Donald Trump, sunt descrise ca fiind în impas. În același timp, escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, după acțiuni militare ale SUA și Israel împotriva Iranului, a mutat temporar atenția internațională de la Ucraina.
Rutte a mai afirmat că Ucraina „își menține pozițiile” și că armata rusă ar înregistra pierderi de peste 35.000 de soldați pe lună, conform declarațiilor sale.
Recomandate
Ucraina apropie NATO de integrarea operațională a sistemului Delta , după ce l-a testat în condiții apropiate de cele reale la exercițiul „ Repmus 2026 ” din Portugalia, cu accent pe interoperabilitate (capacitatea sistemelor diferite de a lucra împreună) și pe coordonarea platformelor maritime fără pilot, potrivit Focus . Testul a urmărit dacă Delta se poate conecta „fără cusur” cu tehnologiile aliaților. Ministerul ucrainean al Apărării susține că orice echipament a putut fi integrat în Delta, cu condiția să transmită date în standard NATO. În exercițiu, miza a fost în special coordonarea operațiunilor maritime care au combinat drone aeriene, sisteme de suprafață și subacvatice, precum și senzori radar. Ce înseamnă, practic, interoperabilitatea testată la „Repmus 2026” Condiția tehnică menționată este transmiterea telemetriei (date despre poziție, stare, parametri de funcționare) în standardul NATO Stanag 4817. În termeni operaționali, asta ar permite ca platforme și senzori din țări diferite să fie „văzuți” și gestionați într-un tablou comun de situație prin Delta, fără adaptări punctuale pentru fiecare tip de echipament. Ministerul ucrainean al Apărării mai afirmă că Delta a funcționat fără întrerupere chiar și în condiții de comunicații instabile. Totodată, modulul „Vezha”, folosit pentru transmiterea imaginilor live, a fost evaluat ca fiind „ușor și practic”. Dimensiunea exercițiului și actorii implicați „Repmus 2026” este prezentat ca unul dintre cele mai solicitante teste pentru sisteme maritime fără pilot. Potrivit NATO, exercițiul a avut loc între 31 august și 25 septembrie și a reunit: peste 3.700 de participanți; 300 de sisteme fără pilot; 60 de companii de cercetare și dezvoltare; reprezentanți ai marinelor din 36 de state. Exercițiul a fost organizat de marina portugheză împreună cu Universitatea din Porto, Centrul NATO pentru cercetare maritimă și Agenția Europeană de Apărare . Context: Delta este deja folosit pe scară largă în război În Ucraina, Delta este descris ca fiind în utilizare continuă. Conform datelor invocate de Ministerul ucrainean al Apărării, numai în iunie 2026 au fost înregistrate prin sistem peste 200.000 de atacuri cu drone asupra țintelor rusești, adică o medie de aproximativ 6.600 de misiuni pe zi. În plus, ar fi fost generate zilnic peste 75.000 de videoclipuri de pe câmpul de luptă, iar o aplicație integrată ar identifica automat ținte inamice în aceste materiale. Ce urmează pentru NATO Pentru NATO, exercițiul are relevanță și dincolo de flancul estic: alianța indică teste suplimentare pentru Atlanticul de Nord și Arctica, unde se va urmări cum pot furniza sisteme fără pilot, conectate în rețea, imagini operaționale pe arii extinse. În acest context, compatibilitatea demonstrată de Delta cu standardele NATO îl apropie de un potențial rol în arhitectura aliată de comandă și control pentru operațiuni cu platforme autonome. [...]
Ucraina rămâne fără muniție critică pentru apărarea antiaeriană , după ce livrările de interceptori pentru sistemele Patriot promise de SUA sunt în continuare întârziate, iar Washingtonul nu a autorizat încă expedierea acestora, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat vineri, 23 octombrie, într-o intervenție online la Hudson Institute din Washington, că interceptoarele necesare pentru a contracara atacurile balistice rusești „încă nu vin”, în condițiile în care Rusia continuă loviturile aproape zilnice asupra Ucrainei. Zelenski a spus că speră ca rachetele să fie deja pe drum, dar a avertizat că întârzierea este „o problemă serioasă”. „Așteptăm interceptori pe care i-am convenit deja, dar încă nu vin.” De ce contează: deficit de apărare antiaeriană înainte de iarnă Zelenski a indicat două priorități pentru perioada de iarnă: interceptori pentru sistemele Patriot (fabricate în SUA) și „livrări de energie”. În același context, el a menționat că Ucraina discută cu mai multe state din Asia, Orientul Mijlociu și cu partenerii europeni, însă „contează” pe pachetul american. Întârzierea interceptorilor Patriot are un impact operațional direct: reduce capacitatea Ucrainei de a apăra infrastructura și zonele populate împotriva atacurilor balistice, într-un moment în care frecvența loviturilor rusești rămâne ridicată. Presiuni suplimentare: restricții de viteză la Starlink și Starshield Pe lângă problema muniției pentru apărarea antiaeriană, Zelenski a spus că restricțiile de viteză pentru Starlink și Starshield „încă există”, în pofida unor relatări că serviciile ar fi fost restabilite. „Limitările de viteză la Starlink și Starshield sunt încă acolo. Viteza nu a fost restabilită.” El a recunoscut că aceste restricții au complicat operațiunile militare, dar a susținut că forțele ucrainene își mențin pozițiile și încearcă să păstreze funcționale rutele logistice. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese un calendar pentru autorizarea și livrarea interceptorilor Patriot de către SUA. Mesajul lui Zelenski indică însă că, în lipsa unei decizii rapide, Ucraina intră în sezonul rece cu un deficit de capabilități antiaeriene și cu constrângeri suplimentare în comunicații, două elemente care pot afecta direct apărarea și continuitatea operațiunilor pe front. [...]
Presiunea Washingtonului asupra dependenței militare a Europei ar putea accelera autonomia strategică a UE , cu efecte directe asupra achizițiilor de armament, investițiilor în sateliți și a modului în care este finanțat sprijinul pentru Ucraina, potrivit unei analize citate de Adevărul . The Times descrie situația drept un „paradox amar”: încercarea administrației Donald Trump de a folosi pârghiile tehnologice și militare ale SUA ar putea împinge Europa să-și construiască mai repede alternative proprii. Miza, în lectura publicației britanice, este una operațională și economică: pe măsură ce europenii își reduc vulnerabilitățile, scade și capacitatea SUA de a condiționa decizii politice prin controlul asupra livrărilor și tehnologiilor critice. Unde este dependența critică și ce încearcă Europa să înlocuiască Analiza indică faptul că Europa poate substitui deja o parte importantă din ajutorul financiar american pentru Ucraina și o parte din armament, dar rămâne puternic dependentă de SUA în câteva zone-cheie: rachete interceptoare Patriot; sateliți de avertizare timpurie pentru lansări de rachete balistice; comunicații la scară Starlink. The Times atribuie această vulnerabilitate unei dependențe acumulate timp de aproape trei decenii de superioritatea militară americană. În paralel, statele europene accelerează programe proprii: comenzi pentru SAMP/T NG, dezvoltarea programului multinațional FREYJA și căutarea de surse suplimentare de interceptori, inclusiv în Japonia. Publicația punctează și implicația economică a acestei repoziționări: fiecare euro direcționat către sisteme europene înseamnă bani care nu mai ajung la companiile americane de apărare și echipamente a căror livrare nu mai poate fi blocată politic la Washington. Sateliți și comunicații: alternative parțiale acum, capacitate completă abia în anii 2030 În zona spațială, autorii susțin că sateliții europeni radar și optici ar putea înlocui într-un termen relativ scurt o parte semnificativă din capacitățile americane de culegere de informații. Pentru comunicații, OneWeb și GovSatcom sunt menționate ca opțiuni care pot oferi acoperire parțială pentru Europa și Ucraina dacă apar probleme cu Starlink. În schimb, un sistem european complet, capabil să detecteze independent lansările de rachete balistice, este estimat să nu fie disponibil înainte de anii 2030. Aceste „strangulări” tehnologice sunt descrise drept principalele pârghii de influență ale Washingtonului în prezent. Cum ar putea fi finanțată reziliența: credite UE și active rusești înghețate Până la înlocuirea tehnologiilor americane, Europa își poate folosi, potrivit analizei, puterea economică și financiară. Sunt menționate: creditul de 90 de miliarde de euro acordat de UE Ucrainei; aproximativ 202 miliarde de euro din active rusești înghețate. Printre alte instrumente, autorii includ interzicerea completă a serviciilor europene pentru transportul petrolului rusesc și intensificarea luptei împotriva „flotei fantomă” a Rusiei, cu argumentul că astfel de măsuri ar putea lovi mai puternic capacitatea Moscovei de a-și finanța războiul fără costuri suplimentare semnificative pentru contribuabilii europeni. Industria de apărare a Ucrainei, integrată în ecosistemul european Un element important al viitoarei independențe europene față de SUA ar putea fi industria ucraineană de apărare. Analiza notează că producția de drone din Ucraina a crescut anul acesta cu 370%. Este dat și un exemplu de diferență de cost: rachetele de croazieră ucrainene Flamingo ar costa sub 600.000 de dolari bucata (aprox. 2,8 milioane lei), față de circa 3,5 milioane de dolari (aprox. 16,3 milioane lei) pentru un Tomahawk american. Danemarca este menționată ca stat care a acordat o garanție de stat pentru un credit destinat producătorului rachetei Flamingo. Modelul propus de autori este „capital european plus tehnologie și producție de armament ucrainene”, ca formulă de adaptare într-un context în care politica de la Washington este descrisă drept imprevizibilă. De ce contează: pârghiile SUA se pot eroda pe măsură ce Europa își construiește alternative Concluzia analizei este că presiunea politică funcționează doar până când partea vizată își creează o alternativă. Autorii invocă, între altele, întârzieri în livrările de sisteme americane de apărare antiaeriană, probleme legate de Starshield și decizia Casei Albe de a atenua presiunea economică asupra Moscovei ca factori care ar fi accelerat nevoia Europei și Ucrainei de a reduce dependența. În această logică, încercarea Washingtonului de a transforma superioritatea militară și tehnologică într-un instrument de constrângere ar putea diminua treptat valoarea acestor pârghii, pe măsură ce Europa investește în substituție și își consolidează propriile capacități. [...]
Miniștrii apărării din principalele state europene transmit că sprijinul pentru Ucraina trebuie accelerat , pe fondul semnalelor că Moscova nu urmărește o pace rapidă și al unei noi încercări americane de a împinge Kievul spre negocieri, potrivit Politico . Reuniți la Paris în formatul E5 (Franța, Marea Britanie, Germania, Polonia și Italia), alături de șefa diplomației UE, Kaja Kallas , și de comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, oficialii au avertizat că Ucraina intră într-o perioadă dificilă. Kallas a spus că se așteaptă la o iarnă „brutală” și că „nu există speranță pentru o pace iminentă”, susținând că Europa trebuie să ajute Ucraina să reziste atacurilor și să crească „costul” pentru Rusia. Presiunea negocierilor și mesajul european: „nu există semnale de pace” Întâlnirea are loc în contextul unei relansări a eforturilor SUA de a promova discuții de pace între Ucraina și Rusia și al unor îndoieli tot mai mari privind continuitatea sprijinului american pentru Kiev, notează publicația. Emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat săptămâna trecută că îi va propune lui Vladimir Putin discuții directe cu președintele Donald Trump și cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski pentru a obține o încetare a focului. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a respins ideea că negocierile cu Putin ar produce rezultate, afirmând că nu există niciun semnal că liderul rus ar căuta pacea. Implicația practică: producție de armament și interoperabilitate Franța a indicat că grupul E5 vrea să „lucreze împreună concret”, cu accent pe două direcții operaționale: creșterea producției de armament („mai mult” și „mai repede”); interoperabilitate, adică posibilitatea ca echipamentele și forțele armate ale statelor aliate să opereze împreună eficient. Ministrul francez Catherine Vautrin a mai spus că inițiativele financiare ale UE pot ajuta la această orientare, inclusiv pentru a pregăti „conflictele de mâine”, pe lângă nevoile imediate ale războiului din Ucraina. Ce urmează Mesajul politic al reuniunii este că Europa nu își calibrează sprijinul pentru Ucraina după ritmul negocierilor propuse de Washington, ci după evaluarea propriilor oficiali privind intențiile Kremlinului. Din informațiile prezentate de Politico, următorul pas practic urmărit de E5 este trecerea de la coordonare politică la măsuri concrete pe lanțul de producție și pe compatibilitatea capabilităților militare. [...]
Mesajul Ambasadei SUA reconfirmă cooperarea militară operațională România–SUA pe flancul estic al NATO , într-un context în care exercițiile comune și instruirea sunt prezentate ca elemente-cheie pentru securitatea regională, potrivit Agerpres . Ambasada Statelor Unite la București a transmis, de Ziua Armatei Române , că militarii americani și români „lucrează umăr la umăr” pentru siguranța flancului estic al Alianței și că „împreună suntem mai puternici”. Mesajul a fost publicat pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA. „Astăzi, salutăm Armata României și parteneriatul de apărare construit pe încredere și pe angajamentul comun față de NATO. Prin exerciții comune și instruire, militarii americani și cei români lucrează umăr la umăr pentru siguranța flancului estic al Alianței. #StrongerTogether” Context: Ziua Armatei Române, marcată anual pe 25 octombrie Ziua Armatei Române este celebrată în fiecare an la 25 octombrie, prin ceremonii militare și religioase, precum și depuneri de coroane și jerbe de flori, în București și în țară. Sărbătoarea a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959 și este marcată prin ceremonii în principalele garnizoane, în bazele militare unde sunt dislocați militari români, în teatrele de operații, dar și în statele unde România are atașați ai apărării sau reprezentanțe permanente. [...]
Marea Britanie își accelerează pregătirile de apărare până în 2030 , pe fondul intensificării războiului „hibrid” al Rusiei împotriva NATO, iar guvernul de la Londra leagă explicit această țintă de creșterea capacităților militare și de o campanie de pregătire civilă, potrivit The Jerusalem Post . Secretarul britanic al apărării, Wes Streeting , a scris în The Telegraph că „prioritatea definitorie” a mandatului său este ca țara să fie „gata să lupte și să câștige un război”. El susține că, pentru a preveni „ce e mai rău”, Regatul Unit trebuie să se pregătească, în primul rând prin extinderea capabilităților, astfel încât adversarii „să se gândească de două ori” înainte de un atac. Streeting avertizează că schimbarea majoră nu este „disponibilitatea” adversarilor de a face rău, ci „capacitatea” lor. În evaluarea sa, până în 2030 „forța” și „economia de război” ale adversarilor ar putea ajunge la un nivel care să permită un atac, ceea ce ar lăsa „puțin peste 1.000 de zile” pentru îndeplinirea misiunii de a fi pregătiți, împreună cu aliații, „să lupte și să câștige”. Pregătire civilă: campania „Be Ready” În paralel cu mesajul privind accelerarea pregătirilor militare, Streeting face trimitere la lansarea campaniei britanice „Be Ready ”, menită să pregătească populația pentru scenarii de război. Conform The Telegraph, campania recomandă cetățenilor și rezidenților să aibă din timp stocuri de bunuri esențiale pentru cel puțin trei zile. Miza bugetară și disputa politică Pe fondul dezbaterilor interne despre cheltuielile de apărare, Streeting spune că este dispus să le poarte, dar acuză guvernările conservatoare că au lăsat Marea Britanie cu „cea mai mică armată” de la războaiele napoleoniene, au ratat toate țintele de recrutare și au supravegheat scăderea moralului. El afirmă, totodată, că actualul guvern livrează „cea mai mare creștere susținută” a cheltuielilor de apărare de la finalul Războiului Rece și că, sub actualul premier și ministru de finanțe laburist, Regatul Unit va atinge ținta de cheltuieli NATO. Streeting avertizează însă că investițiile suplimentare vin cu „alegeri și compromisuri” pentru bugetele altor domenii și promite utilizarea „fiecărui penny” cu maximă eficiență. Context: avertisment și din partea fostului șef al armatei Fostul șef al armatei britanice, generalul Sir Patrick Sanders, a declarat pentru The Telegraph că nu știe „de câte semnale mai avem nevoie” pentru a înțelege urgența creșterii rezilienței în următorii cinci ani. El apreciază că lumea a devenit „la fel de periculoasă, dacă nu mai periculoasă” decât în Războiul Rece și pune accent pe capacitatea de recuperare după lovituri, protecția populației civile și conștientizarea faptului că astfel de riscuri „ar putea avea loc în Regatul Unit”, nu doar „în altă parte”. [...]
