Știri
Știri din categoria Apărare
NATO vrea un sprijin militar de 60 mld. dolari pentru Ucraina în 2026, iar secretarul general Mark Rutte le cere statelor membre să asigure finanțare și livrări „neîntrerupte”, pe fondul riscului ca atenția politică și resursele să fie deturnate de alte crize, potrivit Adevărul.
Apelul a fost făcut miercuri, la Berlin, la începutul reuniunii Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, format din state care susțin militar Kievul în războiul cu Rusia. Rutte a insistat că aliații trebuie să rămână concentrați pe conflict și să mențină fluxul de sprijin.
„Trebuie să fim atenţi că suntem capabili să asigurăm un sprijin neîntrerupt pentru Ucraina.”
Rutte a cerut contribuții pentru atingerea unui obiectiv de 60 de miliarde de dolari în 2026 pentru sprijin militar. La un curs orientativ, suma înseamnă aprox. 276 miliarde lei.
Potrivit acestuia, prioritățile discutate la Berlin vizează:
Reuniunea are loc într-un moment în care negocierile pentru încheierea războiului, inițiate „sub presiunea” președintelui american Donald Trump, sunt descrise ca fiind în impas. În același timp, escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, după acțiuni militare ale SUA și Israel împotriva Iranului, a mutat temporar atenția internațională de la Ucraina.
Rutte a mai afirmat că Ucraina „își menține pozițiile” și că armata rusă ar înregistra pierderi de peste 35.000 de soldați pe lună, conform declarațiilor sale.
Recomandate
Un proiect de lege adoptat în prima lectură în Duma de Stat ar extinde baza „legală” pentru trimiterea de trupe ruse în afara țării , sub pretextul apărării drepturilor cetățenilor Federației Ruse, potrivit news.ro . Miza este una de reglementare: inițiativa ar crea un cadru intern care poate justifica intervenții externe, într-un moment în care NATO și servicii europene de informații avertizează asupra riscului de escaladare. Proiectul a fost adoptat în prima lectură, iar legislația rusă trece prin trei lecturi înainte de a fi finalizată. În forma prezentată, documentul i-ar permite șefului Kremlinului, Vladimir Putin , să trimită „legal” trupe în alte state invocând „apărarea drepturilor cetățenilor Federației Ruse”, notează Moscow Times, citat de news.ro. Ce prevede proiectul și cum este justificat Șeful Comisiei pentru apărare din Duma de Stat, Andrei Kartapolov, a spus că proiectul ar urma să asigure protecția drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale rușilor, precum și ale organizațiilor ruse „împotriva încălcărilor ilegale din străinătate”. În nota explicativă, proiectul este prezentat ca un instrument pentru protejarea cetățenilor ruși în situații precum: arestarea sau reținerea; urmărirea penală; „alte forme de persecuție”. Textul menționează inclusiv măsuri luate de instanțe din alte țări și de organe judiciare internaționale pe care Moscova nu le recunoaște, descrise ca instituții „a căror competență nu se bazează pe un tratat internațional al Federației Ruse sau pe o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU” adoptată în cadrul capitolului VII din Statutul ONU. Contextul în care apare inițiativa Potrivit materialului, proiectul a fost depus după avertismente repetate venite dinspre NATO și servicii de informații europene privind o posibilă pregătire a Rusiei pentru un conflict cu una sau mai multe țări ale alianței. Sunt amintite două repere: în vara lui 2025, șeful serviciului de informații german BND a avertizat asupra riscului de provocări în țările baltice, după modelul Crimeei; șeful Statului Major General al Franței, generalul Fabien Mandon, a îndemnat la pregătirea pentru o confruntare cu Rusia în următorii 3–4 ani. De asemenea, experți ai Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) susțin că „faza zero” a unei astfel de pregătiri ar fi început deja, invocând reorganizarea districtelor militare, crearea de baze la granița cu Finlanda și apariția în Europa a unor acțiuni precum sabotaje și bruiaj GPS. Ce urmează Inițiativa este, deocamdată, la prima lectură. Dacă va trece și de următoarele două etape legislative, proiectul ar putea consolida, la nivel intern, argumentul juridic folosit de Moscova pentru desfășurarea de trupe în afara granițelor, sub o formulă largă de „protecție” a cetățenilor și organizațiilor ruse. [...]
Europa accelerează un „NATO european”, iar factura se mută pe capacități critice potrivit Mediafax , care citează The Wall Street Journal . În scenariul în care SUA își retrage forțele din Europa sau refuză să o apere, oficiali europeni lucrează la un plan de rezervă care folosește structurile existente ale NATO, dar împinge europenii spre roluri de comandă și control și spre înlocuirea treptată a resurselor americane cu resurse proprii. Planurile avansează informal în și în jurul NATO și, potrivit participanților, nu urmăresc să rivalizeze cu alianța actuală. Miza este menținerea descurajării față de Rusia și a continuității operaționale, chiar dacă Washingtonul își reduce implicarea, pe fondul îngrijorărilor europene legate de „fiabilitatea” SUA. De ce se grăbește planul: schimbarea Berlinului și tensiunile cu Washingtonul Un element-cheie este schimbarea de poziție a Germaniei, care timp de decenii a respins ideea unei suveranități europene mai mari în apărare, preferând SUA ca garant al securității. Sub cancelarul Friedrich Merz , această abordare se modifică, pe fondul îngrijorărilor privind rolul SUA ca aliat „în timpul președinției Trump și ulterior”, potrivit unor persoane familiarizate cu gândirea sa. Planurile au căpătat urgență după ce Donald Trump a amenințat că va prelua Groenlanda de la Danemarca, stat membru NATO, și pe fondul impasului legat de refuzul Europei de a sprijini războiul Americii în Iran. În paralel, Trump a criticat public aliații europeni, numindu-i „lași” și descriind NATO drept „un tigru de hârtie”, potrivit relatării. Ce înseamnă operațional: cine preia funcții pe care azi le țin americanii Provocarea majoră este că arhitectura NATO este construită în jurul conducerii americane la aproape fiecare nivel, de la logistică și informații până la comanda militară superioară. Secretarul general Mark Rutte a spus recent că alianța va fi „mai condusă de Europa”, iar diferența față de trecut este că europenii acționează din proprie inițiativă. După intrarea Germaniei în joc, discuțiile au început să se mute spre chestiuni militare practice, între care: cine ar conduce apărarea antiaeriană și antirachetă a NATO; coridoarele de întărire către Polonia și statele baltice; rețelele logistice; exercițiile regionale majore, în cazul retragerii ofițerilor americani. Două „găuri” greu de acoperit: recrutarea și dependența de capabilități americane Oficialii implicați indică reintroducerea recrutării militare ca un element esențial pentru succesul planului, în condițiile în care multe state au renunțat la serviciul militar obligatoriu după Războiul Rece. Finlanda a păstrat recrutarea, iar președintele Alexander Stubb – unul dintre liderii implicați în planuri – a susținut că, pentru „educația civică” și „unitatea națională”, serviciul militar obligatoriu ar putea fi dificil de înlocuit. În paralel, europenii vor să accelereze producția de echipamente în domenii unde Europa rămâne în urma SUA, inclusiv războiul antisubmarin, capacitățile spațiale și de recunoaștere, realimentarea în zbor și mobilitatea aeriană. Ca exemplu, este menționat un proiect comun Germania–Marea Britanie pentru dezvoltarea rachetelor de croazieră stealth și a armelor hipersonice. Totuși, materialul subliniază limite structurale: Comandantul Suprem al Forțelor Aliate pentru Europa este întotdeauna american, iar oficiali americani ar fi spus că nu intenționează să renunțe la acest post. În plus, niciun stat european nu are, de unul singur, puterea de a înlocui SUA ca lider militar al alianței, inclusiv din cauza rolului umbrelei nucleare americane în descurajare. Cel mai sensibil dosar: umbrela nucleară și informațiile Cea mai mare lacună rămâne în informații și descurajare nucleară. Oficialii europeni spun că sistemele americane de satelit, supraveghere și avertizare antirachetă nu pot fi înlocuite rapid, ceea ce pune presiune pe Franța și Marea Britanie să își extindă rolurile. În acest context, schimbarea de poziție a Germaniei a deschis discuții despre posibilitatea extinderii descurajării nucleare a Franței pentru a acoperi și alte națiuni europene, inclusiv Germania, după ce Trump a amenințat Groenlanda. Trump a legat explicit amenințarea de a părăsi NATO de acest episod: „Totul a început cu, dacă vreți să știți adevărul, Groenlanda. Vrem Groenlanda. Nu vor să ne-o dea și am spus: «Bine, pa pa».” În plan politic, Stubb a spus că o mutare a poverii de la SUA către Europa „este în curs de desfășurare” și că ar trebui făcută „gestionat și controlabil”, nu printr-o retragere rapidă. Potrivit relatării, orice retragere a SUA din NATO ar necesita aprobarea Congresului, însă președintele american ar putea totuși să mute trupe sau active din Europa ori să își retragă sprijinul folosindu-și autoritatea de comandant suprem. [...]
Ucraina riscă să rămână fără interceptori de apărare aeriană , pe fondul unei cereri globale în creștere și al unei capacități industriale europene care se extinde lent, potrivit Politico . În acest context, Kievul rămâne dependent de sistemele americane Patriot, chiar dacă încearcă să împingă Europa spre producție locală și să accelereze alternative europene. În timpul unei vizite la Berlin, președintele Volodîmîr Zelenski a spus că „nu există suficientă capacitate de producție în Europa”, avertizând că presiunea pe stocuri și pe liniile de fabricație — alimentată de războiul din Iran și de reînarmarea europeană — poate lăsa Ucraina descoperită. Acordul cu Germania: Patriot și IRIS-T, dar livrări abia din 2027 Ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, a semnat la Berlin un acord de cooperare în domeniul apărării în valoare de 4 miliarde euro, care include un contract cu producătorul Raytheon pentru câteva sute de rachete PAC-2 folosite de sistemele Patriot, ce urmează să fie fabricate în Germania. Un reprezentant Raytheon a declarat publicației Hartpunkt că producția este configurată astfel încât livrările să înceapă în 2027. Pachetul include și 36 de lansatoare IRIS-T cu rază medie și scurtă, produse de compania germană Diehl Defense. Cancelarul Friedrich Merz a afirmat că Germania și Ucraina au convenit asupra unor noi pachete de ajutor, „în principal în apărarea aeriană”, iar sprijinul ar urma să acopere și arme cu rază lungă, drone și muniție de artilerie. De ce se strânge piața: consum accelerat de interceptori și producție insuficientă Presiunea pe interceptori nu vine doar din nevoile Ucrainei. Statele Unite și aliații lor au folosit 1.802 interceptori Patriot în primele 16 zile ale războiului SUA–Israel împotriva Iranului, potrivit Payne Institute — de peste două ori mai mulți decât a folosit Ucraina în patru ani de război cu Rusia. În paralel, Pentagonul a semnat luna aceasta un contract de 4,7 miliarde dolari (aprox. 21,6 miliarde lei) cu Lockheed Martin pentru a crește producția de rachete PAC-3 de la circa 600 pe an la 2.000. Pentru Ucraina, problema este dublă: deși a îmbunătățit semnificativ interceptarea dronelor rusești (adesea doborând peste 90% din valuri), rachetele balistice rămân mult mai greu de oprit și necesită sisteme rare, precum Patriot sau SAMP/T. Kievul caută o plasă de siguranță: achiziții coordonate și dezvoltare internă Apărarea aeriană va fi, cel mai probabil, un subiect central și la reuniunea de miercuri a Ukraine Defense Contact Group (UDCG, „grupul Ramstein”), care coordonează ajutorul militar pentru Kiev. La întâlnire sunt așteptați, între alții, secretarul general NATO Mark Rutte și ministrul britanic al apărării John Healey, alături de ministrul german Boris Pistorius și de Fedorov. Zelenski a indicat că un instrument-cheie rămâne programul NATO „Prioritised Ukraine Requirements List” (PURL) , prin care statele cumpără armament american — inclusiv sisteme Patriot — pentru Ucraina. Programul este prezentat ca răspuns la încetarea noilor ajutoare militare americane pentru Kiev sub Donald Trump și ca o soluție de tranziție până când Europa își acoperă deficitul de producție. În paralel, Ucraina încearcă să-și dezvolte propriul sistem. Săptămâna trecută, producătorul ucrainean de rachete Fire Point a declarat pentru Reuters că lucrează la un sistem antibalistic, cu obiectivul de a-l pune în funcțiune anul viitor. Potrivit cofondatorului Denys Shtilerman, compania vizează reducerea costului unei rachete interceptor sub 1 milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei), adică aproximativ un sfert din costul unei PAC-3, dar proiectul este într-o fază incipientă și are nevoie de parteneri europeni pentru radar, țintire și comunicații. Între timp, Rusia și-a intensificat loviturile la distanță: Ministerul ucrainean al apărării a transmis că anul acesta au fost lansate 270 de rachete balistice și hipersonice asupra Ucrainei. În acest ritm, miza imediată pentru Kiev rămâne accesul la interceptori într-o piață tot mai aglomerată, cu termene de livrare care împing soluțiile structurale spre anii următori. [...]
Norvegia își extinde capacitatea de apărare prin producția pe plan local a dronelor ucrainene , într-un acord bilateral care mută o parte din know-how-ul acumulat de Kiev în război către industria norvegiană, potrivit HotNews . Înțelegerea anunțată marți de guvernul de la Oslo prevede atât sprijin norvegian pentru producția de drone în Ucraina, cât și fabricarea unor drone ucrainene pe teritoriul Norvegiei. La schimb, Ucraina ar urma să furnizeze Norvegiei „date, informații și expertiză”, conform comunicatului citat. Ce se schimbă operațional: producție și transfer de expertiză Acordul descrie un mecanism de cooperare în care Norvegia nu rămâne doar finanțator, ci intră și în zona de producție, cu acces la experiența de utilizare și adaptare rapidă a dronelor în condiții de conflict. În practică, componenta operațională are două direcții: sprijin pentru producția de drone pe teritoriul Ucrainei; fabricarea de drone ucrainene în Norvegia, pe baza expertizei transferate de Kiev. Premierul Jonas Gahr Støre a legat explicit această cooperare de lecțiile militare ale Ucrainei din război. „Putem învăța din experiențele prin care trece Ucraina în această luptă dificilă, câștigată cu mari sacrificii, împotriva agresiunii ruse.” Context: sprijin financiar pe termen lung pentru Kiev Norvegia a fost, alături de țările nordice și baltice, un susținător constant al Ucrainei. Guvernul condus de Støre a stabilit un plan de finanțare pe termen lung pentru Kiev, susținut de toate partidele din parlament, în valoare de aproximativ 28 de miliarde de dolari (aprox. 126 miliarde lei) pentru perioada 2023–2030, ceea ce plasează Norvegia între cei mai generoși susținători ai Ucrainei raportat la populație. Legătura cu discuțiile din Germania În aceeași zi, Volodimir Zelenski s-a aflat la Berlin, unde s-a întâlnit cu cancelarul german Friedrich Merz. Potrivit informațiilor citate, cei doi au convenit asupra unor planuri de cooperare în domeniul apărării, inclusiv un acord privind producția de drone, despre care Zelenski a spus că ar putea deveni „unul dintre cele mai mari de acest tip din Europa”. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre parametrii acestui acord. [...]
Ucraina își mută o parte din luptă pe platforme fără pilot , după ce armata a ocupat o poziție a trupelor ruse într-o operațiune „complet robotizată”, fără participarea directă a vreunui militar ucrainean la lupte, potrivit TVR Info . Președintele Volodimir Zelenski a prezentat sistemele folosite și a legat mesajul de cooperarea militară cu Germania, unde a anunțat acorduri de 4 miliarde de euro. Operațiune „fără infanterie”: ce spune Zelenski că s-a întâmplat pe front Zelenski a afirmat că o poziție inamică a fost cucerită „exclusiv cu ajutorul unor platforme fără pilot: sisteme terestre și drone”. În relatarea sa, mai mulți soldați ruși s-ar fi predat fără intervenția directă a infanteriștilor ucraineni. Tot el a susținut că echipamentele robotizate terestre au îndeplinit deja peste 22.000 de misiuni pe front în doar trei luni. La ce sunt folosite sistemele robotizate terestre Potrivit materialului, aceste sisteme sunt prezentate ca având rolul de a reduce expunerea soldaților pe câmpul de luptă și pot fi utilizate pentru: transport de muniție; evacuarea răniților; amplasarea de mine explozive; colectarea de informații; deschiderea focului asupra inamicului. Componenta economică: acorduri de apărare de 4 miliarde de euro și producție de drone În timpul unei vizite la Berlin, Zelenski s-a întâlnit cu cancelarul Friedrich Merz și membri ai guvernului german, iar Germania și Ucraina au încheiat acorduri de cooperare în domeniul apărării în valoare de 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei). Merz a spus că „nicio industrie de apărare nu este mai inovatoare decât cea a Ucrainei” și a transmis că Germania va pune în aplicare „din prima zi” noul parteneriat strategic. Pachetul include și un acord privind producția de drone, despre care Zelenski a declarat că ar putea deveni una dintre cele mai mari inițiative de acest fel din Europa. Context: atacuri asupra civililor și lovituri asupra infrastructurii TVR Info mai notează că atacurile Rusiei continuă să facă victime în rândul civililor: cel puțin cinci persoane au fost ucise și 27 rănite într-un atac cu rachete asupra orașului Dnipro. De asemenea, a fost lovit portul Izmail din regiunea Odesa, unde ar fi fost distruse cel puțin șase case, precum și autoturisme și mijloace de transport în comun. În paralel, armata ucraineană a anunțat că a atacat peste noapte depozite de drone și muniții în regiunile Donețk și Zaporojie controlate de Rusia. Analiști și oficiali occidentali citați în material susțin că Ucraina ar fi avut în ultimele luni mai multe succese pe câmpul de luptă decât Rusia și ar fi perturbat ofensiva de primăvară a Kremlinului. [...]
Rusia ridică miza asupra industriei europene de drone pentru Ucraina , avertizând că planurile de creștere a producției și livrărilor ar „trage” statele implicate mai adânc într-un război cu Moscova, potrivit Reuters . Ministerul rus al Apărării susține că guverne dintr-o serie de țări ale Uniunii Europene ar fi decis să majoreze producția și furnizarea de drone către Ucraina, iar Moscova consideră această direcție drept un pas de escaladare a conflictului. În același material, ministerul a publicat o listă de fabrici și companii din mai multe țări europene despre care afirmă că produc drone sau componente pentru drone, indicând inclusiv adresele acestora. Printre locațiile menționate se numără situri din Marea Britanie, Germania, Spania, Italia, Israel și Polonia, între altele. Semnalul operațional: de la sprijin militar la „infrastructură” expusă Mesajul central al Moscovei vizează nu doar livrările către Ucraina, ci și infrastructura industrială din Europa asociată cu aceste livrări. Ministerul rus al Apărării a transmis că publicul european ar trebui să cunoască „adresele și locațiile” întreprinderilor ucrainene și mixte care produc UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) și componente pentru Ucraina „în interiorul propriilor țări”. Medvedev: lista ar fi „ținte potențiale” Dmitri Medvedev , fost președinte al Rusiei și în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate, a scris ulterior pe X că lista publicată de armată ar echivala cu o listă de ținte potențiale pentru forțele armate ruse. „Când loviturile devin o realitate depinde de ce urmează. Dormiți bine, parteneri europeni!” Reuters notează că oficiali ruși, inclusiv Medvedev, au făcut în mod repetat declarații publice percepute ca amenințări la adresa țărilor europene din cauza sprijinului pentru Ucraina, însă acestea au fost, în general, avertismente și aluzii, nu anunțuri explicite privind lovituri iminente. [...]
