Comisia Europeană mută zootehnia în zona de „securitate” și pregătește stimulente și investiții, nu reduceri de efective, într-o schimbare de abordare care poate influența direct regulile și finanțarea pentru ferme, potrivit Agronet.

Documentul prezentat la Strasbourg tratează creșterea animalelor ca element de securitate alimentară, competitivitate și „autonomie strategică” a UE, după o perioadă în care sectorul era asociat în principal cu emisiile și impactul asupra mediului. În această logică, fermele zootehnice sunt văzute ca infrastructură care susține producția de alimente, menține terenurile agricole în exploatare și reduce riscul abandonului rural, inclusiv în estul Uniunii.

Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru coeziune și reforme, Raffaele Fitto, a spus că zootehnia ține de competitivitate și securitate alimentară, nu doar de agricultură. Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a indicat dimensiunea economică a sectorului: aproximativ 400 de miliarde de euro anual, șapte milioane de locuri de muncă și un excedent comercial de 37 de miliarde de euro.

De ce contează schimbarea: mai puține obligații noi, mai multe stimulente

Noua direcție vine după protestele fermierilor din 2024 și 2025, când au fost contestate, între altele, regulile privind poluarea cu azot, reducerea pesticidelor și emisiile de metan, pe motiv că afectează veniturile și viabilitatea exploatațiilor.

În anii anteriori, unele state discutaseră reducerea efectivelor pentru obiective climatice: în Țările de Jos s-a analizat diminuarea cu până la o treime, iar în Irlanda a fost discutată sacrificarea a 200.000 de vaci. Strategia actuală se îndepărtează de această abordare și pornește de la ideea că prea puține animale pot deveni o vulnerabilitate economică și alimentară, inclusiv prin creșterea dependenței de importuri.

Cum vrea Bruxelles-ul să reducă emisiile fără o țintă de reducere a efectivelor

Comisia nu propune, „în această etapă”, o țintă generală de reducere a numărului de animale. Accentul este pus pe intervenții la nivel de fermă și pe stimulente:

• măsurarea emisiilor la nivelul fiecărei ferme;
• recompensarea crescătorilor care folosesc aditivi furajeri;
• selecția animalelor cu emisii mai reduse;
• investiții în tehnologii pentru diminuarea metanului;
• stimulente financiare, în locul unor obligații noi.

Documentul insistă și pe o măsurare mai precisă a metanului și menționează caracterul „biogenic” al acestuia (metan rezultat din digestia animalelor, parte a unui ciclu natural al carbonului), sugerând o evaluare diferită față de emisiile din combustibili fosili.

Investiții de 18 miliarde de euro și o dispută care rămâne deschisă

Executivul european estimează nevoia de investiții la aproximativ 18 miliarde de euro, sumă pe care sectorul nu o poate mobiliza singur. Argumentul Comisiei este că obligațiile suplimentare ar putea agrava problemele unei industrii cu profituri reduse, efective în scădere și forță de muncă îmbătrânită.

Organizațiile de fermieri au salutat schimbarea: Copa-Cogeca a apreciat că sectorul nu mai este tratat exclusiv ca o sursă de probleme, iar Farm Europe vede strategia ca începutul unei reveniri după ani de mesaje negative.

În același timp, organizațiile de mediu contestă abordarea. Peste 30 de grupuri, între care Greenpeace și Biroul European de Mediu, avertizează că noile metode de calcul pot minimaliza impactul climatic al zootehniei și susțin că metanul contribuie la încălzirea globală indiferent de sursă.

Strategia evită și recomandări anterioare ale consilierilor științifici ai UE, care propuneau, între altele, diminuarea efectivelor, orientarea consumului către produse vegetale, taxarea emisiilor și eliminarea subvențiilor pentru formele de producție cele mai poluante. Pentru influențarea consumului, Comisia preferă achizițiile publice, mesele din școli și campaniile de promovare a produselor europene, iar Christophe Hansen a spus că Bruxelles-ul nu intenționează să impună diete, ci să păstreze libertatea de alegere a consumatorilor.