Știri
Știri din categoria Investiții
UE vrea să mobilizeze până la 80 de miliarde de euro pentru a finanța „scale-up”-urile europene, prin extinderea inițiativei European Tech Champions Initiative (ETCI 2.0), un program gândit să reducă dependența companiilor de tehnologie de capitalul din afara Europei, potrivit Agronet. Miza este creșterea capacității de finanțare pentru runde mari, astfel încât firmele să își poată continua dezvoltarea în UE, fără să fie împinse spre piețele din SUA.
ETCI 2.0 reunește toate cele 27 de state membre, Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI), Comisia Europeană și investitori instituționali privați. Conform planului prezentat, programul țintește investiții totale de până la 80 de miliarde de euro pentru peste 1.500 de companii europene de tehnologie aflate în etapa de creștere.
Programul este orientat către „scale-up”-uri – companii care au depășit faza de startup, au produse și clienți validați, dar au nevoie de capital semnificativ pentru extindere internațională. În viziunea oficialilor europeni, o vulnerabilitate majoră a ecosistemului tehnologic din UE este lipsa fondurilor suficient de mari pentru runde consistente de finanțare, ceea ce poate duce la mutarea dezvoltării sau a investitorilor principali în afara Uniunii.
Noua etapă ridică ambiția față de prima ediție (lansată în 2023), pe care BEI o prezintă drept un succes: a susținut 15 fonduri europene mari și a contribuit la dezvoltarea a 12 „unicorni” (companii evaluate la peste 1 miliard de euro).
ETCI 2.0 urmărește o bază de capital de până la 15 miliarde de euro, de aproximativ patru ori mai mare decât în prima fază. Președinta Grupului BEI, Nadia Calviño, indică drept obiectiv creșterea valorii medii a investițiilor în companiile europene de tehnologie de la aproximativ 60 de milioane de euro la circa 200 de milioane de euro.
Grupul BEI ar urma să contribuie cu până la 1,25 miliarde de euro (aprox. 6,25 miliarde lei) la noul fond. Alături de instituțiile europene, sunt menționați și investitori privați, între care:
Rolul capitalului public este să atragă investiții private și să ajute la formarea unor fonduri suficient de mari pentru etapele critice de creștere.
Potrivit declarațiilor citate, finanțarea mai consistentă este considerată esențială pentru companiile care dezvoltă soluții în:
În ansamblu, inițiativa este parte din strategia UE de consolidare a competitivității și a piețelor de capital europene, cu obiectivul de a păstra în Europa cercetarea, proprietatea intelectuală, locurile de muncă și centrele de decizie ale viitorilor campioni tehnologici. Pentru detalii despre program, Comisia Europeană indică pagina dedicată ETCI 2.0.
Recomandate
Blue Origin caută 10 mld. dolari (aprox. 46 mld. lei) de la investitori externi, la o evaluare pre-money de 130 mld. dolari (aprox. 598 mld. lei), într-o rundă care ar marca prima deschidere a companiei către capital din afara grupului Jeff Bezos de la înființarea din 2000, potrivit The Next Web , care citează CNBC. Miza este una de finanțare a unei etape de costuri accelerate: după 26 de ani în care Bezos a susținut compania aproape exclusiv din vânzări de acțiuni Amazon, Blue Origin ajunge într-un punct în care „cursa spațială” depășește capacitatea de a fi finanțată confortabil de un singur fondator, chiar și unul dintre cei mai bogați oameni din lume. Potrivit relatărilor citate, Bezos nu se retrage din finanțare: ar urma să contribuie cu aproximativ 2 mld. dolari (aprox. 9,2 mld. lei) în această rundă. Fondul Coatue Management este așteptat să adauge circa 4 mld. dolari (aprox. 18,4 mld. lei), iar pentru restul sumei ar exista „interes instituțional” puternic. Blue Origin nu a comunicat un calendar de închidere a rundei. De ce are nevoie Blue Origin de bani acum: New Glenn, între refacere și extindere Compania încearcă să facă simultan mai multe lucruri scumpe, într-un moment complicat operațional. Blue Origin se recuperează după un test static eșuat al rachetei New Glenn, care a distrus o rampă de lansare, în timp ce încearcă să crească producția pentru aceeași rachetă de mare capacitate. New Glenn este vehiculul pe care Blue Origin se bazează pentru misiuni lunare și pentru contracte de securitate națională. Directorul executiv Dave Limp s-a angajat să readucă racheta la zbor înainte de finalul lui 2026, cu lansări planificate pentru: NASA; rețeaua de sateliți LEO (orbită joasă) a Amazon; AST SpaceMobile. În această logică, momentul atragerii de capital este legat mai degrabă de combinația dintre refacerea infrastructurii și extinderea capacității de producție decât de o singură mișcare a unui rival, notează publicația. Contextul de piață: presiunea competiției și apetitul investitorilor În fundal se află SpaceX, care, potrivit materialului, ar fi realizat „cel mai mare IPO din istorie”, atrăgând circa 86 mld. dolari (aprox. 396 mld. lei) la o evaluare de aproximativ 2.000 mld. dolari (aprox. 9.200 mld. lei), păstrând în același timp controlul de vot dominant al lui Elon Musk. Avantajul SpaceX este descris ca fiind construit pe rachete reutilizabile, Starlink și contracte guvernamentale, inclusiv unul de 2,29 mld. dolari (aprox. 10,5 mld. lei) cu Space Force. În acest context, pentru a recupera decalajul la lansări lunare și de apărare ar fi necesare „zeci de miliarde”, nu doar finanțarea unui fondator. Ce urmează și care e riscul central Blue Origin a mai atras în trecut doar sume limitate din exterior (inclusiv un grant în 2021 și o achiziție în 2022), însă runda de acum ar schimba fundamental profilul de finanțare al companiei. În final, întrebarea-cheie nu este doar dacă cei 10 mld. dolari vor fi strânși, ci dacă banii vor produce efectul așteptat: potrivit analizei, diferența dintre „a cumpăra timp” și a reduce cu adevărat ecartul față de SpaceX depinde în principal de un singur lucru — readucerea lui New Glenn pe rampa de lansare și, mai ales, decolarea efectivă. [...]
Growceanu țintește 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei) în primele trei luni, mizând pe investiții de la câteva sute de euro , odată cu lansarea oficială în România a platformei de investiții în companii private, potrivit Economedia . Platforma este inițiată de Adrian Erimescu , fondator și fost CEO al Imobiliare.ro, și funcționează ca furnizor european de servicii de finanțare participativă (ECSP), fiind autorizată de ASF. Ținta operațională anunțată de fondatori include și formarea unei comunități de 500 de investitori activi în același interval. Din perspectiva pieței, miza este lărgirea bazei de investitori care pot accesa companii private, într-un cadru reglementat, cu procese digitale și un prag de intrare relativ redus. Ce aduce nou platforma: acces reglementat și proces complet digital Growceanu a pornit ca un club de business angels și investitori activi, iar acum se poziționează ca platformă de investiții în companii private, autorizată de ASF în baza regulamentului ECSP (cadru european pentru finanțare participativă/crowdfunding). Procesul de investiție este descris ca fiind integral digital și include: creare cont și verificare identitate (KYC – procedură de cunoaștere a clientului); „wallet” personal cu IBAN dedicat; semnare electronică a documentelor; păstrarea banilor investitorilor într-un cont tranzacțional dedicat. Fondatorii mai spun că investițiile pornesc de la câteva sute de euro și că sub 1% dintre companiile analizate ajung să fie listate pe platformă. Primele oportunități: AI medical, materiale din deșeuri agricole, proteze bionice Prima oportunitate de investiție disponibilă pe platformă este Rayscape, companie de inteligență artificială pentru imagistică medicală, fondată în Timișoara. În perioada următoare, Growceanu anunță extinderea portofoliului prin listarea: unui „proiect premium” dezvoltat de Urban Spaces; Rongo Design, producător de materiale inovatoare de izolație termică și acustică din deșeuri agricole; Origin BCI, care dezvoltă proteze bionice inteligente și accesibile, cu redarea simțului tactil. Printre antreprenorii care susțin proiectul este menționat Iulian Stanciu , fondator eMAG. Cum spune compania că selectează proiectele Potrivit fondatorilor, fiecare proiect trece printr-un proces standardizat de selecție, care include validarea datelor, analiza riscurilor, evaluarea modelului de business și revizuirea de către un comitet independent de selecție. Într-o declarație citată de publicație, Adrian Erimescu spune că platforma urmărește să conecteze capitalul disponibil la investitori români cu nevoia de finanțare a antreprenorilor locali și să ofere „mai multă claritate” și „disciplină” pentru decizii în „private markets” (piața companiilor nelistate). [...]
Ministerul Finanțelor deschide din 6 iulie o nouă fereastră de subscriere la Tezaur , cu vânzare până la începutul lui august, într-un calendar diferențiat pe canale, potrivit Economica . Pentru investitori, miza practică este accesul la titluri de stat neimpozabile, cu opțiuni de cumpărare online și offline, dar cu termene-limită diferite în funcție de platformă. Calendarul emisiunii și perioada de subscriere Emisiunea Tezaur se derulează în perioada 6 iulie – 7 august 2026 . Titlurile au valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată (adică fără certificat tipărit, evidența fiind ținută electronic). Cum pot fi cumpărate titlurile Tezaur (canale și termene) Potrivit Ministerului Finanțelor, titlurile pot fi cumpărate astfel: Prin Ghișeul.ro : între 6 iulie și 5 august 2026 Online (doar pentru persoane fizice înregistrate în SPV) pentru titluri lansate prin unitățile Trezoreriei Statului: între 6 iulie și 6 august 2026 De la sediul unităților Trezoreriei Statului: între 6 iulie și 7 august 2026 Prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.: în mediul urban: între 6 iulie și 6 august 2026 în mediul rural: între 6 iulie și 5 august 2026 Informațiile despre canalele de distribuție sunt relatate de Agerpres, citat în material. Ce înseamnă pentru investitori: fiscalitate, plăți și flexibilitate Ministerul Finanțelor precizează că veniturile din titluri de stat sunt neimpozabile . Dobânda este anuală și se plătește la datele prevăzute în prospectul de emisiune. Titlurile din Programul Tezaur sunt: transferabile ; răscumpărabile în avans ; pot fi cumpărate prin una sau mai multe subscrieri în cadrul aceleiași emisiuni. Anularea subscrierilor deja efectuate este posibilă doar în perioada de subscriere , pe baza unei cereri. Cine poate investi și la ce folosește statul banii Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit 18 ani la data subscrierii. Fondurile atrase de Ministerul Finanțelor vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice . Operațional: ghid pentru retragerea banilor din contul Tezaur Pentru investitorii care folosesc componenta online, Ministerul Finanțelor a publicat și un ghid pentru transferul sumelor din contul de subscriere Tezaur înapoi în contul bancar personal, disponibil aici: Ministerul Finanțelor . [...]
Google alocă 1 milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei) pentru 10 studiouri indie din Africa Subsahariană , într-un program care vizează reducerea „golului de investiții” dintr-una dintre piețele de gaming cu cea mai rapidă creștere la nivel global, potrivit Google . Inițiativa se numește Google Play Indie Games Fund (prima ediție în Africa) și urmărește să ajute studiourile locale să își scaleze afacerile și să ajungă la o audiență internațională, prin finanțare directă și sprijin operațional. Cum arată finanțarea și ce primesc studiourile Programul vizează 10 studiouri selectate, iar fiecare ar urma să primească: între 50.000 și 200.000 de dolari (aprox. 230.000–920.000 lei) finanțare; mentorat dedicat; suport tehnic „hands-on” (asistență practică, aplicată). În total, Google se angajează la un buget de 1 milion de dolari pentru această ediție a fondului. Cine poate aplica și care este termenul-limită Programul este deschis dezvoltatorilor independenți (indie) din Africa Subsahariană care au lansat deja un joc pentru mobil, PC sau consolă. Aplicațiile se închid la ora 12:00 UTC în 31 iulie 2026 (15:00, ora României). Google indică faptul că eligibilitatea și depunerea aplicației se fac pe site-ul programului, fără a detalia în material criteriile complete de selecție. De ce contează pentru piață Dincolo de suma în sine, structura programului combină capitalul cu suportul tehnic și mentoratul, ceea ce poate accelera profesionalizarea și creșterea unor studiouri mici într-o regiune unde, potrivit companiei, există talent, dar și un deficit de finanțare. Pentru Google Play, inițiativa poate însemna și extinderea bazei de conținut și a ecosistemului de dezvoltatori într-o piață în creștere. [...]
România pregătește un nou mecanism de finanțare pentru companii, cu o contribuție publică de 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) , după ce Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) și Fondul European de Investiții (EIF) au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru crearea RoBOOST, un „fond de fonduri” dedicat start-up-urilor și IMM-urilor, potrivit News . Memorandumul vizează extinderea accesului la finanțare pentru companii românești aflate în diferite etape de creștere și este prezentat ca o premieră pentru România. BID, mandatată de Guvern, ar urma să reprezinte statul în implementarea inițiativei, în parteneriat cu EIF. Ce înseamnă RoBOOST și de ce contează pentru piață RoBOOST este descris ca un model de tip „fond de fonduri”, adică un vehicul care nu investește direct în companii, ci alocă bani către fonduri de investiții (intermediari financiari), care apoi investesc în economie. Miza este mobilizarea capitalului public și privat și creșterea capacității de finanțare a administratorilor de fonduri, inclusiv prin atragerea capitalului instituțional și privat. În comunicatul citat, Ministerul Finanțelor arată că mecanismul urmărește să folosească „capital public care mobilizează capital privat și instituțional”, în locul finanțărilor bazate exclusiv pe alocări bugetare. Cine sunt actorii și ce roluri au Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) : bancă de dezvoltare deținută 100% de statul român, prin Ministerul Finanțelor; are în vedere o contribuție de 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) pentru noul mecanism investițional. Fondul European de Investiții (EIF) : parte din Grupul Băncii Europene de Investiții, specializat în garanții și investiții de tip equity (capital) pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor și start-up-urilor. Potrivit declarațiilor din comunicat, RoBOOST este gândit să susțină finanțarea pentru: start-up-uri și IMM-uri; companii în creștere și extindere; proiecte de infrastructură, inclusiv în energie regenerabilă și eficiență energetică. Ce urmează: acordul de creare și selecția fondurilor În etapele următoare, BID și EIF ar urma să semneze un acord bilateral pentru crearea fondului de fonduri, iar EIF va selecta intermediarii financiari, respectiv fondurile de equity care vor investi mai departe în România. Memorandumul include și posibilitatea extinderii colaborării prin programe paneuropene, inclusiv în tehnologie (European Tech Champions Initiative – ETCI 2.0) și în apărare și securitate cibernetică (DEF 2.0). [...]
Samsung pregătește o investiție de 1.000 de trilioane de won în Coreea de Sud în următorii 10 ani , un plan care ar putea redesena geografia industrială a țării prin direcționarea unei părți importante a capitalului în afara zonei metropolitane Seoul, potrivit CNMO . Investiția, estimată de publicație la circa 647,53 miliarde dolari, este prezentată ca fiind echivalentă cu aproximativ jumătate din PIB-ul Coreei de Sud și ar urma să fie anunțată oficial luni, 29 iunie. Ce include planul și de ce contează pentru economie Planul este descris ca o „foaie de parcurs” pe circa un deceniu, care acoperă investiții în mai multe linii de business considerate strategice: semiconductori; centre de date pentru inteligență artificială; baterii reîncărcabile; ecrane (display). Miza economică principală este dublă: pe de o parte, consolidarea avantajului tehnologic al Samsung față de competitori; pe de altă parte, identificarea unor noi motoare de creștere, în contextul în care compania anticipează un nou ciclu favorabil în semiconductori. Posibila fabrică de cipuri din Jeolla, un pariu pe regiuni mai puțin finanțate În interiorul planului, CNMO menționează ca posibilă o investiție de aproximativ 300 de trilioane de won pentru construirea unei fabrici de cipuri în provincia Jeolla (sud-vestul Coreei de Sud). Publicația notează că doar acest buget ar fi suficient pentru a ridica mai multe unități de producție, la o scară comparabilă cu complexul Samsung din Pyeongtaek, descris ca fiind în prezent cea mai mare bază de producție de semiconductori din lume. Sud-vestul (inclusiv orașe precum Gwangju și Naju) este prezentat ca o zonă care, istoric, a atras mai puține investiții în industria de cipuri decât regiunea capitalei și orașe din centru precum Cheonan. Dacă se confirmă, direcția ar semnala o schimbare operațională importantă: extinderea capacităților avansate de producție în afara polului tradițional de investiții. Context: profituri așteptate și presiunea de a rămâne lider tehnologic Potrivit unor surse din industrie citate de CNMO, Samsung Electronics ar avea prognozat un profit operațional cumulat de 1.500 de trilioane de won în perioada 2026–2028, ceea ce ar face „fezabilă” o investiție de ordinul a 1.000 de trilioane de won pe 10 ani. În acest cadru, investițiile masive sunt prezentate ca un instrument pentru menținerea avansului tehnologic și pentru diversificarea creșterii. La evenimentul de tip „briefing” la nivel național ar urma să participe directori executivi ai marilor companii sud-coreene, care își vor prezenta propriile planuri de investiții în industrii avansate în afara zonei capitalei; sunt menționați vicepreședintele Samsung Electronics, Jun Young-hyun, și CEO-ul SK Hynix , Kwak Noh-jung. [...]
