Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii români avertizează că zahărul ieftin din Ucraina pune în pericol producția internă, după apariția pe piața locală a unor cantități semnificative de produse importate la prețuri foarte mici. Potrivit Știrile ProTV, reprezentanții sectorului spun că fenomenul creează presiuni puternice asupra producătorilor români, în ciuda unei ordonanțe guvernamentale care ar fi trebuit să limiteze accesul acestor produse pe piață.
Asociațiile fermierilor și operatorii economici din industria zahărului susțin că au identificat fluxuri logistice complexe prin care zahărul provenit din Ucraina ajunge pe piața europeană, inclusiv în România. Marfa ar fi tranzitată sau depozitată în diverse puncte înainte de a fi reambalată și redistribuită sub diferite etichete comerciale. Prețurile reduse ale acestor produse fac dificilă concurența pentru producătorii locali.
Reprezentanții cultivatorilor cer intervenția autorităților pentru protejarea sectorului. Mihai Dimitriu, vicepreședinte al Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, afirmă că este nevoie de măsuri clare pentru limitarea produselor care distorsionează piața și pentru menținerea producției interne.
Problema se resimte deja în lanțul de producție. Fermierii spun că tot mai puțini agricultori aleg să cultive sfeclă de zahăr, deoarece prețurile scăzute de pe piață reduc veniturile obținute din această cultură. Paul Covrig, cultivator de sfeclă de zahăr, explică faptul că este o cultură costisitoare, care necesită investiții mari și multă muncă, iar la nivelurile actuale de preț devine din ce în ce mai greu de susținut economic.
Producătorii avertizează că situația ar putea avea consecințe serioase pentru industria locală. Mihaela Neagu, proprietara Fabricii de Zahăr Premium Luduș, spune că unele multinaționale comercializează la raft zahăr de origine ucraineană la prețuri foarte scăzute, ceea ce riscă să ducă la dispariția unei părți importante a producției românești dacă fenomenul continuă.
În aceste condiții, reprezentanții sectorului cer măsuri urgente pentru restabilirea echilibrului pe piață și sprijinirea producătorilor locali, subliniind că mai multe state europene aplică politici de protecție pentru industria națională a zahărului.
Recomandate
România a ajuns să importe bulion și suc de roșii de 61,3 milioane de euro, iar deficitul total la conserve se apropie de jumătate de miliard de euro , arată o analiză publicată de G4Food.ro , pe baza unui studiu realizat de ASE . În ultimii zece ani, dezechilibrul comercial din acest sector s-a agravat de aproape 4,5 ori. Potrivit datelor citate, deficitul comercial la conserve a crescut de la 108,2 milioane de euro la 480,3 milioane de euro, în timp ce importurile au explodat de la 135,4 milioane de euro la 591,2 milioane de euro. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi s-a menținut la doar 18–20%, iar în 2024 a coborât la 18,7%. Practic, România importă de peste cinci ori mai mult decât exportă la această categorie. Ultimii trei ani au accentuat dezechilibrul: deficitul a crescut cu peste 40% față de 2021 și a depășit pentru prima dată pragul de 400 de milioane de euro în 2023. Printre principalele produse importate se numără: conservele de legume – porumb, mazăre, ciuperci, fasole boabe, pastă de tomate; conservele de pește – ton, sardine, macrou; conservele de fructe – compoturi și fructe în sirop. Tomatele procesate, contribuție majoră la deficit Deficitul în cazul tomatelor preparate sau conservate a crescut de 3,7 ori, de la 16,5 milioane de euro în 2013 la 61,3 milioane de euro în 2024. Categoria tomatelor reprezintă 25–30% din deficitul total al legumelor. Deși România produce tomate proaspete, acestea sunt orientate în mare parte către consum intern sau sunt vândute ca materie primă, fără integrare în procesarea industrială. Lipsa tehnologiilor moderne de conservare și ambalare, dar și absența unor structuri asociative eficiente – cooperative sau centre de colectare – limitează capacitatea de transformare a producției în produse finite cu valoare adăugată. Ciupercile conservate și dezechilibrul persistent Și la categoria ciuperci și trufe conservate deficitul a crescut semnificativ, de la 4,35 milioane de euro în 2013 la 14,89 milioane de euro în 2024, cu fluctuații ample de la un an la altul, dar cu o tendință clară de dezechilibru structural. Problema: materia primă, nu fabricile Concluzia studiului ASE este că problema nu ține de lipsa capacităților industriale, ci de oferta insuficientă și fragmentată de materie primă autohtonă. Deși România dispune de terenuri fertile și condiții climatice favorabile, producția de legume și fructe pentru procesare nu este corelată cu cerințele industriei. Fragmentarea exploatațiilor, lipsa contractelor multianuale și orientarea fermierilor către culturi mai ușor de valorificat rapid creează un decalaj între cererea procesatorilor și oferta internă. În plus, costurile ridicate cu utilitățile, forța de muncă și materiile prime – inclusiv importul de ceapă sau tomate pentru procesare – apasă suplimentar asupra competitivității. Fără dezvoltarea cooperativelor, contracte pe termen lung și investiții în tehnologie, deficitul de aproape 500 de milioane de euro riscă să devină o vulnerabilitate structurală a agro-industriei românești. [...]
Ministrul Agriculturii participă la Consiliul AgriFish pentru a discuta viitorul PAC după 2027 , într-o reuniune la Bruxelles cu impact direct asupra fermierilor români. Potrivit Bursa, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, ia parte luni, 23 februarie 2026 , la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit al Uniunii Europene. Pe agenda întâlnirii figurează subiecte esențiale pentru direcția agriculturii europene în următorii ani. Un punct central îl reprezintă viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC), care va intra în vigoare după 2027. Miniștrii statelor membre urmează să analizeze recomandările Comisiei Europene și să facă un schimb de opinii privind noul cadru strategic, cu implicații directe asupra subvențiilor, investițiilor și condițiilor de mediu impuse fermierilor. Un alt subiect important este evaluarea Directivei privind practicile comerciale neloiale din lanțul agroalimentar. Raportul Comisiei Europene vizează relațiile dintre producători, procesatori și comercianți, într-un context în care fermierii reclamă presiuni asupra prețurilor și întârzieri la plată. În cadrul reuniunii sunt prevăzute și: un prânz informal dedicat priorităților strategice ale Uniunii Europene în relația cu Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură pentru perioada 2026-2027; discuții privind situația sectorului porcin la nivel european. România va semnala dificultățile cu care se confruntă crescătorii de porci și va susține acordarea unui sprijin excepțional pentru acest domeniu, afectat de costuri ridicate și de dezechilibre pe piața comunitară. Reprezentanții ministerului subliniază că astfel de reuniuni sunt esențiale pentru coordonarea pozițiilor statelor membre și pentru promovarea intereselor fermierilor români în procesul de elaborare a politicilor agricole europene. [...]
Guvernul României a aprobat modificarea regulilor pentru subvențiile APIA , printr-o hotărâre adoptată în ședința din 12 martie 2026, care actualizează cadrul de acordare a plăților agricole în conformitate cu noile reglementări europene. Potrivit Agrointeligența , actul normativ modifică HG nr. 1571/2022 și aliniază legislația națională la Planul Strategic PAC 2023-2027, versiunea 8.1 . Modificările urmăresc adaptarea mecanismelor de finanțare din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din bugetul de stat la deciziile recente ale Comisiei Europene și la Regulamentul (UE) 2025/2649 . Principalele modificări pentru fermieri Noile reguli aduc mai multe schimbări pentru sectoarele vegetal și zootehnic: Extinderea sprijinului pentru pomicultură – prin intervenția PD-19, fermierii pot primi sprijin cuplat și pentru pere, gutui și alune de pădure . Clarificarea definiției culturilor permanente – sunt eliminate unele limitări privind suprafețele eligibile, pentru a permite acces mai ușor la finanțări. Sprijin minim garantat pentru bovine – pentru intervenția PD-27 (pășunat extensiv) se introduce un cuantum minim garantat începând din 2026. Reguli unitare pentru eco-scheme – sunt clarificate angajamentele voluntare și perioada de participare pentru fermieri. Alinierea la normele europene recente , în special la modificările privind implementarea planurilor strategice agricole. Obiectivul modificărilor Ministerul Agriculturii precizează că aceste schimbări au scopul de a simplifica accesul la finanțare și de a extinde sprijinul către mai multe culturi și sectoare agricole . Totodată, autoritățile subliniază că modificările nu schimbă valoarea totală a fondurilor europene alocate României , ci doar modul de utilizare a acestora. Prin aceste ajustări, guvernul urmărește să ofere mai multă predictibilitate financiară fermierilor , în special celor din zootehnie și pomicultură, și să adapteze sistemul de subvenții la realitățile actuale ale agriculturii. [...]
Guvernul pregătește un mecanism prin care fermierii ar putea cumpăra motorină la preț redus direct la pompă , fără să mai aștepte rambursarea accizei și a TVA, potrivit Euronews România . Măsura este analizată de Ministerul Agriculturii și ar urma să simplifice sistemul actual de compensare a costurilor pentru combustibilul utilizat în agricultură. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat pentru Agro TV că prețul motorinei pentru fermieri ar putea fi stabilit între 4 și 4,5 lei pe litru, aplicat direct la pompă. Cantitatea subvenționată ar urma să fie calculată în funcție de suprafața declarată la APIA, estimarea fiind de aproximativ 78 de litri pentru fiecare hectar. Propunerea a fost discutată deja cu specialiștii de la Ministerul Finanțelor și ar urma să fie aprobată în Guvern. Potrivit autorităților, noul sistem ar elimina procedura actuală, în care agricultorii plătesc combustibilul la prețul pieței și recuperează ulterior o parte din taxe prin rambursare. Mecanismul ar funcționa prin eliberarea unor tichete pentru fermieri, care le-ar permite să achiziționeze motorină la preț redus direct la benzinărie. Oficialii susțin că impactul asupra bugetului de stat ar fi neutru, deoarece schema ar înlocui sistemul de rambursare existent, fără costuri suplimentare. Ministerul Agriculturii estimează că măsura ar putea intra în vigoare în cel mult două sau trei săptămâni, dacă va primi aprobarea Guvernului. Inițiativa vine într-un context de creștere a prețurilor la carburanți, care pune presiune asupra costurilor de producție din agricultură. [...]
Combinatul de Îngrășăminte Chimice Năvodari a obținut acordul de mediu pentru fabricarea de azotați , după finalizarea procedurii de actualizare a Autorizației Integrate de Mediu. Potrivit Economedia , documentul emis de Agenția pentru Protecția Mediului stabilește cadrul operațional pentru extinderea capacităților de producție ale companiei. CICh Năvodari , producător de fertilizanți tehnologici și biostimulatori listat la bursă, a anunțat că pentru anul 2026 are în derulare un plan de investiții orientat spre dezvoltarea de soluții tehnologice adaptate agriculturii moderne. Strategia companiei vizează în special culturile speciale, precum viticultura, pomicultura și legumicultura, prin produse care să îmbunătățească absorbția nutrienților, să susțină echilibrul vegetativ al plantelor și să crească rezistența culturilor la stres abiotic. Planul operațional include și digitalizarea proceselor interne, precum și măsuri de eficientizare a managementului costurilor. Prin aceste schimbări, compania își propune să consolideze producția locală de fertilizanți și să dezvolte parteneriate mai strânse cu fermierii din România. Investițiile vor contribui și la extinderea portofoliului actual de produse, care include deja gamele Nutri-Top, N-Guard, N-Guard+, Terram și Nutrifolium, destinate diferitelor tipuri de culturi agricole. Contextul este important pentru sectorul agricol românesc, deoarece în prezent România nu mai are niciun producător major de îngrășăminte azotoase. Situația a apărut după ce combinatul Azomureș și-a oprit activitatea, a realizat concedieri colective și a pus instalațiile în conservare, ceea ce a redus semnificativ producția internă de fertilizanți esențiali pentru agricultură. [...]
Specialiștii din industria vinului avertizează că prețurile prea mari și lipsa cooperării pot afecta piața vinului românesc , iar o comunicare mai bună între producători, restaurante și distribuitori devine esențială pentru dezvoltarea sectorului, potrivit concluziilor prezentate la Conferințele ADAR, relatează G4Food . Evenimentul a reunit producători, reprezentanți ai industriei HoReCa și experți internaționali pentru a discuta despre principalele provocări ale pieței vitivinicole din România. Discuțiile au evidențiat faptul că, deși calitatea vinurilor românești a crescut semnificativ în ultimii ani, industria se confruntă în continuare cu probleme de promovare, fiscalizare și coordonare între actorii din lanțul economic . Claudiu Necșulescu , președintele Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV) și al grupului Jidvei , a subliniat că vinul românesc poate deveni un element important de atracție pentru turiști și consumatori, însă este nevoie de mai multă educație a publicului și de o comunicare mai eficientă între sectoarele industriei. Unul dintre subiectele centrale ale conferinței a fost prezența vinului românesc în restaurante și în sectorul HoReCa . Reprezentanții industriei au discutat despre modul în care vinurile locale pot deveni mai accesibile consumatorilor, fără a afecta rentabilitatea producătorilor sau a restaurantelor. Paul Iftode, reprezentant al grupului City Grill, a arătat că în restaurantele grupului aproximativ 98% din vinurile vândute sunt românești , iar anual sunt comercializate peste 100.000 de sticle de vin produs în România. Totuși, el a atras atenția că vinurile internaționale beneficiază adesea de investiții mai mari în marketing și brand, dar și de prețuri uneori mai competitive. Probleme discutate în cadrul conferinței Participanții au identificat mai multe provocări majore pentru dezvoltarea pieței: adaosuri comerciale foarte mari în unele restaurante , care pot face vinul prea scump pentru consumatori; concurența neloială și piața nefiscalizată , care afectează producătorii corecți; lipsa unor branduri regionale puternice pentru vinurile românești; nevoia de cooperare între producători pentru promovarea soiurilor autohtone . Potrivit lui Cezar Ioan , fondatorul platformei Vinul.ro , adaosurile din restaurante pot ajunge uneori la trei, patru sau chiar cinci ori prețul de achiziție , ceea ce riscă să descurajeze consumul. „Dacă prețul devine prohibitiv, riscăm să distrugem chiar piața pe care încercăm să o dezvoltăm”, a avertizat acesta. Recunoaștere internațională pentru vinurile românești Evenimentul s-a încheiat cu premierea vinurilor românești medaliate la Concours Mondial de Bruxelles 2025 , una dintre cele mai importante competiții internaționale de profil. Printre vinurile care au obținut Grand Gold Medal s-au numărat: Imperfect Roșu 2019 – Rasova Wine Bacanta Chardonnay Barrique 2017 – SC Mera Com International Luturi 2022 – Via Viticola De asemenea, crame precum Avincis, Balla Geza Winery, Jidvei, Murfatlar, Rasova Wine, Cramele Recaș, Viile Budureasca și Vinicola Averești au obținut medalii de aur sau argint. Organizatorii conferinței consideră că dialogul constant între producători, HoReCa și distribuitori este esențial pentru dezvoltarea unei piețe a vinului mai transparente și mai competitive în România. [...]
