Știri
Știri din categoria Agricultură
Războiul din Iran riscă să împingă piața globală a orezului spre scumpiri în a doua parte a anului, după ce blocajele la combustibil și îngrășăminte îi determină pe fermieri să reducă suprafețele și inputurile, iar un episod El Niño este așteptat să aducă vreme mai caldă și mai uscată în Asia, potrivit Reuters.
Orezul este un aliment-cheie pentru securitatea alimentară, iar chiar și perturbări moderate ale ofertei pot ridica prețurile și pot pune presiune pe bugetele gospodăriilor, mai ales în Asia și Africa. În aprilie, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estima totuși o creștere a producției cu 2% până la un nivel record în 2025/26, însă evoluțiile din lanțul de aprovizionare și din câmp pot schimba rapid balanța.
Efectele războiului din Iran se resimt în țări exportatoare importante precum Thailanda și Vietnam, dar și în state dependente de importuri, precum Filipine și Indonezia, spun fermieri și traderi citați de Reuters. Conflictul a redus fluxurile de combustibil și îngrășăminte prin Strâmtoarea Hormuz, un punct de tranzit critic care leagă Golful de piețele globale.
Maximo Torero, economist-șef al FAO, a avertizat că fermierii au început deja să folosească mai puține inputuri din cauza scumpirilor, ceea ce ar urma să ducă la o ofertă globală mai „strânsă” în a doua jumătate a anului și la începutul anului viitor.
Pe lângă costurile din fermă, transportul orezului se lovește deja de blocaje în lanțul logistic. Un trader din Singapore, de la un mare comerciant global de orez, a descris situația drept „un coșmar”, invocând:
Reuters amintește că, în 2008, restricțiile la export impuse de furnizori-cheie au dus la mai mult decât dublarea prețurilor, până la circa 1.000 dolari/tonă (aprox. 4.600 lei/tonă), pe fondul tensiunilor sociale în mai multe țări. Mai recent, în 2022–2023, înăsprirea ofertei, amplificată de restricțiile Indiei, a urcat prețurile și a alimentat cumpărări de panică.
În Thailanda, o fermieră din provincia Chai Nat a declarat că scumpirea îngrășămintelor și a combustibilului i-a împins costurile de producție la circa 6.000 baht/rai (aprox. 850 lei/rai) de la 4.500–5.000 baht anterior, iar prețul îngrășămintelor a urcat la 1.000–1.200 baht/sac, de la 850 baht, ceea ce a determinat-o să reducă la jumătate cantitatea folosită.
În Filipine, cel mai mare importator de orez din lume, un reprezentant al Integrated Rural Development Foundation a spus că unii fermieri iau în calcul să nu mai planteze sau să reducă fertilizarea, ceea ce „inevitabil” ar diminua producția. Potrivit acestuia, producția ar putea scădea cu până la 6 milioane de tone față de nivelul tipic de 19–20 milioane de tone, ceea ce ar lăsa țara într-o poziție „precară”, în condițiile în care importurile pot fi afectate de restricții la export.
În Indonezia, îngrășămintele nu sunt principala problemă, însă El Niño este așteptat să reducă producția. Biroul de statistică estimează că suprafața recoltată în perioada martie–mai va scădea cu 10,6%, la 3,85 milioane hectare, iar producția de orez nedecorticat va coborî cu 11,12%, la 20,68 milioane de tone.
În pofida riscurilor, piața intră în această perioadă cu stocuri consistente după ani de producții bune. India, cel mai mare exportator, deține un record de 42 milioane de tone, aproximativ o cincime din stocurile globale, potrivit datelor Departamentului american al Agriculturii (USDA), ceea ce ar putea amortiza o scădere a producției mondiale.
Totuși, Torero a spus că prețurile ar urma să crească chiar și dacă situația din Hormuz s-ar rezolva imediat. El a avertizat că redeschiderea rapidă a strâmtorii ar evita o problemă majoră de ofertă, dar că, dacă nu se întâmplă în următoarele două-trei săptămâni, „situația va deveni destul de serioasă”.
Recomandate
Comisia Europeană a deschis calea pentru ajutoare de până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) per beneficiar, printr-un cadru temporar de ajutoare de stat care permite compensarea unei părți din scumpirile la combustibili și îngrășăminte, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, potrivit Agrointel . Măsura creează baza legală pentru scheme naționale, dar nu înseamnă automat plăți: fiecare stat membru trebuie să-și definească propriile mecanisme și criterii. Cadrul temporar, denumit METSAF , este gândit pentru sectoarele considerate cele mai expuse la efectele crizei: agricultura, pescuitul, transporturile și industriile mari consumatoare de energie. El va fi în vigoare până la 31 decembrie 2026, iar Comisia Europeană anunță că își rezervă dreptul de a-i revizui conținutul, domeniul de aplicare și durata, în funcție de evoluțiile economice. Ce tip de sprijin permite cadrul și care sunt plafoanele Pentru agricultură, pescuit, transport terestru (rutier, feroviar și pe căi navigabile interioare) și transport maritim pe distanțe scurte în interiorul UE, statele membre pot compensa până la 70% din costurile suplimentare ale unui beneficiar, generate de creșterea prețurilor la combustibili și îngrășăminte. Creșterea de preț urmează să fie stabilită de fiecare stat membru, ca diferență între prețul de piață relevant și un preț de referință istoric. Costurile suplimentare totale ar urma apoi calculate pe baza consumului actual sau a celui mai recent consum al beneficiarului dinaintea crizei. În plus, cadrul introduce o opțiune „simplificată” pentru ajutoare cu sume mici, care permite stabilirea cuantumurilor fără ca beneficiarii să fie obligați să aducă dovezi detaliate ale consumului real, folosind indicatori precum dimensiunea și tipul activității sau o estimare generală a consumului de combustibil în sector. În această variantă, fiecare beneficiar poate primi până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei). Ce urmează în România: consultări pentru scheme de ajutor Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a salutat adoptarea cadrului, considerând că decizia oferă „pârghiile necesare” pentru protejarea sectorului de volatilitatea prețurilor la inputuri și energie. Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a spus că prin cadrul adoptat „s-a creat baza legală” pentru demararea consultărilor la nivelul Guvernului privind acordarea ajutoarelor de stat către fermieri: „Prin cadrul adoptat astăzi s-a creat baza legală pentru a demara consultările la nivelul Guvernului pentru acordarea ajutoarelor de stat în vederea susținerii fermierilor în actualul context dificil.” La rândul său, secretarul de stat Florian-Emil Dumitru a afirmat că, odată cu adoptarea cadrului, „vom putea să acordăm ajutoare de stat sectoarelor aflate în dificultate”. În acest stadiu, informația-cheie pentru fermieri și companii este că există un cadru european care permite sprijinul și stabilește limitele maxime, însă detaliile concrete (eligibilitate, bugete, proceduri și calendar) depind de deciziile pe care le va lua fiecare stat membru, inclusiv România. [...]
Suspendarea descărcării navei Panormitis în portul Haifa ridică riscurile comerciale pentru importurile de cereale din zona Mării Negre , după ce o companie israeliană a oprit operațiunea pe fondul suspiciunilor că marfa ar proveni din teritorii ucrainene ocupate de Rusia, potrivit Mediafax . Compania importatoare israeliană Zenziper a anunțat că a amânat descărcarea cargoului Panormitis, invocând „circumstanțele” create în jurul transportului. Nava, sub pavilion Panama, ar fi transportat peste 6.200 de tone de grâu și aproximativ 19.000 de tone de orz, conform informațiilor transmise de Euronews și preluate de Mediafax. Ce înseamnă decizia pentru operatori: risc de blocaj și redirecționare a mărfii Datele de monitorizare maritimă indică faptul că Panormitis s-a îndepărtat de portul Haifa, deplasându-se cu aproximativ 9 noduri, iar destinația finală nu este cunoscută. În acest context, Zenziper ar fi transmis că furnizorul rus va trebui să identifice un alt port pentru descărcarea mărfii. Din perspectivă operațională, cazul arată cum suspiciunile privind originea cerealelor pot duce la întreruperea lanțului logistic chiar în punctul de intrare, cu efecte directe asupra: planificării livrărilor și a timpilor de tranzit; costurilor de redirecționare și staționare; riscului contractual între importator, furnizor și armator. Contextul diplomatic: Ucraina cere măsuri și avertizează asupra tranzacțiilor Ministerul de Externe al Ucrainei a salutat decizia companiei israeliene, considerând-o un semnal că presiunile diplomatice și demersurile legale încep să producă efecte. Ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha , citat de Euronews, a transmis: „Este un semnal clar pentru operatori, armatori și guverne: nu cumpărați cereale ucrainene furate.” Kievul a precizat că va continua să urmărească traseul navei și să avertizeze asupra oricăror operațiuni comerciale care implică acest transport, susținând că exporturile de cereale din zonele ocupate ar încălca dreptul internațional. Potrivit informațiilor din articol, incidentul vine după ce Ucraina a cerut oficial Israelului să rețină o navă suspectată că transportă cereale furate. În replică, autoritățile israeliene au afirmat că nu au primit suficiente dovezi și au acuzat Kievul de „diplomație pe rețelele sociale”. Până la momentul publicării, autoritățile israeliene și compania implicată nu au oferit un punct de vedere oficial suplimentar. [...]
Guvernul a stabilit plafoane de 918 milioane lei pentru ajutoarele tranzitorii din agricultură în 2025 , bani care pot intra în procedurile de autorizare la APIA și, ulterior, în conturile fermierilor, potrivit TVR Info . Decizia vizează anul de cerere 2025 și împarte alocarea pe două mari componente: 610 milioane de lei pentru sectorul zootehnic și 308 milioane de lei pentru sectorul vegetal. Vicepremierul Tanczos Barna , ministrul interimar al Agriculturii, a spus că hotărârea este relevantă pentru derularea plăților prin APIA, în cadrul regulilor de gestionare a fondurilor FEGA și FEADR (fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală). Cum se împart ajutoarele: vegetal vs. zootehnic În sectorul vegetal, ajutoarele tranzitorii aprobate acoperă, conform declarațiilor ministrului interimar, următoarele culturi și suprafețe: sfeclă de zahăr; hamei; tutun; cânepă pentru fibră; in pentru fibră; culturi amplasate pe teren arabil. În zootehnie, sprijinul este legat de schemele menționate pentru bovine și caprine, în special: schema decuplată de producție pentru bovine (ANT 7); schema decuplată de producție pentru bovine – sector carne (ANT 8); schema cuplată de producție pentru bovine și caprine (ANT 9). De ce contează acum: intrarea la plată prin APIA și contextul politic Tanczos Barna a indicat că este vorba de „peste 180 de milioane de euro” (aprox. 900 milioane lei) care pot fi prinși în procedurile de autorizare la APIA și plătiți către fermieri. Ministrul a legat urgența adoptării actelor de faptul că fermierii „trebuie să primească subvențiile”, inclusiv într-o perioadă „complicată din punct de vedere politic”. Separat de ajutoarele tranzitorii, ministrul a mai spus că sunt pe circuitul de avizare și alte acte normative, care ar urma să fie aprobate înainte de votul de săptămâna viitoare privind moțiunea de cenzură, inclusiv un ajutor pentru energia electrică la irigații și scheme de sprijin pentru usturoi, cartofi și pentru sere/solarii (tomate). Totodată, APIA derulează plăți pentru mediu și climă, iar ministrul a menționat discuții cu AFIR și APIA pentru accelerarea intrării la plată a unor sume rămase, indicate la nivelul de „un miliard 700 de milioane de lei” din zona AFIR pentru aceste forme de sprijin. [...]
Guvernul pregătește măsuri pentru a proteja piața cărnii de porc , în contextul intrării în vigoare, de la 1 mai, a acordului MERCOSUR, pe care vicepremierul Tanczos Barna îl descrie drept o „amenințare reală”, dar fără efecte de tip „falimente imediate”, potrivit Mediafax . Tanczos Barna afirmă că acordul vizează mai multe sectoare economice și că agricultura „nu a fost în centrul negocierilor”, motiv pentru care scenariul unor falimente rapide în rândul fermierilor români nu ar fi realist, deși presiunea concurențială rămâne. Prioritatea anunțată: un „lanț scurt” pentru carnea de porc românească Executivul indică piața cărnii drept problema urgentă. Vicepremierul spune că a discutat deja cu producătorii și că urmează întâlniri cu procesatorii și marile lanțuri de retail, cu obiectivul de a crea un „lanț scurt de valorificare”. Miza, conform declarațiilor sale, este ca „carnea de porc proaspătă românească” să ajungă direct la consumator, ceea ce ar reduce dependența de intermediere și ar putea susține vânzările interne într-un context de competiție mai dură. Ce instituții sunt implicate și ce tip de intervenții sunt avute în vedere La discuții au fost chemate ANSVSA și ANPC. Potrivit vicepremierului, sunt căutate reglementări care să sprijine „concurența loială”, în condițiile în care în sector au fost făcute investiții „importante” din fonduri europene și din bugetul național, iar capacitatea de producție a crescut. Următorul pas, în logica prezentată, este apariția unor mecanisme care să sprijine efectiv vânzarea, nu doar producția. [...]
Guvernul a aprobat plafoane de 918,3 milioane lei pentru ajutoare agricole , bani care vor fi plătiți din bugetul de stat prin Ministerul Agriculturii în 2026, pentru anul de cerere 2025, potrivit Mediafax . Suma totală este echivalentul a peste 180,7 milioane de euro (aprox. 904 milioane lei), iar miza principală este injecția de lichiditate către ferme, într-un mecanism de sprijin finanțat integral din bugetul național. Fondurile sunt împărțite între sectorul vegetal și cel zootehnic, cu o pondere mai mare pentru creșterea animalelor. Din total, 308,1 milioane lei (60,64 milioane euro) sunt alocate sectorului vegetal, iar 610,2 milioane lei (120,11 milioane euro) merg către sectorul zootehnic. Cum se împart banii pe sectoare În sectorul vegetal, sprijinul vizează culturile amplasate pe teren arabil și câteva culturi specifice, menționate în actul normativ: in și cânepă pentru fibră; tutun; hamei; sfeclă de zahăr. În zootehnie, ajutoarele sunt prevăzute pentru: bovine din sectorul lapte; bovine din sectorul carne; ovine și caprine. Cine poate primi și care este baza legală Beneficiarii sunt fermierii – persoane fizice sau juridice – care utilizează terenuri agricole și/sau dețin legal animale, în condițiile stabilite de legislația în vigoare. Condițiile de acordare și documentele necesare sunt stabilite prin Ordinul MADR nr. 125/2024 , cu modificările și completările ulterioare. [...]
Reorganizarea Romsilva merge mai departe, după ce instanța a refuzat suspendarea hotărârii de guvern , un rezultat care reduce riscul de blocaj pe un jalon din PNRR și, implicit, pe finanțarea europeană condiționată de această reformă, potrivit Adevărul . Ministerul Mediului a câștigat în primă instanță procesul în care Federația Silva ceruse suspendarea reorganizării, a anunțat ministrul Diana Buzoianu. „Am câștigat în primă instanță! Hotărârea de guvern privind reorganizarea Romsilva NU se suspendă (asta a cerut Federația Silva în instanță)! Continuăm reforma!” Hotărârea de guvern privind reorganizarea Romsilva a fost adoptată la începutul lunii martie și prevede, între altele, reducerea numărului de direcții silvice de la 41 la 19 structuri regionale, cu obiectivul declarat de eficientizare a administrării pădurilor și consolidare a responsabilității manageriale. De ce contează: jalon PNRR și risc financiar dacă reforma se blochează Reorganizarea este prezentată ca parte a angajamentelor asumate prin PNRR, iar respectarea jaloanelor este descrisă drept esențială pentru evitarea riscurilor financiare. În această logică, decizia din primă instanță menține în vigoare hotărârea de guvern și permite continuarea implementării, în locul unei suspendări care ar fi putut întârzia calendarul reformei. Ce schimbă reforma în administrarea Romsilva Conform informațiilor din articol, reforma include: comasarea structurilor teritoriale : de la 41 direcții județene la 19 direcții regionale , cu reducerea aparatului de conducere; schimbarea modului de selecție a managementului : directorii direcțiilor silvice și ai structurii centrale ar urma să fie selectați prin concurs , pe mandate limitate (în general 5 ani); indicatori de performanță financiari și nefinanciari, de care depinde menținerea în funcție; evaluare anuală pentru funcțiile de conducere, nu doar la final de mandat; simplificarea structurii administrative și clarificarea responsabilităților între nivelul central și regional; consolidarea controlului intern și accelerarea digitalizării proceselor din sectorul forestier. Din perspectiva autorităților, scopul declarat este reducerea costurilor administrative, creșterea transparenței și eficientizarea administrării pădurilor statului. Contestații și mize sociale Materialul notează că, din zona sindicală și din partea unor organizații de mediu, au existat critici legate de riscul de instabilitate instituțională, posibile probleme juridice și o fundamentare considerată insuficientă pentru unele măsuri, precum și potențiale efecte sociale asupra angajaților. În acest moment, informația disponibilă este că ministerul a câștigat în primă instanță , iar hotărârea de guvern nu se suspendă ; articolul nu oferă detalii despre pașii procedurali următori în instanță. [...]
