Știri
Știri din categoria Agricultură

Negocierile pentru viitoarea Politică Agricolă Comună sunt blocate, iar România riscă să intre în următorul ciclu bugetar european cu bani mai puțini pentru agricultură și dezvoltare rurală, potrivit Mediafax, care relatează declarațiile europarlamentarului AUR Georgiana Teodorescu la Forum Europa, organizat la Palatul Parlamentului.
În intervenția sa, Teodorescu a susținut că fermierii se confruntă cu dificultăți tot mai mari și a avertizat că România „mâine” ar putea deveni „captivă și dependentă” de importuri alimentare. Ea a spus că nu are „vești bune de la Bruxelles”, în contextul discuțiilor despre viitorul agriculturii în UE.
Potrivit europarlamentarului, reprezentanții Comisiei Europene lucrează la bugetul multianual pentru următorii ani, inclusiv pentru agricultură, iar alocările pentru programele de sprijin ale fermierilor ar fi în scădere.
În același timp, Teodorescu a afirmat că negocierile din Parlamentul European privind reforma PAC (Politica Agricolă Comună) sunt blocate. Motivul invocat: deși ar exista o declarație politică a Ursulei von der Leyen privind „reconstrucția” celui de-al doilea pilon al PAC (dezvoltare rurală), banii aferenți ar fi fost eliminați din forma actuală a propunerii legislative a Comisiei. În plus, ea a susținut că nu există încă o indicație clară nici despre procentul „noului pilon doi”, nici despre sursa finanțării, ceea ce ar menține blocajul până la asigurarea banilor în cadrul unui „congres legislativ NRPP” (Planul Național și Regional de Parteneriat), așa cum a fost menționat în declarație.
În conferință, România a fost dată ca exemplu privind diminuarea fondurilor pentru fermieri. Teodorescu a spus că, dacă s-ar aplica aceleași formule de calcul pentru viitorul buget multianual al UE pentru intervalul 2028–2038, România „ar trebui să primească 77,6 miliarde de euro”, însă „datele actuale” ar indica „o alocare națională de doar 60 de miliarde de euro”.
Europarlamentarul a concluzionat că, „practic”, ar exista „un deficit de 70 de miliarde de euro încă de la început” — afirmație redată de Mediafax, fără detalii suplimentare despre metodologia de calcul sau despre cum rezultă această diferență din cifrele menționate.
Forum Europa – „Viziune, Identitate, Educație” are loc în perioada 13–15 noiembrie la Palatul Parlamentului din București și este organizat de AUR ca reuniune internațională dedicată, potrivit descrierii din articol, suveranității naționale, identității europene și dreptului popoarelor de a-și decide viitorul.
Recomandate

România a obținut acceptul pentru continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii după 2027 , un pas care poate menține o sursă de sprijin pentru fermieri în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) , potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Acceptul a fost obținut la solicitarea României, după ce Președinția Consiliului Uniunii Europene a acceptat includerea prevederilor privind continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) după 2027 în textul de compromis al regulamentului pentru viitoarea PAC. Ce s-a decis și unde s-a negociat Rezultatul a fost consemnat în negocierile de la Consiliul Agricultură și Pescuit , desfășurate în perioada 26–27 octombrie 2026, la Luxemburg, la care participă ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin-Ionuț Barbu. Ministerul precizează că menținerea ANT este principala prioritate a României în aceste negocieri, iar ministrul a cerut explicit introducerea acestui sprijin în textul regulamentului, indicând că includerea sa este o condiție esențială pentru susținerea de către România a poziției Consiliului asupra propunerii. „Am cerut ca fermierii români să poată beneficia în continuare de ajutoarele naționale tranzitorii și după 2027. Am insistat ca această posibilitate să fie prevăzută în regulament, iar acceptul Președinției Consiliului UE este un rezultat important pentru România. Fermierii au nevoie să știe pe ce sprijin se pot baza pentru a-și continua activitatea și investițiile. Vom urmări ca prevederile privind ANT să fie păstrate în forma finală a regulamentului și vom susține în continuare o finanțare a agriculturii care să răspundă nevoilor din ferme”, a declarat ministrul Florin-Ionuț Barbu. De ce contează pentru fermieri și ce urmează Din perspectiva impactului economic și de reglementare, includerea ANT în textul de compromis crește șansele ca acest tip de sprijin să rămână posibil și după 2027, oferind fermierilor un orizont mai predictibil pentru planificarea activității și a investițiilor. Ministerul subliniază însă că miza rămâne păstrarea prevederilor în forma finală a regulamentului, ceea ce indică faptul că procesul de negociere nu este închis. Alte poziții susținute de România în negocierile privind PAC În intervenția sa, ministrul a susținut: o finanțare adecvată a PAC pentru perioada 2028–2034 și continuarea reducerii diferențelor dintre nivelurile plăților acordate fermierilor din statele membre; menținerea caracterului opțional pentru plafonarea și reducerea progresivă a plăților pe suprafață; finanțarea infrastructurii de irigații, prin includerea acesteia în categoria investițiilor neproductive, cu acces atât pentru fermieri, cât și pentru organizațiile și grupurile acestora; simplificarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, astfel încât pierderile să poată fi evaluate la nivelul fiecărei culturi sau specii de animale afectate. Separat de dosarul PAC, ministerul mai arată că Florin-Ionuț Barbu a continuat discuțiile cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor românești de ovine către țări terțe, demers care vizează ridicarea restricțiilor în condiții de siguranță sanitar-veterinară și restabilirea accesului crescătorilor români la piețele de export. [...]

Negocierile pentru PAC post-2027 intră într-o fază de „acord parțial”, cu mize directe pentru plățile către fermieri și regulile de aplicare , în condițiile în care miniștrii agriculturii din UE discută la Luxemburg propunerea de regulament care ar urma să simplifice și să flexibilizeze implementarea sprijinului european. România este reprezentată de ministrul Florin-Ionuț Barbu la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit din 26-27 octombrie 2026, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Pe agenda reuniunii se află viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) după 2027, dosare comerciale din agricultură și stabilirea posibilităților de pescuit în Marea Baltică. Ce se discută pe agricultură: reguli mai simple, plăți mai țintite În secțiunea dedicată agriculturii, miniștrii analizează propunerea de regulament privind condițiile de punere în aplicare a sprijinului UE în cadrul PAC. Conform informării, propunerea Comisiei Europene urmărește, între altele: simplificarea și flexibilizarea cadrului de aplicare a PAC; asigurarea veniturilor fermierilor; direcționarea mai eficientă și echitabilă a plăților; consolidarea reînnoirii generațiilor în agricultură; sprijinirea gestionării riscurilor și creșterea rezilienței sectorului agricol; menținerea unui echilibru între norme comune și stimulente pentru obiectivele de climă, mediu și bunăstarea animalelor. Un element procedural important: președinția irlandeză urmărește obținerea unui „acord parțial” asupra textului, deoarece aspectele financiare și cele „orizontale” sunt analizate în negocierile privind Cadrul financiar multianual al UE pentru 2028-2034. Comerț și pescuit: dosare recurente și cote pentru 2027 în Marea Baltică Miniștrii vor avea și un schimb de opinii pe teme agricole legate de comerț, după o informare prezentată de Comisia Europeană. Pe pescuit, Consiliul urmărește un acord politic privind posibilitățile de pescuit în Marea Baltică pentru 2027, care va stabili capturile totale admisibile (TAC) și cotele aferente fiecărui stat membru pentru principalele stocuri comerciale din zonă. Totodată, reuniunea pregătește poziția UE pentru întâlnirea anuală a ICCAT (Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic), programată între 16 și 23 noiembrie, la Vilamoura (Portugalia). „Diverse”: raportări despre simplificare și respectarea legislației La rubrica „Diverse”, Consiliul discută rapoartele anuale pentru 2026 privind progresele în simplificare, punere în aplicare și asigurarea respectării legislației în domeniile agriculturii și pescuitului. [...]

Vântul și ceața pot întârzia lucrările de dimineață în Moldova și la munte , unde sunt semnalate avertizări active, în timp ce în restul țării fereastra până la prânz rămâne în general utilizabilă pentru transport și intrarea în câmp, cu verificări locale ale solului, potrivit Agronet . Pentru fermieri, miza imediată este una operațională: vântul, vizibilitatea redusă și umezeala de la suprafața solului pot schimba rapid decizia de a intra cu utilajele pe parcelă, mai ales în zonele cu ceață și avertizări. Agronet recomandă ca lucrările în câmp să înceapă doar după verificarea portanței (capacitatea solului de a susține utilaje fără a se tasa) și a accesului, iar tratamentele să fie amânate în cele mai multe regiuni. Ce se poate face până la prânz și unde apar blocaje În majoritatea regiunilor, transportul este considerat posibil, cu atenție la vânt și la vizibilitatea locală acolo unde este semnalată ceață. Irigarea „nu este presantă” în această fereastră, iar tratamentele sunt, în general, de evitat. Zonele cu risc mai ridicat pentru lucrările de dimineață sunt: Moldova : vânt, ceață și avertizare activă ; tratamente doar în „ferestre foarte scurte”, condiționate de vânt și umezeală. Zona montană : risc ridicat prin vânt și ceață, cu avertizare activă ; necesare verificări de acces și vizibilitate înainte de lucru. Dobrogea și Muntenia : apar, de asemenea, avertizări active pentru vânt puternic și ceață de urmărit, ceea ce poate limita lucrările sensibile și deplasările în primele ore. În Banat, Crișana, Maramureș și Transilvania, intervalul este descris ca preponderent uscat, dar cu „vânt puternic de urmărit”, ceea ce împinge decizia spre lucrări mecanizate și logistică, nu spre tratamente. Lucrări care pot fi planificate, cu condiții Agronet indică drept activități care pot fi organizate (acolo unde accesul permite) recoltarea de toamnă și transportul pentru porumb, floarea-soarelui, soia sau sfeclă , cu prudență sporită în Moldova, Dobrogea, Muntenia și la munte. Pentru pregătirea terenului și semănatul de toamnă , decizia rămâne dependentă de verificarea umidității și a portanței, deoarece cerul senin nu exclude umezeala la suprafață în orele timpurii. În livezi și vie , lucrările după recoltare sunt recomandate în ferestrele uscate, evitând operațiunile expuse vântului sau pe vegetație umedă. La ce să fie atenți fermierii în următoarele ore Până la buletinul de la prânz, recomandările-cheie sunt: urmărirea evoluției vântului înaintea tratamentelor și adaptarea transportului la vizibilitatea locală; verificarea ceții, a rouăi și a portanței solului înainte de intrarea utilajelor; reevaluarea ferestrelor de lucru după încălzirea dimineții, fără a presupune că o parcelă este practicabilă doar pe baza condițiilor regionale. [...]

Cererile pentru ajutorul de secetă din 2025 depășesc cu mult bugetul, ceea ce va duce la o reducere liniară a plăților către fermieri, după verificările APIA, potrivit Agronet . Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat că au fost depuse 53.930 de cereri în cadrul schemei pentru culturile afectate în 2025, cu termen de depunere închis la 6 noiembrie. MADR precizează că acest număr nu echivalează cu dosare deja aprobate. Suprafața determinată pentru cererile centralizate este de 865.991,52 hectare, din care suprafața calamitată însumează 716.894,72 hectare. Schema vizează culturile de porumb și floarea-soarelui afectate de seceta din 2025. Buget insuficient: urmează un „coeficient de reducere liniară” Conform datelor MADR, valoarea totală solicitată ajunge la 248.018.125,04 lei, în timp ce bugetul disponibil este de 155.361.520 lei. În acest context, ministerul urmează să calculeze și să transmită către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) un coeficient de reducere liniară, după centralizare și verificări. Valoarea coeficientului nu a fost anunțată încă, iar cuantumul final al sprijinului va depinde de acest pas, precum și de rezultatul verificării cererilor. Plafonul pe hectar și calendarul de plată Sprijinul prevăzut de schemă poate ajunge la maximum 333 lei pe hectar pentru culturile cu grad de afectare de 90%–100%, înainte de aplicarea reducerii impuse de limitarea bugetară. Pentru grade de afectare mai mici, sprijinul se stabilește proporțional. Separat de problema încadrării în buget, MADR amintește că în octombrie ministrul Agriculturii a semnalat o eroare în formula de calcul (procentul de calamitate ar fi fost aplicat de două ori), corectată ulterior prin HG nr. 950/2026 . Ministerul indică faptul că această corecție este distinctă de reducerea liniară care va fi aplicată acum din cauza depășirii bugetului. MADR își propune să finalizeze autorizarea și plățile până la 31 decembrie 2026, însă suma efectivă pe hectar rămâne condiționată de verificări și de coeficientul de reducere care urmează să fie comunicat. [...]

AMAZONE mizează pe lucrări la 3 cm și consum de 1,5–2,5 l/ha cu TopCut 3000 , un utilaj purtat de 3 metri care vizează reducerea costurilor și a timpului de lucru la gestionarea resturilor vegetale, potrivit Agronet . TopCut 3000 este prezentat ca noutate la EIMA 2026 (comunicat din 9 noiembrie) și combină doi tăvălugi cu cuțite, putând fi montat atât în fața, cât și în spatele tractorului. Ținta operațională este mărunțirea superficială a resturilor vegetale, cu posibilitatea de a integra și semănatul culturilor de acoperire din aceeași trecere. Ce promite utilajul în exploatare Producătorul indică o adâncime de lucru de până la 3 cm și o viteză de până la 20 km/h. Cei doi tăvălugi succesivi sunt destinați mărunțirii materialului vegetal, iar cuțitele sunt reversibile. Opțional, utilajul poate fi echipat cu o grapă de paie cu trei rânduri. În plus, cu echipamentul opțional GreenDrill 200, TopCut 3000 poate semăna o cultură de acoperire în timpul trecerii. Agronet notează însă că rezultatul depinde de condițiile din teren și de reglaje, iar materialul consultat nu confirmă prețul și disponibilitatea modelului în România. Consum declarat: 1,5–2,5 litri/ha, dar fără verificare independentă AMAZONE indică un consum mediu de 1,5–2,5 litri de combustibil pe hectar. Publicația subliniază că este o valoare comunicată de producător, fără o comparație independentă în condiții identice, iar consumul efectiv poate varia în funcție de tractor, viteză, tipul de sol și cantitatea de resturi vegetale. Unde se poziționează în gamă și ce criteriu aduce varianta de 3 metri TopCut 3000 completează gama cu o variantă purtată mai îngustă: AMAZONE menționează și modele purtate de 5 și 6 metri, precum și o versiune tractată de 12 metri. Lățimea de 3 metri devine astfel un criteriu de alegere în funcție de dimensiunile parcelelor, tractorul disponibil și capacitatea de lucru urmărită. În același context, Agronet amintește că a prezentat anterior cultivatorul Treffler TGA Plus (cu adâncime declarată de la 2 cm), dar precizează că nu este un test comparativ, fiind vorba despre un utilaj diferit. De asemenea, pentru intervenții mai adânci, sunt menționate modele SUMO (până la 25 sau 40 cm), ca reper pentru lucrări diferite, nu ca dovadă că TopCut ar adresa compactarea profundă. [...]

Fișa tehnică a hibridului Kantargo (FAO 380) indică densități diferite la semănat în funcție de accesul la apă , un detaliu operațional care poate cântări în decizia fermierilor într-un an în care irigațiile și seceta rămân variabile-cheie, potrivit Agronet . Kantargo este prezentat ca hibrid de porumb pentru boabe din grupa FAO 380, inclus în portofoliul Soufflet Agro România pentru 2026, iar datele publicate de producător sunt, în esență, repere de pornire (maturitate, destinație, densități recomandate), nu rezultate de producție validate în ferme. Ce recomandă producătorul la semănat: irigat vs. neirigat Conform fișei din catalogul Soufflet, densitatea este exprimată în boabe germinabile la hectar și este diferențiată în funcție de regimul de apă: Irigat: 75.000–85.000 boabe/ha Neirigat: 65.000–75.000 boabe/ha Documentul precizează că randamentul depinde de factori precum solul, tehnologia de semănat și condițiile climatice, iar diferența dintre intervale ține de condițiile de cultură avute în vedere în fișă. Repere de dezvoltare, nu „producții la hectar” Fișa tehnică mai indică o sumă a temperaturilor (grade-zile) de: 950°C între semănat și înflorire; 1.910°C între semănat și recoltarea boabelor la 32% umiditate . Agronet subliniază că aceste valori descriu dezvoltarea hibridului și nu reprezintă producții măsurate . „Uscare rapidă” nu înseamnă automat toleranță la secetă Producătorul descrie o pierdere rapidă a apei din boabe spre finalul ciclului vegetativ și un potențial bun de producție, însă publicația notează că uscarea rapidă la maturitate este diferită de toleranța la secetă în vegetație . În plus, în material se menționează că nu au fost identificate rezultate comparative independente, cuantificate , pentru Kantargo, în mai multe localități. Context: apă mai puțină și suprafețe în scădere Pentru evaluarea unui hibrid, contextul apei rămâne decisiv. Agronet amintește, pe baza datelor Ministerului Agriculturii citate într-o analiză proprie, că suprafața cumulată cu porumb și sorg a scăzut în 2026 cu 283.200 ha față de 2025 , până la aproximativ 1,7 milioane ha , iar accesul efectiv la apă poate limita utilizarea infrastructurii de irigații. În acest cadru, concluzia operațională a articolului este că fișa tehnică oferă repere utile pentru planificare (inclusiv densitatea), dar decizia finală are nevoie de rezultate din mai multe zone și sezoane , obținute în condiții locale comparabile. [...]