Știri
Știri din categoria Agricultură

România împinge la Bruxelles o relaxare a protecției ursului brun, într-un demers care ar putea schimba regulile de gestionare a speciei în statele unde populația este considerată „în stare de conservare favorabilă”, potrivit Agerpres. Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, spune că inițiativa are sprijinul a 12 state membre și că procesul „a început cu dreptul”.
Tanczos Barna a anunțat, la Forumul Național pentru Viitorul Agriculturii (organizat de Clubul Fermierilor Români), că a cerut experți de la Institutul de Cercetare și de la universitățile din Brașov și Suceava pentru a forma o echipă care să prezinte Comisiei Europene „situația reală” din România. Potrivit acestuia, data deplasării la Bruxelles ar urma să fie agreată „probabil săptămâna viitoare”.
Ministrul interimar afirmă că demersul inițiat de România și Slovacia vizează scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate și introducerea unor reguli de gestionare mai flexibile, acolo unde specia se află într-o stare de conservare favorabilă.
În argumentația sa, Tanczos Barna susține că nu pot fi tratate identic situații foarte diferite între state și că ar trebui lăsată mai multă libertate statelor membre „în interesul apărării vieții omului și a bunurilor”.
Demnitarul a precizat că, în prezent, Comisia Europeană evaluează în ce măsură Directivele privind Păsările și Habitatele sunt adaptate realităților actuale, într-un demers denumit „test de stres”, care include și o componentă de consultare publică.
În acest context, o echipă de experți din România ar urma să prezinte la Bruxelles rezultatele unui studiu științific privind populația de urși, bazat pe probe genetice, iar datele ar fi solicitate să fie luate în considerare în procesul de adaptare a normelor europene.
În material este menționat proiectul „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, finanțat din fonduri europene de peste zece milioane de euro, care arată că România ar avea cea mai numeroasă populație de urși și cea mai mare diversitate genetică a speciei, cu un număr estimat între 10.600 și 12.700 de exemplare.
Studiul a fost realizat pe parcursul a trei ani, de 800 de specialiști, care au colectat aproximativ 24.000 de probe la nivel național.
Recomandate

România a urcat în 2024 în topul UE la utilizarea îngrășămintelor fosfatice , cu 90.000 de tone, într-un context în care consumul total din Uniune a crescut puternic față de anul anterior, potrivit Economica . Datele Eurostat indică o intensificare a inputurilor agricole, cu implicații directe pentru costurile din fermă și pentru presiunea de mediu asociată fertilizării. În 2024, utilizarea îngrășămintelor pe bază de fosfor în producția agricolă din UE a fost de 900.000 de tone, în creștere cu 7,7% față de 2023. Cele mai mari volume au fost raportate în Spania (140.000 de tone), Franța (120.000), Italia (100.000), România (90.000) și Germania (70.000), iar aceste cinci state au depășit împreună jumătate din consumul total la nivelul blocului comunitar, conform unei sinteze Agerpres pe baza datelor Eurostat. Creștere și la îngrășămintele pe bază de azot Separat, utilizarea îngrășămintelor pe bază de azot în UE a urcat la un nivel estimat de 8,9 milioane de tone în 2024, un avans anual de 5,8%. Niveluri ridicate au fost consemnate în principalele economii agricole, în special Franța (1,8 milioane de tone), Germania (1,1 milioane de tone) și Spania (900.000 de tone). De ce contează: randamente mai mari, dar și risc de poluare Îngrășămintele pe bază de azot sunt prezentate ca având un rol important în creșterea randamentelor culturilor, însă utilizarea excesivă poate avea efecte negative: spălarea nutrienților din sol, afectarea ecosistemelor și contribuția la poluarea apei și a solului. În acest context, creșterea consumului la nivelul UE și poziționarea României între utilizatorii majori amplifică miza gestionării eficiente a fertilizării, inclusiv din perspectiva impactului asupra mediului. [...]

Dependența României de importuri la lactate a urcat costul economic la un deficit de circa 700 milioane euro (aprox. 3,5 miliarde lei), în condițiile în care Ungaria a ajuns să acopere grosul aprovizionării externe, potrivit Newsweek . Între 2014 și 2025, Ungaria a furnizat între 67% și 78% din importurile românești de produse lactate, conform unui raport sectorial al Autorității române pentru concurență citat de publicație. În acest context, piața românească a devenit una „strategică” pentru exportatorii maghiari, mai ales pe segmentul produselor prelucrate, cu valoare adăugată mai mare. De ce contează: problema nu e producția totală, ci integrarea în procesare România produce anual aproximativ 4,4 milioane de tone de lapte crud, dar doar circa o treime ajunge la prelucrarea industrială. Țara este pe locul 10 în UE la producția de lapte crud, însă abia pe locul 17 la cantitatea de lapte colectată de procesatori, ceea ce indică o ruptură între fermă și industrie. Autoritatea de concurență avertizează că importurile nu sunt cauza, ci consecința problemelor structurale din sector. Printre factorii indicați în raport se numără: fragmentarea exploatațiilor (aproximativ trei sferturi dintre ferme au sub cinci vaci de lapte); productivitatea scăzută; un sistem de colectare deficitar; putere de negociere limitată a fermierilor, care nu pot asigura volume constante și standardizate pentru fabrici. Productivitate mult sub media UE și scădere a colectării interne Producția medie pe vacă în România este de 3.580 kg de lapte, față de media UE de 8.450 kg, potrivit presei maghiare citate în articol. Pe partea de materie primă pentru industrie, cantitatea de lapte crud colectată de procesatori a scăzut de la 1,235 milioane de tone în 2024 la aproximativ 1,1 milioane de tone în 2025. În paralel, în 2024 importurile de lapte crud au crescut cu aproape 40%, semn că industria a compensat prin achiziții din afara țării. Importuri aproape de 1 miliard euro și recomandări pentru reducerea dependenței În 2025, importurile de produse lactate ale României s-au apropiat de 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei), iar deficitul comercial a fost de aproximativ 700 milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei), potrivit datelor prezentate. Pentru reducerea dependenței pe termen lung, raportul citat recomandă măsuri de consolidare a sectorului: cooperare între producători prin cooperative , finanțare preferențială și relații mai stabile în lanțul de aprovizionare, astfel încât procesatorii să poată contracta volume previzibile și cu calitate uniformă. [...]

România primește 14,8 milioane euro (aprox. 74 milioane lei) din rezerva agricolă a UE, dar banii ar putea ajunge prea târziu pentru fermele deja împinse în datorii , în condițiile în care despăgubirile sunt așteptate după pierderile din 2025 și începutul lui 2026, potrivit Adevărul . Miza economică: un sprijin relativ mic, venit cu întârziere, riscă să nu mai oprească vânzările de terenuri și reducerea suprafețelor cultivate în zonele lovite de secetă. României îi revine a doua cea mai mare alocare din pachetul total de peste 56 milioane euro, după Portugalia (30 milioane euro), pentru compensarea culturilor de porumb și floarea-soarelui distruse în vara lui 2025. Alte alocări: Cipru – 4,6 milioane euro, Croația – 4,4 milioane euro, Slovenia – 2,8 milioane euro. Comisia Europeană arată că bugetul poate fi completat cu până la 200% din fonduri naționale și că sprijinul vizează cultivatori de fructe, nuci, viță-de-vie, măslini și culturi arabile, inclusiv producători de animale mixte. Calendarul și condițiile de implementare, un risc operațional Distribuirea ajutorului are un termen-limită: 28 februarie 2027. Până la virarea efectivă a banilor, traseul include publicarea actului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și notificări către Comisie privind criteriile de acordare, impactul estimat, calendarul plăților și măsuri pentru evitarea „supra-compensării” și a denaturării concurenței. În teren, fermierii reclamă că veștile vin târziu, după luni în care au funcționat pe credit și au intrat în „morișca” împrumuturilor. Directorul Direcției Agricole Județene Dolj, Romulus Agapie, confirmă că unii au început să vândă terenuri pentru a face față presiunii financiare. De ce nu „ține” despăgubirea: costuri mai mari și suprafețe mai mici În județul Dolj, seceta a afectat masiv culturile: 34.745 hectare de porumb (peste 31.700 hectare cu grad de afectare 71–100%) și 57.249 hectare de floarea-soarelui (45.672,3732 hectare afectate 71–100%), conform datelor citate de publicație. Fermierii compară situația cu sprijinul acordat în urmă cu doi ani, de 200 euro/ha calamitat. Dacă nivelul se menține, spun ei, nu acoperă nici măcar scumpirile la input-uri (resursele necesare producției, precum îngrășăminte, combustibil, semințe), în contextul în care îngrășămintele ar fi crescut cu aproximativ 40% față de anul trecut, iar motorina și forța de muncă s-au scumpit. Presiunea se vede și în deciziile de producție: fermierii și-au redus suprafețele cu porumb și floarea-soarelui de teama repetării secetei. În Dolj, suprafața cu porumb a scăzut cu peste 11.000 hectare, la 55.243 hectare, iar la floarea-soarelui de la 89.611 hectare în 2025 la 74.760 hectare în acest an agricol, în timp ce culturile de toamnă (grâu, rapiță, orz) au crescut. „E ridicolă”: fermierii spun că ajutorul nu acoperă scumpirile Fermierul Petre Petrescu (Dolj) afirmă că a avut calamitate aproximativ 100 de hectare și că, la un sprijin de 200 euro/ha, suma nu îi acoperă creșterile de costuri, inclusiv la îngrășăminte și motorină, și nici majorările salariale făcute pentru a-și păstra angajații. „Trebuie lăudată aprobarea acestui sistem de ajutor, dar ar trebui un pic mai repejor, că mi-e teamă să nu murim până atunci.” În același timp, el avertizează că, deși 2026 a fost „un an în care oamenii au mai avut un pic de cheag”, 2027 ar putea aduce „falimente masive în agricultură”, pe fondul costurilor și al accesului dificil la anumite tipuri de îngrășăminte (de exemplu NPK – îngrășăminte complexe cu azot, fosfor și potasiu). Context suplimentar, tot din Adevărul: publicația a tratat separat și „ Paradoxul agriculturii românești: record de producție în 2025 și de insolvențe în 2026 ”, în materialul Adevărul . [...]

Prognoza Comisiei Europene indică o recoltă de grâu sub recordul din 2025, dar cu suprafețe mai mari, ceea ce ține producția României la un nivel ridicat și mută presiunea pe prețuri și pe logistica de depozitare în sezonul de recoltare, potrivit unei analize Economica , bazată pe raportul din iunie al JRC (Serviciul Științific al Comisiei Europene). JRC estimează pentru România un randament mediu la grâu de 5,18 tone/hectar, după o revizuire în sus cu 4% față de prognoza din mai. Chiar și așa, randamentul ar fi cu 6% sub cel de anul trecut (5,5 tone/hectar, nivel record), însă cu 15% peste media ultimilor cinci ani. Grâul: randament mai mic, dar suprafață mai mare În acest an agricol, grâul comun acoperă 2,2 milioane de hectare, cu 9,8% mai mult decât anul anterior. La grâul dur, suprafața a crescut cu 76%, dar de la un nivel redus. Per total, în toamna lui 2025 au fost însămânțate 2,23 milioane de hectare cu grâu. Pe baza acestor date, producția totală de grâu ar putea ajunge la 11,5 milioane de tone, conform prognozei din iunie (față de 11,1 milioane de tone în estimarea din mai). În 2025, producția a fost de aproximativ 12,6 milioane de tone. La nivel european, aproape toată UE ar urma să aibă producții ușor mai slabe, cu o medie estimată de 5,79 tone/hectar (minus 5% față de anul trecut). Cele mai mari scăderi sunt prognozate în Estonia (minus 18%) și Finlanda (minus 14%), în timp ce creșteri sunt estimate în Bulgaria (+3%), Italia (+9%) și Grecia (+11%). Orz: cerere stabilă, dar producție sub anul trecut Pentru orz, JRC a revizuit în sus cu 7% randamentul față de luna anterioară, până la 5,1 tone/hectar. Chiar și cu această corecție, ar fi cu 6% sub 2025, dar cu 14% peste media ultimilor cinci ani. Conform datelor MADR citate în analiză, fermierii au plantat 501.100 hectare cu orz, ceea ce ar putea duce producția la 2,5 milioane de tone. În 2025, producția de orz și orzoaică a fost de 3,4 milioane de tone, potrivit INS. Porumb, floarea-soarelui și sfeclă: perspective mai bune decât anul trecut Estimările pentru porumb au fost ajustate cu 5% în sus față de luna precedentă, până la 4,15 tone/hectar. Asta ar însemna o producție medie cu 5% mai mare decât anul trecut și cu 3% peste media ultimilor cinci ani. La o suprafață cultivată estimată la 1,96 milioane de hectare (similară cu anul trecut), producția totală ar putea ajunge la aproximativ 8,1 milioane de tone (față de 7,7 milioane de tone în 2025, conform INS). La floarea-soarelui, România ar putea avea a doua cea mai mare creștere a randamentelor din UE față de anul trecut, după Bulgaria. JRC estimează un randament mediu de 1,92 tone/hectar, cu 13% peste 2025 și cu 5% peste media ultimilor cinci ani. La o suprafață de 2,2 milioane de hectare, producția totală ar putea urca la 2,3 milioane de tone, de la 2 milioane de tone cu un an în urmă. Și la sfecla de zahăr sunt așteptări de creștere: randamentul mediu ar putea ajunge la 38,1 tone/hectar, cu 1% peste 2025 și cu 3% peste media ultimilor cinci ani. Alte culturi: revizuiri în sus, dar sub anul trecut la unele segmente Raportul din iunie îmbunătățește și estimările pentru: Secară : randament de 3,28 tone/hectar (revizuire +8% față de mai), cu 1% sub 2025, dar cu 15% peste media ultimilor cinci ani; producție totală posibilă de aproximativ 35.400 tone (de la 33.000 tone în 2025, conform datelor Comisiei Europene). Triticale : randament de 4,52 tone/hectar (revizuire +7% față de mai), cu 9% sub anul trecut, dar cu 17% peste media ultimilor cinci ani; producție estimată la 314.400 tone (față de 295.000 tone anul trecut). Rapiță : randament de 3,08 tone/hectar (revizuire +5% față de mai), cu 3% sub 2025, dar cu 9% peste media ultimilor cinci ani; suprafața a crescut cu 27% la 806.400 hectare, iar producția totală ar putea ajunge la 2,4 milioane de tone (față de 2,5 milioane de tone cu un an în urmă). În ansamblu, prognoza conturează un sezon în care scăderea randamentului la grâu față de recordul din 2025 este parțial compensată de extinderea suprafețelor, în timp ce porumbul și floarea-soarelui ar putea aduce volume mai mari decât anul trecut, cu efect direct asupra disponibilului intern și a fluxurilor comerciale din a doua parte a anului. [...]

O posibilă fraudă în SNIIA riscă să submineze controlul pestei și exporturile , după ce 75 de oi declarate oficial ucise într-un focar din Tulcea au fost găsite vii într-o exploatație din Cluj, potrivit Agro Business . Cazul pune sub presiune credibilitatea sistemului național de trasabilitate a animalelor și poate avea consecințe economice și sanitar-veterinare. Animalele figurau în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA) ca fiind eliminate în cadrul măsurilor de combatere a unui focar de Pestă a Micilor Rumegătoare din județul Tulcea, însă au fost identificate în viață la sute de kilometri distanță, în județul Cluj. Situația ridică suspiciuni de înregistrare de date false în sistem și de obținere nelegală de despăgubiri, dar și de reintroducere în circuitul zootehnic a unor animale care ar fi trebuit eliminate conform legislației sanitar-veterinare. De ce contează: risc epidemiologic și vulnerabilități în trasabilitate În contextul epidemiei de Pestă a Micilor Rumegătoare, o astfel de practică poate compromite mecanismele de control ale bolii, cu efecte în lanț asupra sectorului. Publicația notează că miza nu este doar una de conformare administrativă, ci și una economică: afectarea credibilității controalelor poate influența exporturile României de animale vii și produse de origine animală. Ancheta ANSVSA și posibile consecințe ANSVSA a anunțat declanșarea unei anchete extinse pentru verificarea lanțului de trasabilitate și identificarea persoanelor implicate. Președintele ANSVSA, dr. Alexandru Nicolae Bociu, a indicat că instituția va aplica sancțiuni administrative, va retrage drepturi de operare în sistem și va sesiza organele de urmărire penală. „Să înregistrezi electronic uciderea unor animale, să primești despăgubiri pentru ele, dar să le ții fizic în viață și să le muți în alt capăt al țării este o tentativă clară de fraudă care sabotează siguranța alimentară și eforturile statului român de a eradica o boală ce împiedică exporturile la nivel național. Vom aplica cele mai dure sancțiuni administrative, vom retrage drepturile de operare în sistem și vom sesiza imediat organele de urmărire penală pentru fals, uz de fals și zădărnicirea combaterii bolilor. Lucrurile nu pot continua astfel.” Autoritatea precizează că animalele au fost izolate și puse sub sechestru sanitar-veterinar, urmând să fie testate și expertizate pentru eliminarea riscurilor epidemiologice. În paralel, inspectorii verifică implicarea operatorilor economici și a medicilor veterinari împuterniciți care au introdus datele în SNIIA, aceștia riscând pierderea dreptului de operare, sancțiuni administrative și răspundere penală, în funcție de concluziile anchetei. ANSVSA mai arată că verificările vor fi extinse la nivel național pentru a identifica eventuale situații similare, iar ancheta în desfășurare va stabili dacă este un incident izolat sau un mecanism fraudulos mai amplu. [...]

Furtunile anunțate de ANM cresc riscul de pagube în ferme din mai multe regiuni, cu rafale de până la 90 km/h, grindină și cantități mari de apă într-un interval scurt, potrivit Agrointel , care citează avertizările emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru 3–4 iulie. Vremea severă poate afecta direct lucrările din câmp (recoltare, tratamente, irigații) și infrastructura din ferme, mai ales în zonele vizate de cod portocaliu, unde sunt prognozate vijelii puternice și averse torențiale importante cantitativ. Publicația notează că „vremea rea a făcut deja pagube în ferme”, fără a detalia localizări sau valori ale pierderilor în acest material. Avertizări ANM pentru 3 iulie: cod galben și cod portocaliu Cod galben (3 iulie, 10.00–17.00) – instabilitate atmosferică, averse torențiale, intensificări ale vântului, vijelii, grindină de mici și posibil medii dimensiuni (1–3 cm). Zone: cea mai mare parte a Transilvaniei și Olteniei, Maramureș, vestul/centrul/nordul Munteniei și Carpații Orientali și Meridionali. Rafale de 50–70 km/h, izolat peste 80 km/h. Cantități de apă: 15–25 l/mp, pe arii restrânse peste 30–40 l/mp. Cod portocaliu (3 iulie, 12.00–17.00) – averse torențiale importante cantitativ, vijelii puternice, grindină de medii dimensiuni (1–3 cm), descărcări electrice. Zone: sudul și estul Transilvaniei și Carpații Orientali și Meridionali. Rafale de 70–90 km/h. Cantități de apă: 25–40 l/mp, pe arii restrânse peste 50–60 l/mp. Avertizări ANM pentru seara de 3 iulie și ziua de 4 iulie Cod galben (3 iulie, 17.00 – 4 iulie, 08.00) – instabilitate atmosferică, averse torențiale, intensificări ale vântului, vijelii, grindină (1–3 cm). Zone: sudul și estul Transilvaniei, Muntenia, Dobrogea și cea mai mare parte a Moldovei. Rafale de 50–70 km/h. Cantități de apă: 15–20 l/mp, pe arii restrânse peste 30 l/mp. Cod portocaliu (3 iulie, 17.00–22.00) – averse torențiale importante cantitativ. Zone: Carpații Orientali și Meridionali. Cantități de apă: 25–40 l/mp, izolat peste 50 l/mp. Cod galben (4 iulie, 08.00–23.00) – intensificări ale vântului cu viteze de 50–70 km/h. Zone: Maramureș, cea mai mare parte a Transilvaniei și Moldovei, nord-estul Munteniei și nordul Dobrogei. ANM mai indică, potrivit aceleiași surse, că manifestări de instabilitate atmosferică vor apărea și sâmbătă (4 iulie), local în Muntenia. [...]