Știri
Știri din categoria Agricultură
Subvenția APIA pentru pășunat extensiv la bovine scade în 2026, cu diminuări ale cuantumului pe UVM (unitate vită mare) în toate zonele, potrivit AgroInfo, care citează cea mai recentă versiune a Planului Național Strategic (PNS) 2023–2027, actualizată pentru anul 2026.
Schema vizată este intervenția PD-27 – „Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate”. Miza pentru fermieri este direct financiară: plata minimă planificată per UVM este mai mică decât în varianta anterioară a planificării, iar scăderea diferă în funcție de zona în care se află ferma (munte, deal, câmpie) și de angajamentul ales în zona montană.
Conform articolului, beneficiarii sunt crescători de bovine încadrați ca „fermier activ” (definiție națională, în sensul Regulamentului (UE) 2021/2115), cu animale înregistrate în BND (Baza Națională de Date) și cu exploatație cu cod ANSVSA în BND sau autorizată/înregistrată sanitar-veterinar, care solicită sprijinul prin această ecoschemă.
Condițiile de bază includ o încărcătură de maximum 1,0 UVM/ha și obligații de pășunat, cu durate diferite pe zone: în munte există două variante (minimum 60 de zile sau minimum 90 de zile, cel puțin 6 ore/zi), la deal este cerut minimum 140 de zile, iar la câmpie minimum 100 de zile (tot cel puțin 6 ore/zi). Solicitantul poate opta, în cererea de plată, pentru un singur angajament în Pachetul 1 (varianta 1 sau 2).
Tăierile de cuantum menționate de AgroInfo sunt semnificative, în special în zona montană pentru varianta de 90 de zile. În documentare se arată că stabilirea compensației ține cont de numărul de zile de pășunat și de pierderi de producție estimate, comparând stabulația cu sistemul extensiv pe pășune, atât pentru lapte (inclusiv diferențe de conținut de grăsime și producție), cât și pentru carne. Totodată, este invocată flexibilitatea de realocare a fondurilor neutilizate, prevăzută de Regulamentul (UE) 2021/2115.
| Zonă / pachet PD-27 | Angajament (zile de pășunat) | Diminuare menționată | Plată minimă planificată (euro/UVM) |
|---|---|---|---|
| Munte – Pachet 1, varianta 1 | 60 zile | cca. 50% | 36,37 |
| Munte – Pachet 1, varianta 2 | 90 zile | cca. 87% | 15,92 |
| Deal – Pachet 2 | 140 zile | cca. 55% | 76,55 |
| Câmpie – Pachet 3 | 100 zile | cca. 45% | 73,76 |
În practică, mesajul pentru crescătorii de bovine este că, în 2026, sprijinul PD-27 pentru pășunat extensiv rămâne disponibil, dar cu un cuantum minim planificat mai mic față de nivelurile anterioare, indiferent de zonă. Diferențele între pachete și condițiile de pășunat (durata angajamentului și zona) devin astfel un element și mai important în calculul economic al fermei și în decizia de a intra sau nu în ecoschemă.
Recomandate
Fermierii mai pot depune cererile de plată pentru Campania 2026 până la 30 mai 2026 , iar întârzierea depunerii riscă să blocheze programările și să ducă la întârzieri în procesare, potrivit Economica , care citează recomandările transmise de APIA . Agenția le cere fermierilor să evite aglomerarea din ultimele zile și să respecte programările stabilite de funcționarii APIA, pentru a limita riscul de întârzieri. Ce trebuie să știe fermierii despre depunerea cererii APIA reamintește că se depune o singură Cerere de plată , chiar dacă solicitantul lucrează terenuri și/sau deține exploatații cu cod ANSVSA în localități ori județe diferite. Totodată, beneficiarii trebuie să își actualizeze informațiile pentru Campania 2026. Cum se completează cererea și ce se schimbă pe zootehnie Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează în aplicația geospațială AGI Online , conform instrucțiunilor disponibile pe site-ul APIA. Pentru schemele din sectorul zootehnic, fermierii trebuie să completeze declarația specifică sectorului înainte de accesarea AGI Online , conform programării stabilite cu funcționarii APIA. Responsabilitatea documentelor Instituția precizează că responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor revine fermierului și/sau autorității emitente, după caz. Situația depunerilor până la 5 mai În intervalul 16 martie – 5 mai 2026 , au fost depuse 389.020 de cereri de plată , pentru o suprafață totală de 2.454.956 hectare , conform datelor comunicate de APIA. [...]
APIA a început să elibereze adeverințe care le permit fermierilor să ia credite-punte de până la 90% din subvențiile estimate pentru 2026 , un mecanism care poate susține lichiditatea în fermă înainte de plata efectivă a sprijinului, potrivit Agrointel . Adeverințele sunt emise, la solicitarea scrisă a fermierului, în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituții de finanțare. Documentul confirmă că solicitantul a depus Cererea de plată pentru anul 2026 și că a cerut finanțare pentru o serie de intervenții gestionate de agenție. Ce confirmă adeverința și pentru ce scheme se emite Prin adeverință, APIA certifică, la data emiterii, suprafața determinată la plată pentru intervențiile care fac obiectul convenției cu finanțatorii și faptul că a fost făcut controlul administrativ sau că datele au fost preluate din aplicația AGI online și înregistrate în IACS, după caz. Totodată, documentul atestă că beneficiarul nu se află sub excluderi de la plată și îndeplinește condițiile generale prevăzute de legislație. Adeverințele vizează beneficiarii următoarelor intervenții: Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS); Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS); DR-01 – Agro-mediu și climă pe pajiști permanente; DR-02 – Agro-mediu și climă pe terenuri arabile (inclusiv Pachetul 7 – angajamente tranzitate din PNDR 2014-2020); DR-04 – Agricultură ecologică – conversie; DR-05 – Agricultură ecologică – menținerea certificării; DR-09 – Zone afectate de constrângeri naturale – Zona Montană (ANC_ZM); DR-10 – zone afectate de constrângeri naturale semnificative; DR-11 – Zone afectate de constrângeri naturale specifice. Cum se finanțează și care sunt costurile maxime ale dobânzii Valoarea creditului poate ajunge la cel mult 90% din suma calculată conform adeverinței eliberate de APIA. Creditele contractate pe baza subvențiilor APIA sunt garantate de stat prin Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – S.A. (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii IFN – S.A. (FNGCIMM), mecanism prezentat ca o măsură de reducere a riscurilor de finanțare în agricultură. În comunicatul citat, APIA reamintește plafonarea dobânzilor, în baza Ordinului MADR nr. 703/2013: „Dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare bancare va fi de RON-ROBOR 6M + maximum 2%, iar dobânda aferentă acordării creditelor de către instituțiile financiare nebancare va fi de RON-ROBOR 6M + maximum 8%”. APIA recomandă fermierilor să compare ofertele disponibile, cu accent pe costul total (inclusiv comisioane), înainte de a alege soluția de finanțare. Procedură: cereri și online, plus publicarea convențiilor Pentru simplificarea procedurilor, solicitarea adeverințelor poate fi transmisă și electronic către centrele APIA. Agenția mai precizează că toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile de credit și entitățile de garantare vor fi publicate pe site-ul instituției, în secțiunea dedicată acordurilor și protocoalelor. [...]
Cei care cultivă tutun primesc în 2025 cea mai mare subvenție APIA pe hectar, de 5.431,0169 euro (aprox. 27.592,8244 lei), potrivit AgroInfo , care citează informații furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) . Miza economică este directă: pentru fermele eligibile, sprijinul depășește 5.000 euro/ha și poate schimba semnificativ venitul pe suprafață. Ajutorul este Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT) 4 – tutun, aferent anului de cerere 2025. Conform datelor transmise de APIA, plafonul alocat pentru această plată este de 1.466.972 euro. Cuantumul pe hectar pentru 2025 este de 5.431,0169 euro/ha , în creștere cu 220,0168 euro/ha față de anul de cerere 2024, când cuantumul a fost 5.211,0001 euro/ha , mai arată publicația. Cum se face plata și cât încasează fermierul în lei Plățile se fac în lei, la cursul de schimb de 5,0806 lei/euro , stabilit de Banca Centrală Europeană la 30 septembrie 2025 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria C, nr. 4506 din 1 octombrie 2025). La acest curs, un fermier eligibil care cultivă tutun încasează pentru anul de cerere 2025 27.592,8244 lei/hectar , conform calculelor prezentate în material. Context: APIA a început plățile pentru ANT APIA a demarat, luni, plata ajutoarelor naționale tranzitorii atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru zootehnie, potrivit informațiilor din articol. [...]
APIA estimează că va epuiza în circa 10 zile plafonul de 180 milioane euro (aprox. 900 milioane lei) alocat ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) pentru vegetal și zootehnie , după ce a început autorizările la plată din 4 mai, potrivit AgroInfo . Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , Adrian Pintea , a spus miercuri că sunt „aprobate toate actele normative” și că obiectivul instituției este închiderea tuturor formelor de sprijin aferente anului 2025, astfel încât fermierii să își primească banii. Declarațiile au fost preluate de Agerpres. „APIA a început autorizările la plată încă din 4 mai şi, din plafonul alocat de 180 de milioane de euro, estimez că în aproximativ zece zile fondurile vor fi epuizate. Vrem ca toate formele de sprijin aferente anului 2025 să fie închise şi fermierii să îşi primească banii.” De ce contează: ritmul plăților și limita de buget Estimarea privind epuizarea rapidă a plafonului indică un calendar strâns pentru intrarea banilor în ferme, într-un moment în care lichiditatea rămâne un factor critic pentru lucrările curente și pentru planificarea sezonului. În același timp, mesajul APIA sugerează că plățile se derulează în interiorul unui buget fix (180 milioane euro), care ar urma să fie consumat integral în intervalul menționat. Campania 2026: termen-limită 5 iunie, fără depuneri cu penalități Șeful APIA a făcut și un apel către fermieri să depună cât mai repede cererile pentru campania 2026, precizând că termenul final este 5 iunie și că, în noua Politică Agricolă Comună, nu mai există o perioadă de depunere cu penalități după această dată. Potrivit lui Adrian Pintea, până acum au fost depuse peste 320.000 de cereri, pentru o suprafață de circa 3 milioane de hectare. Fermierii sunt îndrumați să se prezinte la cele 265 de centre locale APIA și la cele 42 de centre județene. [...]
PepsiCo își securizează în Europa un flux de îngrășăminte „verzi” până în 2030, într-un acord care poate schimba costurile și amprenta de carbon din lanțul agricol. Potrivit Profit , PepsiCo și Fertiberia au convenit o colaborare pe termen lung pentru extinderea utilizării în Europa a îngrășămintelor de „înaltă tehnologie” bazate pe hidrogen verde. În baza acordului, Fertiberia va furniza progresiv către PepsiCo până la 150.000 de tone pe an din soluțiile sale de nutriție pentru culturi agricole „Impact Zero” până în 2030. Cantitatea ar fi suficientă pentru a acoperi aproximativ 400.000 de acri (circa 162.000 de hectare) de teren agricol folosit pentru culturi precum cartofi, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr și rapiță. Miza operațională pentru PepsiCo este legată de materiile prime agricole utilizate pentru branduri precum Lay’s, Doritos, Ruffles și Cheetos, în condițiile în care îngrășămintele sunt un input major atât ca preț, cât și ca impact climatic în agricultură. În acest context, trecerea la produse bazate pe hidrogen verde urmărește reducerea emisiilor asociate fertilizării, fără a schimba tipurile de culturi din lanțul de aprovizionare. Lansare în România și extindere regională Programul urmează să fie lansat inițial în: Franța România Serbia Grecia Turcia Ulterior, inițiativa se va extinde în Spania și Portugalia, cu planuri de a ajunge și în alte țări europene „în viitorul apropiat”, conform informațiilor publicate. Profit nu detaliază în material calendarul exact al livrărilor anuale pe fiecare piață sau modul de implementare la nivel de fermă (de exemplu, criterii de eligibilitate ori mecanisme comerciale), astfel că rămâne de văzut cum va fi distribuită cantitatea și ce efecte va avea în practică asupra costurilor și contractelor din lanțul agricol local. [...]
România plătește anual subvenții de 1,5–2 mld. euro, dar importă lapte de 175 mil. euro și ajunge să concureze pe piața internă cu lapte din import la circa 1 leu/litru, într-un moment în care fermierii locali vând, potrivit lor, cu minimum 1,5 lei/litru, arată Ziarul Financiar . Criza din sectorul laptelui este pusă pe seama mai multor șocuri simultane: războiul din Iran, care a închis piețe importante de export pentru laptele și lactatele europene, scumpirea accelerată a inputurilor și a combustibilului, dar și penuria de lapte la nivel continental. În acest context, fermierii din România spun că ajung să vândă lapte chiar și cu 1,5 lei/litru, în timp ce pe piața locală intră lapte din import „și cu un preț în jur de 1 leu/litru”. Importuri mari, producție în scădere Miza economică este că, deși subvențiile pentru zootehnie și producția vegetală s-au diversificat și au crescut în ultimii ani, România nu și-a „securizat” producția internă de lapte, iar importurile anuale ajung la 175 milioane de euro (aprox. 910 milioane lei, la un curs de 5,2 lei/euro). În paralel, datele statistice indică o contracție a bazei de producție: efectivul de vaci de lapte a scăzut în ultimul deceniu, la aproape 1,1 milioane în 2025, de la 1,2 milioane în 2015 (date INS); producția de lapte (fără consumul vițeilor) a fost de 36,3 milioane de hectolitri în 2024, cu peste 6 milioane de hectolitri sub nivelul din 2015, conform calculelor ZF pe baza datelor INS. Concluzia operațională: România are mai puține vaci și produce mai puțin lapte, în timp ce piața se alimentează din import. Presiune pe ferme: risc de ieșiri din piață Pe fondul volatilității de preț și al dificultății de a preda laptele, sectorul riscă să piardă și mai mulți producători, în special ferme mici și mijlocii, potrivit fermierilor. „Sunt multe ferme mici mai ales şi chiar mijlocii care nu mai au unde să predea laptele. E un haos în ceea ce priveşte preţul laptelui. Din afară, din câte ştim, se aduce lapte şi undeva pe la un leu litrul. În România, cam pe la 1,5 leu este preţul cel mai mic, dar sunt şi cazuri fericite în care preţul este şi de 2 lei“, a spus Mihai Horvat , fermier şi preşedinte al Cooperativei Agricole Someş-Arieş . În lipsa unor măsuri care să stabilizeze colectarea și valorificarea laptelui, presiunea combinată a costurilor și a concurenței din import poate accelera reducerea efectivelor și a producției interne, exact într-un sector care primește anual subvenții de ordinul miliardelor de euro. [...]
