Știri
Știri din categoria Agricultură
Pescarii din Delta Dunării au majorat prețurile la pește pe fondul scumpirii carburanților, potrivit Digi24, care citează declarații transmise de Agerpres. Scumpirile vizează capturile proprii livrate către punctele de debarcare și centrele de primă vânzare.
Președintele asociației Golovița, Cătălin Balaban, a spus că cea mai mare creștere a fost de 5 lei/kg la scrumbie, unde prețul variază, în funcție de cherhana, între 35 și 40 de lei/kg. Totodată, prețul carasului a urcat cu 1 leu/kg, pe fondul creșterii costurilor de operare.
Balaban a explicat că ajustările de preț sunt legate direct de cheltuielile cu combustibilul și de nevoia de a acoperi pierderile, adăugând că peștele din Deltă ajunge să se vândă mai ieftin decât unele produse congelate din import, deși este „curat și de calitate”, conform aceleiași surse.
Pe lângă presiunea costurilor, pescarii au avut și un început de an slab la capturi, pe fondul vremii, care „nu ne-a ajutat” și a fost „capricioasă”, iar abia în ultimele zile capturile au început să crească treptat, odată cu vremea mai bună.
În același context, reprezentantul asociației a reluat tema sprijinirii pieței locale de pește și a cerut ajustări ale regulilor de comercializare: în prezent, pescarul este obligat să debarce întreaga captură la centre autorizate, ceea ce îngreunează vânzarea directă către restaurante sau puncte gastronomice locale. Conform Digi24, aproape 1.000 de pescari comerciali din Delta Dunării, autorizați anual de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, își pot vinde capturile doar prin două puncte de debarcare sau centre de primă vânzare, iar flexibilizarea sistemului ar putea susține economia locală și accesul la pește proaspăt.
Recomandate
Scumpirea accelerată a îngrășămintelor readuce presiune pe fermele europene , iar sectorul cere măsuri la nivelul UE, potrivit Economedia . Reprezentanții agriculturii sunt așteptați la Bruxelles pe 13 aprilie, la discuții cu Comisia Europeană, pe fondul creșterilor de preț alimentate de tensiunile din Orientul Mijlociu și de efectele acestora asupra pieței globale. „Situația este foarte gravă”, a declarat pentru AFP Amaury Poncelet, fermier cultivator de cereale din centrul Belgiei. Fermierul spune că a cumpărat în această iarnă îngrășăminte la 380 de euro pe tonă, față de 330 de euro vara trecută, iar după escaladarea tensiunilor din Iran prețurile au continuat să urce. Contextul este agravat de blocarea efectivă a Strâmtorii Ormuz de către Iran, ca reacție la atacurile americano-israeliene, un punct strategic prin care trece aproximativ o treime din îngrășămintele transportate pe mare către piața mondială. ONU și-a exprimat îngrijorarea, în special privind impactul asupra țărilor în curs de dezvoltare. În Europa, prețul îngrășămintelor pe bază de azot (obținute din gaze) a crescut cu aproximativ 20% în ultima lună și se apropie de 500 de euro pe tonă, ceea ce înseamnă o nouă lovitură pentru fermieri după scumpirile generate de războiul din Ucraina. Producătorii de cereale, mari consumatori de îngrășăminte, sunt printre cei mai afectați, iar Luc Vernet, reprezentant al think tank-ului Farm Europe, spune că nu au reușit să-și asigure un trai decent în ultimii trei ani; în Franța, aproximativ 300.000 de hectare folosite anterior pentru cereale au fost lăsate pârloagă sau abandonate din 2022, potrivit acestuia. Pe fondul crizei, Bruxellesul se confruntă din nou cu apeluri la intervenție. Comisia Europeană a impus taxe vamale ridicate pentru îngrășămintele din Rusia și intenționează să oprească importurile până în 2022, pentru a reduce veniturile care alimentează mașina de război a Moscovei, notează Economedia. Franța și organizațiile fermierilor cer suspendarea aplicării taxei europene la frontieră pe carbon pentru îngrășăminte, însă Comisia a exclus deocamdată această variantă; executivul comunitar spune că monitorizează prețurile și pregătește pentru luna mai un plan de acțiune care să vizeze „vulnerabilitățile structurale și dezechilibrele de piață”, inclusiv prin creșterea producției interne și alternative cu emisii reduse de carbon. [...]
Fermierii europeni se deplasează pe 13 aprilie la Bruxelles , pentru a cere Comisiei Europene eliminarea „taxelor verzi pe carbon”, pe fondul scumpirii îngrășămintelor, potrivit AgroInfo . Publicația notează că agricultura europeană „intră în stare de alertă” după ce blocajele din Orientul Mijlociu au împins prețul îngrășămintelor spre pragul de 500 de euro pe tonă și ar fi determinat mii de producători să abandoneze terenurile. În acest context, fermierii reclamă creșterea rapidă a costurilor și lipsa de predictibilitate pentru sezonul următor. Conform articolului, tensiunile din regiune au afectat rute comerciale considerate esențiale, iar blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran ar fi scos de pe piață o treime din îngrășămintele transportate pe mare, cu efecte imediate în lanțul de aprovizionare. AgroInfo leagă această evoluție de scumpirea inputurilor agricole, în special a îngrășămintelor pe bază de azot. AgroInfo indică și efecte deja vizibile în teren, menționând că în Franța suprafețe mari nu mai sunt cultivate deoarece investiția ar depăși profitul, iar producătorii de cereale ar avertiza că nu au mai avut un nivel de trai „decent” de trei ani. În plus, publicația susține că azotul s-ar fi scumpit cu încă 20% în ultima lună, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe ferme. La reuniunea din 13 aprilie, fermierii vor să ceară eliminarea taxelor verzi pe carbon, despre care afirmă că scumpesc importurile. În același timp, autoritățile ar ezita să renunțe la aceste măsuri din teama de a încuraja poluarea sau de a avantaja importurile din Rusia, mai notează AgroInfo, care menționează că informațiile sunt preluate din (gândul.ro). În ceea ce privește pașii următori, Comisia Europeană ar urma să vină cu un set de măsuri „abia peste o lună”, orientate către sprijinirea fabricilor de îngrășăminte din Europa, pentru reducerea dependenței de zone de conflict. Totuși, potrivit AgroInfo, o parte dintre agricultori consideră că intervenția ar putea veni prea târziu, în condițiile în care proiecte de agricultură ecologică ar fi deja oprite din lipsă de fonduri. [...]
Germania testează ideea de a integra rezervoarele de hidrogen în roțile tractoarelor , potrivit Fuel Cells Works . Conceptul urmărește să elibereze spațiu pe șasiu și să prelungească timpul de lucru al utilajelor agricole cu pile de combustie, într-un context în care amplasarea clasică a rezervoarelor (pe acoperiș sau lângă cabină) intră în conflict cu echilibrul, structura și funcționalitatea tractorului. Miza este una de inginerie: la presiuni de până la 700 bar, hidrogenul are o densitate energetică volumetrică mai mică decât motorina, astfel că autonomia ajunge să fie limitată de spațiul fizic disponibil, nu doar de cantitatea de combustibil. Mutarea stocării în ansamblul roților ar aduce masa mai aproape de axe și ar lăsa loc pentru alte componente, însă ar impune rezolvarea unor probleme dificile, de la transferul hidrogenului către un sistem aflat în rotație, până la etanșare sub solicitări mecanice continue și asigurarea unui circuit de alimentare sigur. În proiectul public finanțat H2Agrar din landul german Saxonia Inferioară, prototipul Fendt Helios folosește în prezent cinci rezervoare de hidrogen comprimat montate pe acoperiș. Fiecare rezervor ar stoca 4,2 kg de hidrogen, la o presiune de până la 700 bar, iar o alimentare ar asigura aproximativ 5-8 ore de lucru pe câmp, în funcție de tipul operațiunii. Tractorul are o pilă de combustie de 100 kW, o baterie tampon de 25 kWh și un motor electric de tracțiune de 100 kW, care alimentează și sistemele auxiliare. Directorul global de cercetare și inginerie avansată al AGCO, dr. Benno Pichlmaier, afirmă că performanțele sunt comparabile cu ale unui tractor diesel de putere similară și că modelul poate realiza aceleași lucrări pe fermă. Totuși, cele cinci rezervoare (în total 21 kg de hidrogen) reprezintă, în această configurație, limita superioară a autonomiei, nu o soluție optimă, iar ideea roților ca „rezervoare” este prezentată ca o direcție de lucru pentru depășirea constrângerilor de spațiu. H2Agrar a început în februarie 2021 și a primit circa 7,6 milioane de euro finanțare publică, fiind prezentat drept primul proiect demonstrativ „cap-coadă” pentru hidrogen în agricultură în Germania, cu producție, infrastructură și utilaje în același areal. Hidrogenul ar proveni dintr-un parc eolian comunitar din apropiere de Haren (16 turbine), unde două electrolizoare de 1 MW pot produce până la 900 kg pe zi; combustibilul este livrat și către o stație dedicată de alimentare, care poate furniza atât 350 bar, cât și 700 bar, cu o capacitate totală de stocare de 480 kg. După încheierea ciclului oficial de trei ani, două tractoare Fendt Helios au rămas în exploatare pentru colectarea de date, inclusiv din lucrări solicitante precum recoltarea, însă informațiile publice nu confirmă dacă soluția de stocare în roți va ajunge în faza de prototip sau rămâne la nivel de studiu de design. [...]
Blocarea Strâmtorii Hormuz riscă să declanșeze o criză globală a îngrășămintelor , cu efecte directe asupra costurilor din agricultură și, implicit, asupra prețurilor alimentelor, potrivit Libertatea . Publicația arată că perturbările din Orientul Mijlociu pot împinge prețurile alimentelor în sus cu până la 30%, pe fondul scumpirii și deficitului de inputuri agricole. Conform NV , aproximativ o treime din îngrășămintele folosite la nivel mondial tranzitează această rută maritimă strategică. În contextul în care atenția piețelor este concentrată pe petrolul Brent, articolul subliniază că efectele colaterale asupra agriculturii pot fi cel puțin la fel de importante, deoarece îngrășămintele sunt esențiale pentru randamentele culturilor. Textul indică și un alt mecanism de transmitere a crizei: gazele naturale, necesare pentru producerea îngrășămintelor pe bază de azot, nu mai ajung în cantități suficiente pe piață, din cauza blocadei impuse de armata iraniană. În acest context, Matin Kaim, profesor la Universitatea din Bonn, avertizează asupra riscului de escaladare a impactului social. „Există un potențial serios ca această situație să escaladeze și să transforme o criză majoră pentru cele mai sărace segmente ale populației”, avertizează Matin Kaim, profesor la Universitatea din Bonn. În paralel, Libertatea notează scumpiri abrupte la mai multe componente-cheie: ureea ar fi crescut cu 50%, amoniacul cu 20%, iar motorina, importantă pentru funcționarea utilajelor agricole, cu 60%. În SUA, pe un fond deja dificil pentru fermieri, numărul falimentelor din agricultură a urcat cu 46% anul trecut, ceea ce pune presiune suplimentară pe deciziile de producție (inclusiv reducerea suprafețelor cultivate sau schimbarea culturilor). Articolul mai arată că Orientul Mijlociu are un rol important în lanțul global al îngrășămintelor, inclusiv prin exporturi: Qatarul ar furniza 15% din ureea mondială și ar controla jumătate din comerțul internațional cu acest produs. Închiderea fluxurilor afectează și funcționarea fabricilor din state mari consumatoare de gaz, precum India și Pakistan, în timp ce Rusia și Belarus ar câștiga pârghie economică pe piața globală; în același timp, China ar fi suspendat exporturile pentru a-și proteja piața internă. În acest tablou, politicile de biocombustibili sunt criticate pentru că mențin cererea de cereale în afara pieței alimentare. Paul Behrens, profesor la Universitatea Oxford, este citat spunând că „Ardem aproximativ 15 milioane de pâini în fiecare zi pentru biocombustibili. Este o modalitate nebunească de a produce energie”, iar el leagă episoadele de scumpiri rapide ale alimentelor de riscuri de instabilitate politică. Concluzia articolului este că perspectivele pentru securitatea alimentară globală rămân incerte, iar impactul ar urma să fie resimțit cel mai puternic de populațiile vulnerabile. [...]
Tomatele extratimpurii din Olt se vând engros cu 40-42 lei/kg , pe fondul costurilor mai mari și al producției mai mici, relatează AGERPRES . Potrivit președintelui Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel, prețurile sunt influențate în special de cheltuielile cu încălzirea solariilor, de cantitățile încă reduse recoltate și de cererea ridicată din această perioadă. Ion Păunel spune că în iarna 2025-2026 consumul de combustibil pentru încălzire a fost mai mare decât în ultimii ani, pe fondul temperaturilor scăzute și al nebulozității, iar inputurile (semințe, îngrășăminte, fertilizanți, forță de muncă) s-au scumpit. În același timp, doar câțiva producători au reușit să iasă la recoltare încă din martie, ceea ce a limitat oferta la început de sezon. „Anul acesta au fost cele mai mari costuri din ultimii ani, în primul rând din cauza creșterilor de preț la combustibil, la forța de muncă, semințe, la toate inputurile, consumul de combustibil a fost dublu față de ultimele trei - patru ierni.” Pentru săptămâna dinaintea Paștelui, Păunel estimează că, deși cantitatea de roșii românești ar urma să crească, cererea ar putea rămâne suficient de mare încât să nu se vadă o ieftinire la tarabă. El a indicat și un istoric recent al prețurilor, de la pornirea la producător și până la nivelul din piețe, susținând că în unele zone prețurile au urcat semnificativ în funcție de cerere și de specificul pieței. Un alt producător, inginerul Tomel Băețică din Izbiceni (localitate cu mulți cultivatori de tomate), afirmă că producerea tomatelor extratimpurii presupune costuri zilnice consistente cu încălzirea și o muncă intensă, inclusiv nopți petrecute în solarii. Băețică susține că, în acest sezon, cheltuielile i-au fost mai mari cu aproximativ 40% față de anii anteriori și estimează o producție mai mică cu circa 20-25%, inclusiv din cauza lipsei de lumină și a temperaturilor scăzute. În paralel, fermierii din județ au fost informați că sancțiunile pentru depășirea limitelor admise de reziduuri sau folosirea de substanțe neomologate au fost înăsprite, amenda menționată fiind de 35.000 de lei, cu riscul excluderii din programele de sprijin și de la subvențiile APIA. La nivelul programului de susținere a cultivării legumelor în spații protejate, directorul DAJ Olt, Ion Drăgoi, a declarat că până la 4 aprilie 2026 s-au înscris aproximativ 3.000 de fermieri, cu circa 750 de hectare cultivate cu tomate în solarii; înscrierile continuă până la 15 aprilie, iar estimarea este de aproximativ 4.000 de fermieri. [...]
Fermierii reclamă lipsa îngrășămintelor din stoc în plină campanie de fertilizare , potrivit Agrointeligența , care citează atât producători agricoli, cât și un furnizor de inputuri. Problema este semnalată în special la produsele pe bază de azot, iar fermierii spun că nu primesc nici termene de reaprovizionare. Valentin Popa, fermier din comuna Sohatu (județul Călărași), afirmă că riscă să intre la semănat fără fertilizare, după ce a încercat timp de mai multe săptămâni să cumpere îngrășăminte pentru culturile de porumb și floarea-soarelui. El spune că a discutat cu mai mulți furnizori, fără rezultat. „Am vorbit în cinci locuri până la momentul acesta, de trei săptămâni, și toți mi-au spus că nu au nici pe stoc și nici nu promit când vor ajunge îngrășămintele, că nu știu nici ce să ne spună, să ne dea un termen, absolut nimic.” Fermierul adaugă că, în lipsa produselor, alternativa este să semene fără îngrășăminte, urmând să aplice ulterior, dacă va găsi marfă „în vegetație” (adică după răsărirea culturii). În același timp, el reclamă și scumpiri, pe care le leagă de evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu, susținând că „nici măcar așa, scumpe, nu mai găsim”. Pe partea de ofertă, unul dintre furnizorii menționați în articol, SEEFCO, a anunțat public că are stocuri epuizate pentru anumite produse, inclusiv DAP 18.46.0 și TSP 0.46.0, în timp ce pentru NPKS 14.28.14+5.5S compania indică „stoc mic disponibil prompt de livrare”, conform mesajului citat de publicație. Dragoș Ivan, manager comercial SEEFCO, a declarat pentru Agrointeligența că, deși există marfă la nivel internațional, traderii (operatori care cumpără și revând cantități mari) ar fi reticenți să facă achiziții noi la prețurile actuale, ceea ce poate alimenta penuria. El a mai spus că disponibilitatea ureei și a complexului DAP 18.46.0 este în scădere și a atras atenția asupra comparațiilor făcute doar „pe tonă”, fără calculul raportat la „substanța activă” (nutrientul efectiv, precum azotul sau fosforul), oferind ca exemplu o ofertă din 15.03.2026 în care ureea ar fi mai ieftină pe kilogram de substanță activă decât sulfatul de amoniu. [...]
