Știri
Știri din categoria Agricultură
România a echilibrat balanța comercială agroalimentară la final de 2025, pe fondul creșterii producției interne și al investițiilor în zootehnie și procesare, potrivit declarațiilor fostului ministru al Agriculturii Florin Barbu, citate de Agerpres. Miza economică este reducerea dependenței de importuri și consolidarea capacității de export într-un sector care, tradițional, a apăsat pe deficitul comercial.
Conform datelor prezentate de Barbu, la finalul anului 2025 exporturile de produse agroalimentare au crescut cu 12,5%, iar importurile au scăzut cu 1%.
Fostul ministru a pus evoluția pe seama unor programe și investiții derulate în ultimii ani, în special în zootehnie. El a indicat un program pentru sectorul porcin, care ar urma să ducă, „începând de anul acesta”, la o producție cu 1,5 milioane de purcei în plus, până la un total de 5,2 milioane de purcei născuți în România.
În sectorul avicol, Barbu a afirmat că au fost finalizate ferme, iar producția ar urma să crească „de anul acesta” cu peste 100 de milioane de pui. La finele anului trecut, România ar fi produs 589 de milioane de pui și ar fi ajuns la un grad de autosuficiență de 100% la carnea de pasăre, potrivit aceleiași prezentări.
Pe componenta vegetală, Barbu a vorbit despre extinderea suprafeței irigate și despre finanțări negociate la nivel european pentru infrastructura secundară de irigații. În acest context, el a susținut că România s-a clasat „în ultimii 3 ani” pe locul întâi în Uniunea Europeană la exportul de grâu, porumb și floarea-soarelui.
Pentru 2026, fostul ministru a indicat alocări bugetare pentru continuarea programelor din zootehnie:
Separat, Ministerul Agriculturii ar fi derulat investiții de aproximativ 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) în unități de procesare aflate în construcție, care „ar urma să fie finalizate în următorii trei ani”, conform declarațiilor sale.
Pe fonduri europene, Barbu a afirmat că între 2023 și 31 decembrie 2025 România a atras 9,7 miliarde de euro (aprox. 48,5 miliarde lei) și a încheiat exercițiul financiar la 31 decembrie 2025 cu o rată de absorbție de 97,57%.
Barbu a mai spus că România a semnat protocoale cu Republica Populară Chineză și că, „în maxim două luni”, ar urma să înceapă exporturile de cereale, carne de pui și produse acvatice, existând negocieri și pentru produse procesate din porc.
În ansamblu, mesajul fostului ministru este că echilibrarea balanței comerciale ar fi rezultat dintr-un mix de producție internă mai mare, investiții și finanțări, însă detaliile complete ale balanței (valoare, structură pe categorii) nu sunt prezentate în materialul citat.
Recomandate
Ministerul Agriculturii își pune pe agenda imediată actele normative pentru subvențiile din 2026 , într-un efort de a evita blocaje de plată către fermieri și de a accelera îndeplinirea obligațiilor asumate prin PNRR, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis luni de ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna , după primele discuții de lucru de la preluarea mandatului. Acesta a indicat drept „prioritatea zero” adoptarea cât mai rapidă a actelor normative necesare pentru plata subvențiilor aferente anului 2026 și accelerarea îndeplinirii obligațiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Prioritatea zero este adoptarea cât mai rapidă a actelor normative necesare pentru plata subvențiilor pe anul 2026 destinate fermierilor și accelerarea îndeplinirii obligațiilor din PNRR.” De ce contează: risc operațional pentru plăți și pentru calendarul PNRR Accentul pus pe „adoptarea cât mai rapidă” a actelor normative sugerează o presiune de calendar: fără cadrul legal, schemele de sprijin nu pot fi operaționalizate, iar întârzierile se pot traduce în decalaje la plăți pentru fermieri. În paralel, neîndeplinirea la timp a obligațiilor din PNRR poate complica implementarea angajamentelor asumate de România în acest program. Ce urmează: fereastră de două săptămâni pentru aprobări În context, fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu , a declarat anterior, într-o conferință de bilanț, că peste 20 de acte normative cu impact financiar – care prevăd sprijin direct pentru fermieri și procesatorii români – ar trebui aprobate în următoarele două săptămâni . Acesta a mai spus că schemele respective sunt incluse în bugetul Ministerului Agriculturii pentru 2026. Informațiile disponibile nu detaliază lista actelor normative sau valoarea totală a sprijinului, ci doar urgența și intervalul de timp indicat pentru aprobarea lor. [...]
Primele exporturi agroalimentare românești către China ar urma să înceapă în circa două luni , după protocoalele semnate între autoritățile române și cele din Republica Populară Chineză, potrivit Economica . Miza economică este accesul la o piață de consum foarte mare, dar și presiunea operațională de a integra producătorii și procesatorii români într-un circuit de export cu cerințe stricte. Fostul ministru al Agriculturii Florin Barbu afirmă că „deja au venit aceste contracte” și că în aproximativ două luni ar urma să înceapă exporturile, în primă fază, cu cereale, carne de pui și produse acvatice, în timp ce pentru produsele procesate sunt în derulare negocieri. Ce produse intră primele la export și ce urmează Conform declarațiilor citate, primele livrări ar urma să fie dominate de cereale, însă protocoalele acoperă mai multe categorii: cereale; carne de pasăre tratată termic; lactate; produse acvatice. În paralel, sunt menționate „discuții avansate” pentru exporturi de porc și produse procesate din carne de porc, ceea ce indică o posibilă extindere a portofoliului dacă negocierile se finalizează. Context: protocoale semnate în martie și provocarea pentru procesatori Economica amintește că Florin Barbu a semnat în luna martie un protocol care vizează exportul către China de produse lactate, pește și carne de pui procesată. În același timp, fostul ministru avertizează că „acum începe greul”, în sensul în care procesatorii români trebuie să fie integrați pe această piață. Barbu a justificat potențialul prin dimensiunea cererii: „Cantitățile sunt unele foarte mari, pentru că știm foarte bine că este o piață de consum, sunt 1,4 miliarde de locuitori în China.” [...]
Ministrul demisionar al Agriculturii, Florin Barbu , își prezintă luni bilanțul de mandat , într-o conferință de presă programată pe 27 aprilie 2026, de la ora 10:30, la sediul ministerului, potrivit AgroInfo , care citează un anunț al Biroului de presă al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) . Miza imediată este continuitatea administrativă: raportul fixează public ce programe și măsuri sunt considerate „livrate” și ce rămâne în lucru după plecarea ministrului. În cadrul conferinței, Barbu urmează să prezinte „Raportul de activitate” la încheierea mandatului, cu o trecere în revistă a principalelor măsuri implementate, a programelor derulate și a rezultatelor obținute în domeniile-cheie ale agriculturii și dezvoltării rurale. Evenimentul va fi transmis live pe pagina de Facebook a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, conform aceleiași informări. [...]
APIA reia de săptămâna viitoare autorizările la plată, inclusiv pentru sprijinul cuplat vegetal, cu un volum anunțat de peste 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) , într-un moment în care ritmul de utilizare a plafonului FEGA este deja avansat, potrivit Agrointel . Informația a fost transmisă de secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru , într-o postare pe Facebook. Reluarea autorizărilor vizează, conform declarațiilor oficialului, schemele de sprijin cuplat din sectorul vegetal și schema pentru porumb siloz. Emil Dumitru a indicat că „gradul de utilizare a plafonului FEGA a ajuns la 86,67% din totalul alocat”, iar pentru sprijinul de bază pentru venit (BISS) „procentul de utilizare este de 94,76%”. Ce plăți sunt anunțate pentru săptămâna viitoare Din informațiile prezentate, APIA ar urma să autorizeze la plată: schemele de sprijin cuplat din sectorul vegetal; schema pentru porumb siloz, „în valoare de peste 100 de milioane de euro” (aprox. 500 milioane lei). Ordin cu cuantumuri unitare pentru cererile depuse în 2025 Secretarul de stat a mai anunțat că a semnat Ordinul MADR nr. 141/24.04.2026, prin care au fost stabilite cuantumurile unitare pentru mai multe scheme de sprijin aferente cererilor depuse în 2025. În lista menționată intră sprijinul redistributiv, sprijinul destinat tinerilor fermieri și intervenții din sectorul vegetal și zootehnic. Termenul-limită rămâne 30 iunie, dar depinde de controale și acte normative În același context, Emil Dumitru a arătat că efectuarea plăților este condiționată de finalizarea controalelor și de adoptarea actelor normative necesare, însă termenul legal prevăzut de legislația europeană rămâne 30 iunie. Agrointel mai notează că, la nivelul MADR, Florin Barbu și-a depus pe 23 aprilie demisia din funcția de ministru, dar aceasta nu era „oficializată” la momentul publicării, nefiind publicat în Monitorul Oficial numele unui ministru interimar. [...]
Lipsa proiectelor de HG pentru plafoanele ANT blochează practic startul plăților către fermieri , într-un moment în care instabilitatea politică riscă să împingă calendarul subvențiilor dincolo de finalul lunii aprilie, potrivit Agrointel . Pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de joi, 23 aprilie, nu se regăsesc proiectele de hotărâre care ar fi trebuit să deblocheze banii pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) din vegetal și zootehnie, dar nici alte ajutoare care ar urma să se aplice pentru cartofi, usturoi sau motorină. În lipsa acestor acte, începerea plăților pentru schemele respective devine imposibilă. De ce contează: risc de întârziere a subvențiilor din bugetul de stat Fermierii mizau pe plata ANT-urilor până la finalul lunii aprilie, scheme finanțate din bugetul de stat. Publicația notează că absența proiectului privind sumele și contextul politic pot întârzia „mult” plățile așteptate. În paralel, potrivit unor surse politice citate, miniștrii PSD și secretarii de stat social-democrați nu ar urma să participe la reuniunea Cabinetului programată să înceapă la ora 11:00. Pentru a evita blocarea activității guvernamentale, atribuțiile ar fi fost delegate către secretari de stat din partea PNL, USR și UDMR, în funcție de minister. Conducerea PSD a votat în unanimitate retragerea miniștrilor din Guvern, iar aceștia ar urma să meargă la ora 14:00 pentru depunerea demisiilor, inclusiv ministrul Agriculturii, Florin Barbu . Ce plafoane ANT sunt în joc (anul de cerere 2025) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat pe 14 aprilie, în transparență decizională, proiectul de act normativ cu plafoanele pentru șase ANT-uri din sectorul vegetal. Agrointel menționează că cea mai mare scădere este la plata de bază pentru terenul arabil, unde bugetul este mai mic cu aproape 100 de milioane de lei față de anul trecut. Distribuția sumelor pentru sectorul vegetal, conform proiectului: 286.960.259 lei (56.481.569 euro) – culturi pe teren arabil 22.355 lei (4.400 euro) – in pentru fibră și cânepă pentru fibră 7.453.098 lei (1.466.972 euro) – tutun 341.416 lei (67.200 euro) – hamei 13.324.524 lei (2.622.628 euro) – sfeclă de zahăr Pentru sectorul zootehnic, proiectul prevede un plafon total de 610.220.860 lei (120.108.030 euro), asigurat de la bugetul de stat prin bugetul MADR pe 2026, distribuit astfel: 135.036.410 lei (26.578.830 euro) – bovine, sector lapte (schemă decuplată de producție) 316.407.570 lei (62.277.600 euro) – bovine, sector carne (schemă decuplată de producție) 158.776.880 lei (31.251.600 euro) – ovine/caprine (schemă cuplată de producție) Alte acte normative așteptate de fermieri Pe lista de proiecte care „ar trebui aprobate” de Guvern pentru fermieri, Agrointel enumeră: proiect HG pentru aprobarea schemei de ajutor de stat pentru creșterea animalelor (2026); proiect OUG cu măsuri temporare pentru sectorul vegetal, privind gestionarea efectelor creșterii prețurilor la motorină; proiect HG pentru completarea art. 8 din HG nr. 325/2025 (programul de susținere a producției de legume în spații protejate); proiect HG pentru schema „Ajutor de minimis” pentru cartof de consum; proiect HG pentru schema „Ajutor de minimis” pentru producția de usturoi. În absența includerii proiectelor pe ordinea de zi, rămâne neclar când vor fi adoptate actele necesare pentru declanșarea plăților și dacă termenul de final de aprilie mai poate fi respectat. [...]
Continuarea subvențiilor și a programelor finanțate din fonduri europene devine prioritatea imediată odată cu preluarea interimară a Ministerului Agriculturii de către Tánczos Barna , într-un moment în care fermierii așteaptă decizii guvernamentale pentru plăți și scheme de sprijin, potrivit AgroIntel . Tánczos Barna, propus de premierul Ilie Bolojan pentru conducerea interimară a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale , a transmis că, după semnarea decretului de numire de către președinte, va urmări „buna funcționare” a ministerului în perioada următoare, în paralel cu rolul de viceprim-ministru. Mesajul său pune accent pe evitarea întreruperilor în programele de sprijin pentru agricultori și în investițiile din fonduri europene, pe fondul „provocărilor” care afectează sectorul agricol. „Este important ca programele de sprijin pentru agricultori și investițiile din fonduri europene să continue fără întreruperi, și să putem răspunde provocărilor care afectează sectorul agricol.” Ce decizii așteaptă fermierii în perioada următoare În plan operațional, una dintre mizele imediate este aprobarea unor acte normative necesare pentru plăți și scheme de sprijin. Publicația notează că cele mai importante plăți așteptate de fermieri sunt Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT), pentru care Guvernul trebuie să aprobe plafoanele aferente campaniei 2025. Pe lista altor proiecte care „ar trebui aprobate” de Guvern apar: proiect de hotărâre de guvern pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat pentru creșterea animalelor (2026); proiect de ordonanță de urgență cu măsuri temporare pentru sectorul vegetal, privind gestionarea efectelor creșterii prețurilor la motorină; proiect de hotărâre de guvern pentru completarea art. 8 din HG nr. 325/2025, legat de schema „Ajutor de minimis” pentru producția de legume în spații protejate; proiect de hotărâre de guvern pentru schema „Ajutor de minimis” pentru producția de cartof de consum; proiect de hotărâre de guvern pentru schema „Ajutor de minimis” pentru producția de usturoi. De ce contează mesajul În contextul schimbării de la vârful MADR, mesajul indică faptul că prioritatea interimatului este continuitatea administrativă: menținerea fluxului de sprijin către fermieri și derularea investițiilor din fonduri europene, fără blocaje generate de tranziția politică. În practică, această continuitate depinde de calendarul de aprobare a hotărârilor de guvern și a ordonanțelor menționate, precum și de semnarea decretului de numire. [...]
