România primește 14,8 milioane euro (aprox. 74 milioane lei) din rezerva agricolă a UE, dar banii ar putea ajunge prea târziu pentru fermele deja împinse în datorii, în condițiile în care despăgubirile sunt așteptate după pierderile din 2025 și începutul lui 2026, potrivit Adevărul. Miza economică: un sprijin relativ mic, venit cu întârziere, riscă să nu mai oprească vânzările de terenuri și reducerea suprafețelor cultivate în zonele lovite de secetă.

României îi revine a doua cea mai mare alocare din pachetul total de peste 56 milioane euro, după Portugalia (30 milioane euro), pentru compensarea culturilor de porumb și floarea-soarelui distruse în vara lui 2025. Alte alocări: Cipru – 4,6 milioane euro, Croația – 4,4 milioane euro, Slovenia – 2,8 milioane euro.

Comisia Europeană arată că bugetul poate fi completat cu până la 200% din fonduri naționale și că sprijinul vizează cultivatori de fructe, nuci, viță-de-vie, măslini și culturi arabile, inclusiv producători de animale mixte.

Calendarul și condițiile de implementare, un risc operațional

Distribuirea ajutorului are un termen-limită: 28 februarie 2027. Până la virarea efectivă a banilor, traseul include publicarea actului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și notificări către Comisie privind criteriile de acordare, impactul estimat, calendarul plăților și măsuri pentru evitarea „supra-compensării” și a denaturării concurenței.

În teren, fermierii reclamă că veștile vin târziu, după luni în care au funcționat pe credit și au intrat în „morișca” împrumuturilor. Directorul Direcției Agricole Județene Dolj, Romulus Agapie, confirmă că unii au început să vândă terenuri pentru a face față presiunii financiare.

De ce nu „ține” despăgubirea: costuri mai mari și suprafețe mai mici

În județul Dolj, seceta a afectat masiv culturile: 34.745 hectare de porumb (peste 31.700 hectare cu grad de afectare 71–100%) și 57.249 hectare de floarea-soarelui (45.672,3732 hectare afectate 71–100%), conform datelor citate de publicație.

Fermierii compară situația cu sprijinul acordat în urmă cu doi ani, de 200 euro/ha calamitat. Dacă nivelul se menține, spun ei, nu acoperă nici măcar scumpirile la input-uri (resursele necesare producției, precum îngrășăminte, combustibil, semințe), în contextul în care îngrășămintele ar fi crescut cu aproximativ 40% față de anul trecut, iar motorina și forța de muncă s-au scumpit.

Presiunea se vede și în deciziile de producție: fermierii și-au redus suprafețele cu porumb și floarea-soarelui de teama repetării secetei. În Dolj, suprafața cu porumb a scăzut cu peste 11.000 hectare, la 55.243 hectare, iar la floarea-soarelui de la 89.611 hectare în 2025 la 74.760 hectare în acest an agricol, în timp ce culturile de toamnă (grâu, rapiță, orz) au crescut.

„E ridicolă”: fermierii spun că ajutorul nu acoperă scumpirile

Fermierul Petre Petrescu (Dolj) afirmă că a avut calamitate aproximativ 100 de hectare și că, la un sprijin de 200 euro/ha, suma nu îi acoperă creșterile de costuri, inclusiv la îngrășăminte și motorină, și nici majorările salariale făcute pentru a-și păstra angajații.

„Trebuie lăudată aprobarea acestui sistem de ajutor, dar ar trebui un pic mai repejor, că mi-e teamă să nu murim până atunci.”

În același timp, el avertizează că, deși 2026 a fost „un an în care oamenii au mai avut un pic de cheag”, 2027 ar putea aduce „falimente masive în agricultură”, pe fondul costurilor și al accesului dificil la anumite tipuri de îngrășăminte (de exemplu NPK – îngrășăminte complexe cu azot, fosfor și potasiu).

Context suplimentar, tot din Adevărul: publicația a tratat separat și „Paradoxul agriculturii românești: record de producție în 2025 și de insolvențe în 2026”, în materialul Adevărul.