Știri
Știri din categoria Agricultură
Interdicția UE asupra exporturilor de ovine și caprine riscă să blocheze un sector care aduce sute de milioane de euro și susține zeci de mii de familii, după confirmarea unui focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș, potrivit Adevărul. Miza imediată este dacă România reușește să obțină „regionalizarea” restricțiilor, astfel încât exporturile să nu fie oprite la nivel național.
Focarul a fost confirmat în prima decadă a lunii iunie 2026, iar ANSVSA a instituit zone de protecție și supraveghere. Inițial, UE a impus oprirea transporturilor de ovine și caprine către statele membre până la 31 iulie 2026, dar pe 18 iunie Comisia Europeană a extins măsura: a menținut interdicția pentru livrările intracomunitare și a adăugat interdicții pentru exporturile către țări terțe (Orientul Mijlociu, Africa de Nord etc.), prelungind restricțiile până la 31 decembrie 2026. Deciziile se aplică întregii Românii, nu doar zonei afectate.
Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a contestat decizia, pe care a numit-o „profund disproporționată”, argumentând că există un singur focar, localizat și sub control, în timp ce restricțiile sunt naționale și lovesc un sector care în 2026 a devenit cel mai mare exportator de ovine din UE către piețele extracomunitare.
Potrivit ANSVSA, în primele zece luni ale anului trecut România a exportat către state terțe ovine de aproximativ 210 milioane euro (aprox. 1,05 miliarde lei), iar pentru 2026 era indicată o creștere de aproximativ 40%. În acest an ar fi fost exportate deja peste 1 milion de capete; România este pe locul 2 în UE ca efectiv (peste 10 milioane de capete) și pe locul 1 la exportul de animale vii către spațiul extracomunitar.
Uniunea Oierilor avertizează că blocajul poate avea efecte pe termen lung, prin pierderea cumpărătorilor tradiționali:
„Piețele externe tradiționale nu se câștigă ușor și nu se recuperează rapid dacă sunt pierdute. Fiecare săptămână de blocaj poate determina cumpărătorii externi să se orienteze către alte state furnizoare, afectând pe termen lung credibilitatea României ca partener comercial.”
În același timp, reprezentanți ai fermierilor susțin că, fără export, presiunea financiară se mută rapid în ferme, inclusiv din cauza costurilor de întreținere a animalelor peste iarnă și a consumului intern redus, invocând riscul ca „peste 100.000 de familii” să fie afectate.
Organizațiile din sector au trimis solicitări către ANSVSA, Ministerul Agriculturii (MADR), Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Președintele României, cerând intervenții pentru limitarea efectelor economice și pentru modificarea restricțiilor. Printre soluțiile propuse se află:
Ministerul Agriculturii a cerut ANSVSA să prezinte de urgență Guvernului și Comisiei Europene un plan de combatere a bolii, cu obiectivul ca restricțiile să fie limitate la zonele afectate și exporturile reluate cât mai rapid.
În paralel cu supravegherea din teren și măsurile de biosecuritate, România trebuie să furnizeze „documente concrete” care să susțină o reevaluare: rapoarte epidemiologice actualizate, rezultate ale anchetelor epidemiologice, analize de laborator și dovezi privind măsurile aplicate.
Un punct sensibil indicat este trasabilitatea (identificarea animalelor și înregistrarea mișcărilor), pe fondul îngrijorărilor legate de circulația animalelor. ANSVSA avertizează și asupra riscului transporturilor neautorizate, care pot amplifica problema.
Pe termen scurt, miza rămâne obținerea unei regionalizări care să permită exporturi din județe aflate la sute de kilometri de focar (Dobrogea, Moldova, Banat, Oltenia). În paralel, fermierii cer măsuri de sprijin – de la despăgubiri pentru animalele sacrificate până la compensații pentru contracte pierdute și ajutoare de stat – iar ca opțiune de reducere a dependenței de exportul de animale vii este menționată posibilitatea exportului de carne procesată.
Recomandate
România încearcă să deschidă un coridor de tranzit prin Turcia pentru exportul de ovine , cu obiectiv imediat pe carcase și, pe termen mediu și lung, pe animale vii, pentru acces mai facil la piețele din Orientul Mijlociu, potrivit AgroInfo . O delegație a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), condusă de viceprim-ministrul Tánczos Barna , ministru interimar al Agriculturii, a avut consultări la Ankara cu Ministerul Agriculturii și Silviculturii din Turcia. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării agroalimentare și, în mod special, facilitarea exportului și tranzitului produselor românești din carne de ovine și al animalelor vii prin teritoriul Turciei. În întâlnirea bilaterală cu ministrul turc İbrahim Yumaklı, partea română a pus accent pe un traseu de tranzit care să permită, în primă fază, transportul carcaselor de ovine, iar ulterior și al animalelor vii, pentru a ajunge mai ușor pe piețele din Orientul Mijlociu. „Pentru România, obiectivul imediat este înlesnirea tranzitului pentru carcase de ovine, iar pe termen mediu și lung a tranzitului animalelor vii, pentru a avea acces pe piețele din Orientul Mijlociu”, a precizat Tánczos Barna. Componenta sanitar-veterinară, decisivă pentru tranzit Un element central al discuțiilor a fost colaborarea sanitar-veterinară, în contextul unor riscuri de boală care pot bloca sau întârzia fluxurile comerciale. Conform declarațiilor ministrului, Turcia s-a confruntat anul trecut cu scrapie, iar România gestionează în prezent pesta micilor rumegătoare , iar cele două părți au discutat despre învățarea din experiența reciprocă și acțiuni comune de prevenire și combatere. După întâlnirea la nivel ministerial, autoritățile sanitar-veterinare din cele două țări au continuat discuțiile tehnice privind condițiile necesare pentru facilitarea tranzitului. Negocierile pentru identificarea soluțiilor urmează să continue și săptămâna viitoare. Ce alte schimburi comerciale au fost discutate Pe lângă ovine, în cadrul întrevederii s-a discutat și despre produse agroalimentare românești de interes pentru piața turcă, în special legume și produse lactate. Totodată, partea turcă și-a manifestat interesul pentru exportul de bovine și carne de vită din România, iar MADR ar urma să sprijine fermierii români în stabilirea de contacte comerciale cu parteneri din Turcia. [...]
Prelungirea restricțiilor la ovine riscă să împingă rapid costurile fermelor în sus , pe fondul animalelor rămase nevândute și al blocajului la export, iar peste 100.000 de familii de oieri ar putea ajunge în dificultate, potrivit unei estimări a organizațiilor de crescători citate de Agronet . Cifra a fost avansată de Constanța Ștefan , președinta Asociației Agricole Țara Loviștei , într-o declarație pentru Radio România Antena Satelor, fără a fi însoțită de o statistică oficială în materialul citat. Animalele care ar fi trebuit vândute rămân în exploatații, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare cu furajele, apa, tratamentele și forța de muncă. Presiunea este mai mare în fermele care și-au dimensionat rezervele și spațiile pentru un efectiv mai mic pe timpul iernii, iar acumularea de animale înainte de sezonul rece poate amplifica rapid necesarul de hrană și muncă. Două blocaje diferite: circulația internă vs. exporturile Crescătorii reclamă două tipuri de restricții care se suprapun: limitarea temporară a circulației animalelor în interiorul țării și blocarea exporturilor. Constanța Ștefan consideră justificată oprirea deplasărilor pentru 30 de zile, pentru limitarea pestei micilor rumegătoare, dar solicită reluarea comerțului înainte de începutul lunii septembrie. Publicația amintește însă că această dată este o cerere a organizației, nu un termen oficial. Separat, Agronet a relatat că restricțiile europene pentru exporturile de ovine și caprine din România sunt prevăzute până la 31 decembrie 2026, iar o ridicare mai devreme ar necesita o nouă decizie susținută de date epidemiologice, trasabilitate și acceptarea condițiilor sanitar-veterinare de către partenerii comerciali. Cu alte cuvinte, expirarea unei măsuri interne nu redeschide automat exporturile către UE sau către țări terțe. Efectele economice imediate în ferme Menținerea animalelor în ferme peste perioada planificată poate produce, potrivit materialului, trei efecte directe: creșterea consumului de furaje înaintea sezonului rece; aglomerarea exploatațiilor și a centrelor de colectare; slăbirea puterii de negociere a crescătorilor, dacă oferta internă depășește capacitatea abatoarelor și cererea locală. Constanța Ștefan avertizează că fermierii fără rezerve de hrană ar putea ajunge să accepte prețuri foarte mici pentru a reduce efectivele, însă articolul nu include cotații, volume de animale nevândute sau o evaluare financiară agregată a pierderilor. Vaccinarea și trasabilitatea, condiții pentru reluarea piețelor Asociația Agricolă Țara Loviștei se opune vaccinării generalizate și susține intervenția în centrele de carantină destinate exportului, invocând riscul ca vaccinarea întregului efectiv să extindă restricțiile asupra animalelor și produselor. În paralel, reprezentanți ai procesării au cerut măsuri țintite, de teama pierderii piețelor pentru carne și lapte, dar amploarea restricțiilor depinde de strategia sanitar-veterinară aprobată și de regulile fiecărei piețe importatoare. Pentru orice redeschidere, articolul indică drept elemente-cheie controlul focarelor, identificarea și trasabilitatea animalelor (urmărirea lor în lanțul de mișcare și comercializare), supravegherea transporturilor și respectarea condițiilor impuse de statele importatoare. Până la o decizie oficială, crescătorii nu au un calendar confirmat pentru reluarea livrărilor externe. [...]
Restricțiile de apă se extind în 133 de localități din 14 județe, iar ANAR avertizează că zonele cu deficit hidrologic intră deja pe trepte de limitare care pot ajunge până la furnizare „în regim restricționat” , potrivit Economica . Situația are implicații directe pentru agricultură și pentru activitățile economice locale, în special în bazine tradițional expuse secetei. Pe lângă localitățile alimentate prin sisteme centralizate, sunt afectate și 92 de localități care se alimentează din puțuri și fântâni, majoritatea (55) din județul Botoșani, conform datelor citate. Ce înseamnă „treptele” de restricții și unde sunt cele mai vulnerabile zone Purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) , Ana-Maria Agiu, spune că restricțiile apar în regiuni „deficitare din punct de vedere hidrologic”, vulnerabile la secetă, în bazinele Crișanei, Olteniei, Moldovei și Munteniei. În funcție de severitate, localitățile pot intra pe mai multe niveluri: Treapta I : avertizare; Treapta a II-a : se impun restricții; Treapta a III-a : furnizarea apei „în regim restricționat”. Dunărea și miza operațională: menținerea cotelor la Cernavodă ANAR indică faptul că debitul Dunării era vineri de 1.400 mc/s și ar urma să se mențină până la 12 august, iar din 13 august prognoza arată o creștere până la 1.450 mc/s. Reprezentanta instituției a explicat că staționarea și ușoara creștere sunt „o veste bună”, în condițiile unui regim deficitar de precipitații atât pe sectorul românesc, cât și în bazinul superior al fluviului, inclusiv pe afluenți precum Sava, Drava și Morava. În zona Cernavodă, nivelul Dunării era vineri de -218 cm, similar cu 3 august, ceea ce „a câștigat cel puțin 4 zile” pentru menținerea unor cote minime necesare în zonă. ANAR menționează și intervenții la Izvoarele, care au încetinit scăderea nivelului, inclusiv operațiuni cu patru barje și inundare controlată, cu durata de trei-patru ore per operațiune, pentru a ridica nivelul „cu câțiva centimetri”. „Scopul acestei intervenții este acela de a reuși să creștem nivelul Dunării în zona Cernavodă cu câțiva centimetri. Fiecare creștere de nivel este un timp câștigat pentru funcționarea centralei.” Semnal de secetă severă: minime istorice pe râuri din Bihor Monitorizarea hidrologilor indică faptul că la 5 august, 12 stații hidrometrice din județul Bihor au înregistrat noi minime istorice ale debitelor. Printre exemplele menționate se numără: Crișul Negru – stația Beiuș: 0,500 mc/s (sub minimul istoric anterior de 0,700 mc/s din 21 august 2025); Holod – stația Holod: 0,004 mc/s (sub 0,025 mc/s din 1 septembrie 2025); Topa – stația Hidișel: 0,001 mc/s (sub 0,005 mc/s din 20 septembrie 1962); Bistra – stația Pădurea Neagră: 0,001 mc/s (sub 0,033 mc/s din 29 decembrie 1986). În ansamblu, datele ANAR conturează o presiune în creștere asupra resursei de apă, cu efecte care se văd atât în alimentarea populației, cât și în disponibilitatea apei în zone agricole și în funcționarea infrastructurii dependente de debite și cote minime. [...]
Randamentul de 6,4 t/ha la rapiță ridică miza economică pe hectar într-un sezon în care media estimată pentru România este de circa 3,08 t/ha, iar diferența de producție se traduce direct în valoare brută mai mare, potrivit Agronet . Ferma Agrostaver SRL , exploatație de aproximativ 1.400 de hectare din județele Galați și Brăila, administrată de Ingrid Staver , a raportat în 2026 o producție de 6,4 tone/ha cu hibridul PT315 și aproximativ 6 tone/ha cu PT314. La acest nivel, producția fermei ajunge la aproximativ 83% din recordul mondial cunoscut la rapiță, de 7,71 t/ha, stabilit în Marea Britanie la recolta din 2025. Diferența față de record este de 1,31 t/ha, iar față de media prognozată pentru România, randamentul este de peste două ori mai mare. Ce înseamnă, în bani, diferența de randament Agronet folosește ca reper o cotație oficială de aproximativ 481,49 euro/tonă (marfă cu plecare din siloz, media națională pentru 27 iulie–2 august 2026, pe baza datelor Comisiei Europene disponibile prin Bursa Agronet). La același preț de referință, valoarea brută orientativă pe hectar crește puternic odată cu randamentul: 3,08 t/ha: aproximativ 1.483 euro/ha 6,4 t/ha: aproximativ 3.082 euro/ha Diferența dintre 3,08 și 6,4 t/ha înseamnă aproape 1.600 euro/ha în plus la valoarea brută a producției, fără a include costurile (sămânță, fertilizare, protecția plantelor, motorină, lucrări, finanțare, recoltare și transport). Publicația subliniază că aceste valori nu reprezintă profit, dar arată de ce rapița poate deveni o cultură cu miză majoră atunci când tehnologia împinge randamentul mult peste medie. Performanță obținută în condiții de stres în vegetație Rezultatul este cu atât mai relevant cu cât sezonul a inclus episoade de stres. Ingrid Staver afirmă că, în perioada înfloririi, ferma a avut aproximativ o săptămână cu temperaturi nocturne care au coborât până la minus 7°C. „Ceea ce ne-a impresionat cel mai mult a fost rezistența lor la îngheț. În perioada înfloririi, am avut o săptămână întreagă cu temperaturi nocturne de până la -7°C, iar acești hibrizi și-au revenit mai bine decât orice altă varietate de rapiță pe care am cultivat-o.” În același sezon au avut loc și două furtuni puternice; una a produs pagube importante la loturile de producere a semințelor de porumb din zonă, însă cultura de rapiță „și-a păstrat silicvele închise până la recoltare”, conform relatării din articol. Context: de la „vârf” la repetabilitate Agronet notează că exploatația depășise 5 t/ha la rapiță în 2025, iar în 2026 a urcat la 6–6,4 t/ha. Din perspectivă economică și operațională, mesajul central nu este doar cifra maximă, ci faptul că ferma a crescut randamentul de la un sezon la altul, ceea ce sugerează o tehnologie care poate fi consolidată, nu doar un rezultat izolat. Într-un an în care randamentul mediu estimat pentru România este în jur de 3 t/ha, pragul de peste 6 t/ha mută comparația de la nivel local la unul european, cu implicații directe asupra valorii obținute pe hectar. [...]
Prețurile alimentelor pe piețele internaționale au urcat în iulie la cel mai ridicat nivel din ianuarie 2023 , pe fondul riscurilor geopolitice și al fenomenelor meteo extreme care apasă simultan pe producție și pe lanțurile de transport, potrivit Biziday , care citează datele Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură. Indicele FAO al prețurilor alimentare (care urmărește principalele produse alimentare tranzacționate global) a crescut cu 0,6% față de iunie. Chiar și așa, nivelul rămâne cu aproximativ 18% sub recordul din martie 2022, atins imediat după invazia Rusiei în Ucraina. Cerealele, principalul motor al scumpirilor Cea mai mare contribuție la creșterea din iulie a venit din cereale. Grâul s-a scumpit cu aproape 6% într-o singură lună, pe fondul temerilor că războiul ar putea perturba din nou exporturile din regiunea Mării Negre, dar și al valurilor de căldură din mai multe țări producătoare, care au redus perspectivele recoltelor. Și porumbul a crescut, inclusiv din cauza secetei și a temperaturilor ridicate din unele zone agricole importante ale Statelor Unite. Uleiuri vegetale și zahăr: efecte în lanț din energie și biocombustibili Prețurile uleiurilor vegetale au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Uleiul de palmier și cel de soia s-au scumpit pe fondul cererii mari și al creșterii prețului petrolului. FAO explică mecanismul: când petrolul se scumpește, producția de biocombustibili din uleiuri vegetale devine mai rentabilă, ceea ce reduce cantitățile disponibile pentru consum alimentar și împinge prețurile în sus. Zahărul s-a scumpit cu peste 5% față de luna precedentă, pe fondul secetei și temperaturilor ridicate din Europa și Asia, care ridică semne de întrebare privind viitoarele recolte. În paralel, Brazilia – cel mai mare producător mondial – direcționează o parte mai mare din trestia de zahăr către producția de etanol (combustibil amestecat în benzină), reducând cantitatea de zahăr disponibilă pe piață. Unde s-au văzut ieftiniri și ce semnal dă FAO pentru lunile următoare În contrast, carnea și produsele lactate s-au ieftinit ușor: prețurile la carne au scăzut cu aproape 3%, pe fondul unei oferte mai mari și al unei cereri mai slabe în unele regiuni, iar lactatele au înregistrat, de asemenea, o ușoară scădere. Economistul-șef al FAO a avertizat în această săptămână că lumea ar putea intra într-o nouă perioadă de scumpire a alimentelor, pe fondul combinației dintre războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu și fenomenul climatic El Niño , care ar reduce producția agricolă și ar crește costurile, cu potențial de transfer în prețuri mai mari pentru consumatori în lunile următoare. Pentru detalii, FAO publică metodologia și actualizările indicelui aici: FAO . [...]
Debitul Dunării a coborât la un nou minim istoric, iar staționarea la acest nivel până cel puțin pe 12 august ridică presiunea pe operațiunile de transport fluvial și pe gestionarea resurselor de apă , în condițiile în care autoritățile iau în calcul inclusiv scufundarea controlată a unei barje pentru a menține condiții de navigație, potrivit Economica . Dunărea înregistrează un debit de 1.400 mc/s, iar acest nivel minim ar urma să se mențină „staționar” până cel puțin pe 12 august, a explicat într-un mesaj video Ana-Maria Agiu, purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) , informație relatată de Agerpres. La Cernavodă, nivelul este de -218 cm și ar urma să ajungă la -228 cm pe 12 august, adică o scădere de 10 cm. În același timp, ANAR indică faptul că, față de prognoza de luni, ritmul de scădere ar fi mai lent, ceea ce ar însemna „trei-patru zile în plus” pentru menținerea debitelor minime necesare funcționării în siguranță a centralei de la Cernavodă . Din monitorizarea de joi, nivelul Dunării a scăzut în ultima zi cu 2 cm. Măsuri pe Dunăre: barje și evaluări stricte de siguranță Pe componenta operațională, ANAR anunță că a fost finalizată încărcarea ultimei barje și că este luată în calcul scufundarea a cel puțin uneia dintre ele. Instituția precizează însă că astfel de operațiuni sunt evaluate „foarte strict” la fața locului și trebuie să respecte cerințele de siguranță ale manevrelor și ale personalului. Restricții la apă în țară și semne de secare pe râuri Dincolo de Dunăre, ANAR semnalează un regim hidrologic deficitar la nivel național, în special în bazinele Crișanei, Olteniei, Munteniei și Moldovei, iar în Crișana sunt sectoare de râuri cu fenomene de secare și debite sub necesar. Potrivit monitorizării instituției (cu date până la finalul lunii iulie), 80 de localități din 12 județe au restricții de alimentare cu apă în sistem centralizat. Exemplele menționate includ: Neamț – 26 de localități Bihor – 15 localități Bacău – 10 localități Galați – 8 localități Vaslui – 8 localități Maramureș – 7 localități Pentru localitățile fără sisteme centralizate (alimentare din puțuri și fântâni), ANAR indică 61 de localități din trei județe : Botoșani (55), Gorj (3) și Iași (3). Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri este, în prezent, de 71%, conform aceleiași surse. [...]
