Știri
Știri din categoria Agricultură
Interdicția UE asupra exporturilor de ovine și caprine riscă să blocheze un sector care aduce sute de milioane de euro și susține zeci de mii de familii, după confirmarea unui focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș, potrivit Adevărul. Miza imediată este dacă România reușește să obțină „regionalizarea” restricțiilor, astfel încât exporturile să nu fie oprite la nivel național.
Focarul a fost confirmat în prima decadă a lunii iunie 2026, iar ANSVSA a instituit zone de protecție și supraveghere. Inițial, UE a impus oprirea transporturilor de ovine și caprine către statele membre până la 31 iulie 2026, dar pe 18 iunie Comisia Europeană a extins măsura: a menținut interdicția pentru livrările intracomunitare și a adăugat interdicții pentru exporturile către țări terțe (Orientul Mijlociu, Africa de Nord etc.), prelungind restricțiile până la 31 decembrie 2026. Deciziile se aplică întregii Românii, nu doar zonei afectate.
Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a contestat decizia, pe care a numit-o „profund disproporționată”, argumentând că există un singur focar, localizat și sub control, în timp ce restricțiile sunt naționale și lovesc un sector care în 2026 a devenit cel mai mare exportator de ovine din UE către piețele extracomunitare.
Potrivit ANSVSA, în primele zece luni ale anului trecut România a exportat către state terțe ovine de aproximativ 210 milioane euro (aprox. 1,05 miliarde lei), iar pentru 2026 era indicată o creștere de aproximativ 40%. În acest an ar fi fost exportate deja peste 1 milion de capete; România este pe locul 2 în UE ca efectiv (peste 10 milioane de capete) și pe locul 1 la exportul de animale vii către spațiul extracomunitar.
Uniunea Oierilor avertizează că blocajul poate avea efecte pe termen lung, prin pierderea cumpărătorilor tradiționali:
„Piețele externe tradiționale nu se câștigă ușor și nu se recuperează rapid dacă sunt pierdute. Fiecare săptămână de blocaj poate determina cumpărătorii externi să se orienteze către alte state furnizoare, afectând pe termen lung credibilitatea României ca partener comercial.”
În același timp, reprezentanți ai fermierilor susțin că, fără export, presiunea financiară se mută rapid în ferme, inclusiv din cauza costurilor de întreținere a animalelor peste iarnă și a consumului intern redus, invocând riscul ca „peste 100.000 de familii” să fie afectate.
Organizațiile din sector au trimis solicitări către ANSVSA, Ministerul Agriculturii (MADR), Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Președintele României, cerând intervenții pentru limitarea efectelor economice și pentru modificarea restricțiilor. Printre soluțiile propuse se află:
Ministerul Agriculturii a cerut ANSVSA să prezinte de urgență Guvernului și Comisiei Europene un plan de combatere a bolii, cu obiectivul ca restricțiile să fie limitate la zonele afectate și exporturile reluate cât mai rapid.
În paralel cu supravegherea din teren și măsurile de biosecuritate, România trebuie să furnizeze „documente concrete” care să susțină o reevaluare: rapoarte epidemiologice actualizate, rezultate ale anchetelor epidemiologice, analize de laborator și dovezi privind măsurile aplicate.
Un punct sensibil indicat este trasabilitatea (identificarea animalelor și înregistrarea mișcărilor), pe fondul îngrijorărilor legate de circulația animalelor. ANSVSA avertizează și asupra riscului transporturilor neautorizate, care pot amplifica problema.
Pe termen scurt, miza rămâne obținerea unei regionalizări care să permită exporturi din județe aflate la sute de kilometri de focar (Dobrogea, Moldova, Banat, Oltenia). În paralel, fermierii cer măsuri de sprijin – de la despăgubiri pentru animalele sacrificate până la compensații pentru contracte pierdute și ajutoare de stat – iar ca opțiune de reducere a dependenței de exportul de animale vii este menționată posibilitatea exportului de carne procesată.
Recomandate
România urmează să primească 1,1 milioane de doze de vaccin pentru oi și capre , un pas operațional esențial pentru limitarea focarelor și pentru reducerea restricțiilor care apasă asupra circulației și comerțului cu animale vii, potrivit Adevărul . Expedierea este prevăzută pentru 24 octombrie 2026, după activarea, la nivelul Comisiei Europene , a băncilor de vaccinuri ale Uniunii Europene. Din total, 800.000 de doze sunt destinate combaterii variolei ovine și caprine, iar 300.000 vizează pesta micilor rumegătoare . Cele două boli sunt distincte, iar vaccinurile nu sunt interschimbabile. Ce înseamnă livrarea: start de urgență, nu acoperire completă Dozele puse la dispoziție prin băncile de vaccinuri ale UE sunt destinate inițierii unei campanii de vaccinare de urgență, nu acoperirii întregii campanii, inclusiv a eventualelor runde ulterioare. Sursele europene citate de publicație subliniază că acest mecanism este gândit să păstreze capacitatea de reacție și pentru alte urgențe din statele membre. În practică, cele 1,1 milioane de doze reprezintă stocul pentru prima etapă a intervenției, iar necesarul total va depinde de planurile de vaccinare și de eventuale etape suplimentare. Calendarul și pașii administrativi către activarea stocurilor UE Potrivit surselor europene citate, România a cerut oficial accesarea vaccinurilor la 21 septembrie 2026, iar la 23 septembrie a transmis Comisiei Europene planurile de vaccinare. La 2 octombrie au fost solicitate clarificări suplimentare, iar răspunsul autorităților române a fost transmis la 5 octombrie. Băncile de vaccinuri ale UE au fost activate la 8 octombrie 2026, după îndeplinirea cerințelor practice și juridice necesare. Rezervele sunt separate: una pentru variola ovină și caprină (SPGP) și alta pentru pesta micilor rumegătoare (PPR). Unde ar urma să se vaccineze și ce rămâne neclar pentru crescători Planul românesc prevede, pentru pesta micilor rumegătoare, vaccinarea în județele Constanța și Tulcea, în timp ce vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine a fost planificată la nivel național. Publicația notează însă că data expediției nu confirmă, în sine, când începe vaccinarea în fiecare județ. Pentru detalii despre distribuția către crescători și ordinea etapelor sunt necesare informații operative de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și de la direcțiile sanitar-veterinare județene. Context epidemiologic și miza comercială Pesta micilor rumegătoare a fost confirmată pentru prima dată în România în iulie 2024. Conform datelor prezentate de Comisia Europeană într-o reuniune a experților veterinari, în 2024 au fost raportate 67 de focare, care au afectat aproximativ 235.000 de animale, în județele Tulcea, Constanța, Timiș și Ialomița. Boala a reapărut ulterior, inclusiv în 2026, cu focare consemnate în județul Mureș și în județul Timiș, iar Comisia a actualizat zonele de protecție, supraveghere și restricție. În cazul variolei ovine și caprine, o prezentare a Comisiei Europene din februarie 2026 indică 27 de focare confirmate în 2025, iar documente europene consemnează noi focare în primăvara lui 2026, inclusiv într-o exploatație din județul Mureș. Comisia avertizează că boala poate genera pierderi economice semnificative prin scăderea producției de lapte, deprecierea lânii și pieilor și prin restricțiile comerciale. Unul dintre obiectivele planului românesc este deblocarea exporturilor de ovine și caprine către piețe din afara UE, în condițiile în care restricțiile sanitar-veterinare afectează comercializarea animalelor vii. În planul transmis Comisiei Europene, ANSVSA a prevăzut o abordare diferențiată: vaccinarea împotriva ambelor boli în Constanța și Tulcea și vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine în restul țării, cu accent pe trasabilitate și respectarea cerințelor sanitar-veterinare pentru comerțul internațional. [...]
Schema de ajutor de stat pentru ameliorarea raselor riscă să nu mai aibă finanțare în 2027 , iar efectul ar putea fi blocarea rapidă a activităților de bază din zootehnie (registre genealogice și controlul oficial al producției), potrivit AGRO TV , care relatează declarațiile fostului ministru interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , făcute la plecarea de la MADR . Fostul ministru spune că a depus un proiect legislativ pentru prelungirea schemei și în 2027 și avertizează că, fără banii de la stat, sistemul de ameliorare „se prăbușește” într-un interval foarte scurt. „Am depus proiect de lege pentru a prelungi anul viitor, este vital pentru sectorul zootehnic să meargă mai departe schema de ameliorare, pentru că fără banii de la stat, o să se prăbușească sistemul în două săptămâni. Dacă nu vin banii pentru controlul oficial al producției și pentru registrele genealogice, sistemul și munca de 15 ani de zile se năruie de azi pe mâine.” De ce contează: risc operațional pentru ferme și organizațiile de ameliorare Schema finanțează servicii pe care crescătorii le folosesc pentru funcționarea programelor de ameliorare, inclusiv: întocmirea și menținerea registrelor genealogice; controlul oficial al performanțelor de producție. Aceste activități sunt prezentate ca esențiale pentru îmbunătățirea potențialului genetic al efectivelor și pentru creșterea performanțelor fermelor zootehnice. Ce urmează: fereastră scurtă pentru aprobarea cadrului legal Tanczos Barna susține că autoritățile trebuie să se miște rapid, deoarece contractele pentru anul viitor ar urma să fie pregătite și semnate în perioada următoare. În acest context, el indică drept soluții aprobarea proiectului de lege sau adoptarea unei ordonanțe de urgență, pentru a exista „siguranță” privind continuarea schemei în 2027. „Proiectul de lege sau ordonanța de urgență trebuie aprobate, astfel încât să avem o siguranță și la anul. Mai avem câteva săptămâni și trebuie să se semneze contractul cu fermierii pentru anul viitor, deci lucrurile trebuie grăbite.” Fostul ministru mai afirmă că și Ministerul Finanțelor ar trebui să trateze continuarea sprijinului ca prioritară, pentru a evita întreruperea activităților de ameliorare din cauza lipsei fondurilor. [...]
MADR propune în 2026 un ajutor de minimis de 2.300 lei/scroafă/an pentru rasele Bazna și Mangalița , într-o schemă cu buget total maxim de 2 milioane lei, menită să crească efectivele de reproducție și livrările la comercializare, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Ministerul a publicat în transparență decizională proiectul de Hotărâre de Guvern care instituie schema de sprijin pentru crescătorii de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, aplicabilă în anul 2026. Ținta declarată este extinderea efectivelor, prin creșterea numărului de animale de reproducție și a produșilor obținuți de la acestea. „Am susținut de fiecare dată că zootehnia românească trebuie încurajată prin măsuri concrete, care să ajungă direct la fermieri. Continuăm acest demers și în 2026, prin schema de sprijin dedicată crescătorilor de porci din rasele Bazna și Mangalița. Obiectivul nostru este clar: să creștem efectivele de animale, să dezvoltăm fermele românești și să susținem producția autohtonă”, a declarat ministrul agriculturii Florin-Ionuț Barbu . Ce înseamnă schema, ca impact financiar și plafon pe beneficiar Conform proiectului, sprijinul este de 2.300 lei/scroafă/an , iar valoarea totală maximă a schemei este de 2.000.000 lei , din bugetul MADR pe 2026. În același timp, se aplică plafonul specific ajutoarelor de minimis: suma totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși 50.000 euro pe durata unei perioade de 3 ani (echivalent în lei la cursul aplicabil). Condiții-cheie: livrări minime, registru, ADN Proiectul stabilește o serie de condiții de eligibilitate, între care: exploatații înregistrate/autorizate sanitar-veterinar ; solicitarea sprijinului pentru scroafe Bazna și/sau Mangalița înscrise în registrul genealogic (secțiunea principală) , identificate și înregistrate în Baza Națională de Date, deținute la depunerea cererii și care au fătat în 2026 ; registrul exploatației completat și actualizat; dovada livrării spre comercializare a minimum 4 produși/scroafă fătați în 2026, la minimum 8 kg/cap , pentru scroafele pentru care se cere sprijin; identificarea și înregistrarea produșilor; efectuarea testului ADN pentru fiecare scroafă pentru care se solicită ajutorul și dovada prin document; respectarea plafonului de 50.000 euro (echivalent în lei) pe ultimii 3 ani în sectorul producției primare. Cine poate aplica și calendarul plăților Ajutorul de minimis poate fi acordat: producătorilor agricoli PFA, II și IF ; producătorilor agricoli societăți agricole ; producătorilor agricoli persoane juridice . Cererile ar urma să fie depuse la Direcțiile pentru Agricultură Județene în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii. Plata este programată până la 18 decembrie 2026 . Proiectul de act normativ este disponibil pentru consultare pe pagina de transparență a ministerului, la MADR – Proiecte de acte normative . [...]
APIA virează astăzi 164,78 milioane euro către aproape 35.000 de fermieri , într-o nouă tranșă de avans care duce totalul autorizat la plată în Campania 2026 la peste 854,78 milioane euro, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Miza economică este capitalul de lucru pentru campania agricolă de toamnă, într-un interval scurt de la startul plăților în avans. Plățile de astăzi, 4 noiembrie 2026, însumează 164.779.269,13 euro (echivalentul a 869.836.805,93 lei) și ajung la 34.992 de beneficiari, arată comunicarea MADR. De la debutul Campaniei de plăți în avans (16 octombrie 2026) și până la 4 noiembrie 2026, suma totală autorizată la plată a ajuns la 854.787.813,62 euro, bani pe care ministerul îi descrie ca fiind necesari pentru finanțarea lucrărilor și achizițiilor specifice sezonului (inputuri, semințe, hrană pentru animale). Cum se împart fondurile autorizate la plată Repartizarea sumelor autorizate la nivel național este structurată pe surse de finanțare astfel: 769.409.136,92 euro – Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) 72.498.724,42 euro – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) 12.879.952,28 euro – cofinanțare de la Bugetul Național (BN1) Din totalul autorizat, prin tranșa virată astăzi, APIA „a asigurat deja plata efectivă” a 746.942.449,95 euro din fondurile FEGA către agricultori și crescători de animale, conform aceleiași surse. Cine plătește și ce cursuri se aplică MADR precizează că plățile pentru intervențiile finanțate prin FEGA sunt efectuate direct de APIA, în timp ce plățile aferente măsurilor de dezvoltare rurală (FEADR și BN1) sunt procesate și plătite prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Cursurile de schimb valutar utilizate sunt: pentru FEGA: 5,2788 lei/euro pentru FEADR: 5,0968 lei/euro Declarația ministrului: accent pe ritmul plăților și utilizarea banilor Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin-Ionuț Barbu, leagă accelerarea plăților de nevoia de finanțare rapidă în teren: „Fermierii au nevoie de sprijin acordat la timp, fără blocaje și fără întârzieri birocratice, mai ales într-o perioadă critică în care se pregătesc culturile pentru noul an agricol. Faptul că în mai puțin de trei săptămâni am depășit pragul de 854 de milioane de euro autorizate la plată demonstrează că mecanismele MADR și APIA funcționează la turație maximă. Banii aceștia înseamnă motorină, inputuri, semințe, hrană pentru animale și predictibilitate și siguranță financiară pentru fermierii noștri. Le mulțumesc echipelor din teritoriu pentru mobilizare. Asigur toți fermierii că ritmul plăților va rămâne la fel de alert până la finalizarea tuturor cererilor eligibile.” Context: principalele intervenții finanțate din FEGA și dezvoltare rurală În anexă, MADR publică situația sumelor autorizate la plată pe scheme și intervenții. La FEGA, cele mai mari sume sunt aferente sprijinului de bază pentru venit (BISS), sprijinului redistributiv (CRISS) și practicilor benefice pentru mediu în teren arabil. La dezvoltare rurală (FEADR + BN1), cea mai mare componentă este legată de plățile pentru zone afectate de constrângeri naturale (inclusiv zona montană). În comunicat nu este indicat un calendar cu date-limită pentru finalizarea plăților, însă ministerul afirmă că ritmul va rămâne „alert” până la soluționarea cererilor eligibile. [...]
Debitul Dunării rămâne mult sub normal, chiar dacă urcă la 1.800 mc/s , ceea ce menține presiunea pe utilizatorii de apă din agricultură și pe logistica din sudul țării, potrivit Digi24 . Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru 31 octombrie – 7 noiembrie 2026 indică o creștere la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, dar nivelul rămâne departe de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s. Creșterea estimată pentru săptămâna viitoare duce debitul până la 1.800 mc/s, însă INHGA arată că, în prognoza trimestrială, pentru luna noiembrie sunt așteptate un debit maxim de 2.000 mc/s și unul minim de 1.400 mc/s. Cu alte cuvinte, chiar și scenariul „bun” rămâne substanțial sub valorile obișnuite pentru această perioadă. Ce înseamnă pentru agricultură: apă puțină, volatilitate mai mare Pentru agricultură, mesajul principal al prognozei este că regimul hidrologic intră în noiembrie la cote reduse, cu potențiale efecte asupra disponibilității apei în zonele dependente de debite și de nivelurile de pe cursurile mari. INHGA estimează că, în noiembrie 2026, regimul hidrologic se va situa la: 30–50% din mediile multianuale lunare , la nivel general; 50–80% pe unele bazine (între care Vișeu, Someșul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, bazinul superior și mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului și Prutului și pe cursul Siretului); sub 30% pe bazine precum Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat și Bârlad . Dinamica pe râurile interioare: creșteri pe fond de precipitații, dar cu risc de viituri rapide Pe râurile interioare, hidrologii anticipează că, în primele trei zile ale intervalului, debitele medii zilnice vor fi în creștere, ca urmare a precipitațiilor prognozate și a propagării, în special pe râurile din jumătatea de sud a țării, în timp ce pe celelalte vor fi relativ staționare. INHGA avertizează și asupra unor episoade cu potențial periculos în sud, în funcție de cantitățile de precipitații: „Sunt posibile scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de niveluri şi debite cu posibile depăşiri ale Cotelor de Inundaţie, pe râurile din bazinele superioare şi mijlocii ale râurilor din sudul ţării, ca urmare a precipitaţiilor prognozate, mai însemnate cantitativ şi propagării.” În restul intervalului, debitele medii zilnice sunt așteptate să crească prin propagare pe cursurile mijlocii și inferioare ale râurilor mari din jumătatea de sud, în timp ce pe celelalte râuri vor fi relativ staționare. Context operațional: debite mici, efecte deja văzute în economie Materialul amintește că debitele Dunării au coborât la cele mai mici valori din istorie în vara acestui an, situație care a dus la închiderea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă , care asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. În acest context, chiar dacă prognoza indică o creștere, nivelul rămâne sub normal, iar riscurile asociate unui regim hidrologic redus nu dispar odată cu o revenire modestă a debitului. [...]
Ploile torențiale din Oltenia și Muntenia pot bloca lucrările de câmp și transportul agricol după prânz , iar fermierii riscă să rămână cu utilajele pe sol îmbibat dacă nu își ajustează rapid programul, potrivit Agronet . Buletinul meteo agricol de la 31 octombrie 2026, ora 12:00 , indică presiune ridicată a precipitațiilor și avertizări active în sud, cu efect direct asupra accesului pe parcele și a logisticii. Unde se strânge „fereastra” de lucru și de ce contează În Oltenia și Muntenia, după-amiaza este descrisă ca interval cu risc maxim pentru operațiuni: accesul pe sole, transportul și lucrările sensibile (în special cele care depind de un sol portant și de o aplicare corectă a tratamentelor) sunt cele mai expuse. Agronet include în aceeași zonă de prudență și București–Ilfov , unde este indicată „ploaie persistent probabilă”, cu lucrări „în așteptare”. Transilvania și zona montană rămân, de asemenea, sub presiunea precipitațiilor, ceea ce poate restrânge lucrările care nu suportă umezeala (de la pregătirea terenului până la intervenții care cer intrare cu utilaje grele). Regiunile cu condiții mai bune pentru operațiuni Pentru recoltare de toamnă, transport și pregătirea terenului, cele mai bune condiții relative sunt în: Crișana Moldova Dobrogea Chiar și aici, publicația recomandă verificarea locală a umezelii din sol înainte de intrarea pe parcelă, pentru a evita tasarea (compactarea) solului și blocarea utilajelor. Decizii practice pentru fermieri (după-amiaza de 31 octombrie) Agronet sintetizează câteva măsuri cu impact operațional imediat: amânarea tratamentelor în regiunile cu ploaie, probabilitate ridicată de precipitații sau avertizare activă; verificarea accesului înainte de a intra cu utilajele în Oltenia, Muntenia, Transilvania, București–Ilfov și în zona montană, cu recomandarea explicită de a nu lucra pe sol îmbibat; irigarea „nu este presantă” în niciuna dintre regiunile analizate. Context regional: diferențe mari între vest și sud În vest, Agronet notează că Banatul poate avea un interval util după prânz pentru transport și unele lucrări, dar numai cu monitorizare locală, pe fondul unei avertizări active și al posibilității de averse, ceea ce poate impune oprirea lucrărilor sensibile. În Crișana, fereastra este descrisă drept cea mai stabilă pentru câmp și logistică, cu mențiunea că vântul poate afecta lucrările care cer depunere uniformă. Pentru sud (Oltenia și Muntenia), mesajul central rămâne același: ploaia din a doua parte a zilei poate limita rapid accesul și poate împinge lucrările către amânare, cu efect direct asupra ritmului de recoltare, transport și pregătire a terenului. [...]
