Știri din categoria Agricultură

Operatorii din agricultura bio reclamă riscuri penale generate de birocrație

20 februarie 2026, 22:07

Operatori agricoli lucrând în câmp, sub soare, cu plante verzi în prim-plan.

Agricultura ecologică, în centrul unei controverse după adoptarea OUG 53/2025, act normativ care, potrivit unui comunicat transmis presei, ar expune operatorii din sectorul inputurilor pentru agricultura bio la riscuri penale semnificative. Documentul susține că actualul cadru legislativ poate transforma neconformarea procedurală într-o infracțiune pedepsită cu închisoare între 2 și 7 ani.

Potrivit autorilor comunicatului, problema ar fi legată de aplicarea aceleiași proceduri de autorizare atât pentru pesticide chimice de sinteză, cât și pentru inputuri utilizabile în agricultura ecologică – produse care, la nivel european, sunt permise și au un profil de risc diferit.

Ce se reclamă

Emitentul susține că:

produsele utilizabile în agricultura ecologică ar fi obligate să treacă printr-o procedură complexă, similară celei pentru pesticide de sinteză;
ar fi necesare aproximativ 200 de analize și determinări, inclusiv teste toxicologice și ecotoxicologice extinse;
în lipsa unei proceduri adaptate, neautorizarea produselor ar putea atrage consecințe penale, nu doar sancțiuni administrative.

În comunicat este invocată și situația infrastructurii instituționale, fiind menționat Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (ICDPPP), despre care se afirmă că nu ar avea acreditări complete pentru anumite tipuri de analize solicitate în cadrul procedurii.

Solicitarea mediului de afaceri

Ionel Mugurel Gabriel, președinte CA al Chromosome Dynamics, citat în document, afirmă că sectorul nu solicită exceptare de la reglementare, ci „proporționalitate și realism”. În opinia sa, ar fi necesară o procedură distinctă sau simplificată pentru inputurile din agricultura ecologică, adaptată specificului acestora.

Potrivit comunicatului, au fost transmise către autorități analize tehnice și juridice și au avut loc întâlniri oficiale, însă operatorii reclamă lipsa unor clarificări ferme sau a unei soluții administrative concrete.

Context

OUG 53/2025 nu este analizată în detaliu în materialul OTS, iar poziția autorităților competente nu este prezentată în comunicat. De asemenea, informațiile privind eventualele acreditări sau cerințe tehnice nu sunt însoțite de documente oficiale în cadrul articolului publicat.

Rămâne de văzut dacă Ministerul Agriculturii sau instituțiile implicate vor oferi un punct de vedere oficial asupra acestor acuzații și dacă vor exista modificări sau clarificări legislative în perioada următoare.

Tag-uri:oug 53/2025 icdppp agricultura ecologica inputuri agricole reglementare legislatie agricola autorizare produse

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăagerpres.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Peisaj arid cu un copac uscat pe un teren crăpat de secetă.

Agricultură17 feb. 2026

De la sesizarea primăriei la plata în cont – traseul despăgubirilor pentru fermele afectate

Fermierii pot obține despăgubiri pentru culturile calamitate dacă respectă patru pași esențiali , potrivit informațiilor publicate de Agrointel , care citează un material al Direcției Agricole Județene Caraș-Severin privind procedura legală de constatare și plată a pagubelor provocate de fenomene meteo extreme. În contextul în care seceta, grindina, inundațiile sau înghețul au afectat în ultimii ani suprafețe importante din România, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin APIA , acordă sprijin financiar fermierilor eligibili, dar numai după parcurgerea unei proceduri stricte. Sunt recunoscute oficial drept calamități agricole fenomene precum seceta, inundațiile, grindina, ploile torențiale, înghețul de primăvară sau toamnă, furtunile, alunecările de teren, incendiile provocate de trăsnet și distrugerile cauzate de ninsori abundente. Pentru a fi luate în calcul, pagubele trebuie să fie semnificative și constatate de o comisie oficială, iar gradul de afectare trebuie să depășească pragul minim de 30%. Au dreptul la despăgubiri proprietarii de terenuri, arendașii care exploatează legal suprafețele, asociațiile agricole, cooperativele și persoanele juridice din agricultură, cu condiția ca terenurile să fie înregistrate la APIA și declarate în cererea unică de plată. Procedura presupune patru etape clare: Sesizarea primăriei – Fermierul depune rapid o cerere scrisă pentru constatarea pagubelor. Întârzierea poate duce la pierderea dreptului de despăgubire. Activarea comitetului local pentru situații de urgență – Structura condusă de primar transmite, în cel mult 24 de ore, rapoarte către autoritățile județene. Evaluarea în teren – Prin ordin al prefectului, o comisie formată din reprezentanți ai primăriei, APIA și Direcției Agricole verifică suprafața afectată și întocmește procesul-verbal. Centralizarea și raportarea – Datele ajung la Direcția Agricolă Județeană și ulterior la Ministerul Agriculturii pentru validare. Despăgubirile se stabilesc în funcție de pierderile de producție și de nivelul mediu de venit aprobat anual prin ordin ministerial. După validare, fermierii depun la APIA sau la Direcția Agricolă cererea de plată, însoțită de procesul-verbal, acte de proprietate sau arendă, documente de identificare și extras de cont. Plata se face, în medie, în 60–90 de zile de la aprobarea listei beneficiarilor. Printre greșelile care duc la respingerea cererii se numără lipsa actelor de proprietate, neînregistrarea terenului la APIA, un grad de afectare sub 30% sau absența unui cont bancar valid. Respectarea strictă a termenelor și documentației rămâne, așadar, condiția decisivă pentru accesarea sprijinului financiar în caz de calamitate. [...]

Clădire istorică înconjurată de copaci verzi și trafic urban.

Agricultură16 feb. 2026

AFIR dă startul finanțărilor de 200.000 de euro pe fermă - ghidul pentru investiții în perdele forestiere și biodiversitate este oficial

AFIR a publicat Ghidul solicitantului pentru sprijin de până la 200.000 euro pe fermă , anunță Ministerul Agriculturii, potrivit AgroInfo . Documentația vizează domeniul de intervenție DR-19 – „Investiții neproductive la nivel de fermă” și stabilește condițiile în care fermierii pot obține finanțare nerambursabilă pentru realizarea de perdele naturale de protecție și alte elemente de peisaj menite să reducă impactul schimbărilor climatice. Sprijinul se acordă pentru investiții neproductive realizate în cadrul exploatațiilor agricole, cu scopul de a proteja culturile de fenomene extreme precum vântul puternic, troienirea zăpezii sau seceta, dar și pentru creșterea biodiversității și a rezilienței fermelor. Ce finanțează intervenția DR-19 Printre obiectivele asumate prin această măsură se numără: atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, inclusiv prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea capacității de stocare a carbonului; utilizarea sustenabilă a resurselor naturale – apă, sol, aer – și reducerea dependenței de substanțe chimice; conservarea biodiversității, a habitatelor și a peisajelor agricole. Cine poate beneficia Beneficiarii sunt fermierii organizați sub forme juridice, cu excepția persoanelor fizice. Valoarea sprijinului Element Detalii Valoare maximă/proiect 200.000 euro Intensitate sprijin până la 100% din costurile eligibile Tip finanțare nerambursabilă Conform informațiilor publicate la 16 februarie 2026, sprijinul public poate acoperi integral cheltuielile eligibile ale proiectului, ceea ce face intervenția una dintre cele mai avantajoase linii dedicate investițiilor cu impact de mediu din actualul cadru financiar. Publicarea Ghidului solicitantului clarifică astfel condițiile de accesare și deschide drumul pentru depunerea proiectelor, într-un context în care presiunea climatică asupra agriculturii românești este tot mai vizibilă. [...]

Ministrul Agriculturii discutând despre amânarea impozitului pe sere și solarii.

Agricultură16 feb. 2026

Impozitul pe sere și solarii, amânat până în 2027 - anunțul ministrului Agriculturii

Impozitul pe sere și solarii este amânat până în 2027 , a anunțat ministrul Agriculturii, Florin Barbu , potrivit AgroInfo . Măsura vizează taxa aplicată construcțiilor agricole de tip sere și solarii, iar termenul a fost prorogat, urmând ca proiectul să ajungă în Parlament. Șeful MADR a explicat că, în cazul solariilor, nu poate fi stabilită o valoare impozabilă clară. „Pentru partea de sere și solarii termenul este prorogat până în 2027. Va ajunge în Parlamentul României. Nu se va plăti subvenții pe sere și solarii pentru că nu se poate realiza valoare impozabilă a unui solar”, a precizat ministrul. Discuțiile privind impozitarea au generat controverse în ultimele săptămâni, după ce s-a vehiculat că ar putea fi taxate inclusiv solariile din gospodăriile populației. La finalul anului trecut, premierul Ilie Bolojan a clarificat că măsura se referă strict la serele de tip industrial, nu la construcțiile improvizate din curțile oamenilor, realizate pentru consum propriu. Potrivit explicațiilor oferite atunci de premier, taxarea ar urma să fie de 0,5% din valoare, cu un nivel redus față de alte tipuri de construcții, însă doar pentru exploatațiile comerciale autorizate. Solariile fără autorizație de construire, ridicate pentru uz personal, nu intră în această categorie și nu vor fi impozitate. Prin amânarea până în 2027, Ministerul Agriculturii câștigă timp pentru clarificarea cadrului legal și tehnic privind evaluarea acestor construcții, într-un context în care sectorul legumicol reclamă presiuni financiare și instabilitate fiscală. [...]

Vacă într-o fermă modernă, simbol al sectorului lactatelor din Ucraina.

Agricultură16 feb. 2026

Fermierii ucraineni solicită 62 de milioane de euro sprijin pentru sectorul lactatelor

Fermierii ucraineni solicită Uniunii Europene un sprijin financiar de 160 de euro pentru fiecare vacă din fermele industriale , pe fondul crizei din sectorul lactatelor, potrivit informațiilor publicate de Agrointel , care citează publicația Agropolit. Inițiativa aparține Asociației Producătorilor de Lapte (AVM) din Ucraina și vizează implementarea unui program anticriză pentru anul 2026. Ministerul Economiei, Mediului și Agriculturii din Ucraina a transmis oficial către Comisia Europeană solicitarea de a analiza posibilitatea finanțării unui program dedicat sectorului laptelui, în contextul în care prețurile de achiziție pentru laptele crud au scăzut sub pragul de rentabilitate. Potrivit organizațiilor de fermieri, criza este determinată de mai mulți factori: competitivitate redusă la export, în contextul crizei globale a produselor lactate; creșterea costurilor de producție, inclusiv utilizarea generatoarelor diesel peste 16 ore pe zi; condiții dificile de iarnă pentru creșterea animalelor; lipsa forței de muncă, din cauza mobilizării și migrației forțate. AVM propune extinderea programului special de subvenții, finanțat anterior de UE în perioada 2022–2025 prin proiectul ARISE, care a vizat microfermele și fermele mici. De această dată, solicitarea se referă la toate fermele industriale de lapte din Ucraina. Conform datelor oficiale, la 1 ianuarie 2026 erau înregistrate 386.300 de vaci în fermele industriale. La un sprijin de 160 de euro pe cap de animal, necesarul total estimat se ridică la aproximativ 62 de milioane de euro, după cum arată calculul de mai jos: Indicator Valoare Număr vaci eligibile 386.300 Sprijin propus 160 euro/vacă/an Necesar total estimat ~62 milioane euro Sectorul lactatelor este considerat unul strategic pentru economia rurală a Ucrainei, fiind un angajator important și o sursă semnificativă de venituri fiscale. În primele 11 luni din 2025, Ucraina a exportat produse lactate în valoare de 375,43 milioane de dolari. Prin solicitarea adresată Bruxelles-ului, autoritățile ucrainene încearcă să prevină închiderea fermelor industriale și reducerea efectivelor de animale, într-un moment în care costurile ridicate și prețurile mici la lapte pun presiune majoră pe producători. [...]

Măsuri de control pentru populația de șacali în Delta Dunării.

Agricultură16 feb. 2026

Autoritățile planifică împușcarea a 400 de șacali în Delta Dunării și Dolj - măsuri pentru controlul populației în creștere rapidă

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării pregătește vânători pentru reducerea șacalilor , pe fondul plângerilor privind atacuri și pagube în gospodării, potrivit Gândul . Măsura vizează zone din Delta Dunării, unde localnicii spun că prezența șacalilor în apropierea animalelor domestice a devenit frecventă. Publicația notează că autoritățile ar urma să aplice un plan de control prin recoltare (împușcare) a unui număr de 400 de exemplare. Informația este atribuită de articolul din Gândul unei relatări ProTV , care indică faptul că intervenția este justificată de înmulțirea rapidă a șacalilor și de lipsa unui prădător natural care să le limiteze populația. Există un ordin al administrației rezervației, în baza căruia au fost organizate vânători, iar ținta ar fi eliminarea a 400 de șacali dintr-o populație estimată la 3.500 de exemplare în zonă. În articol sunt redate și declarații ale localnicilor, care reclamă pierderi în gospodării și dispariția unor specii din fauna locală. În paralel, situații similare sunt semnalate și în județul Dolj, unde autoritățile ar fi încercat vânarea prădătorilor pe timp de noapte, când animalele sunt mai active. O dificultate invocată la nivel local este accesul limitat la echipamente de termoviziune (dispozitive care detectează căldura corpului și ajută la observarea pe întuneric), necesare pentru astfel de acțiuni. Din perspectiva controlului faunei, măsura anunțată are rolul de a limita presiunea asupra gospodăriilor și a animalelor domestice, dar și de a readuce situația „sub control” în zonele unde șacalii s-au înmulțit. Potrivit articolului, județul Dolj este indicat ca având al doilea cel mai mare număr de șacali din țară, după Tulcea, ceea ce sugerează că intervențiile ar putea rămâne un subiect recurent pentru autoritățile locale și pentru administratorii ariilor protejate. [...]

Comisarul european discutând despre securitatea alimentară la o conferință internațională.

Agricultură14 feb. 2026

UE avertizează asupra folosirii alimentelor ca armă - apel la reducerea dependențelor externe

Comisarul european pentru agricultură avertizează că dependența alimentară poate deveni o vulnerabilitate strategică pentru Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută de Christophe Hansen la Conferința de Securitate de la Munchen, potrivit AGERPRES , care citează AFP. Oficialul european a atras atenția asupra riscului ca alimentația și lanțurile de aprovizionare să fie folosite ca armă în conflicte. „Nu putem construi un continent cu stomacul gol, nici să câștigăm un război cu stomacul gol”, a afirmat Hansen, subliniind că Rusia tratează cerealele „ca un al doilea petrol” și le utilizează în scop strategic. În acest context, el a insistat asupra reducerii dependențelor externe, pe care le-a descris drept vulnerabilități. Comisarul a amintit că Uniunea Europeană a fost puternic dependentă de importurile de fertilizatori din Rusia și Belarus, situație pe care a calificat-o drept „foarte periculoasă”. Potrivit acestuia, o dependență similară în materie de producție alimentară ar expune blocul comunitar unor riscuri majore, mai ales în actualul climat geopolitic. Hansen a încadrat utilizarea alimentelor ca instrument de presiune în sfera războiului hibrid, avertizând că securitatea nu poate fi discutată separat de securitatea alimentară. „Dacă se vorbește de securitate fără a se vorbi de alimentație, nu se acoperă decât jumătate din câmpul de luptă”, a spus el. Declarațiile vin într-un moment în care Europa reevaluează lanțurile de aprovizionare și autonomia strategică, pe fondul conflictelor și tensiunilor comerciale globale. [...]