Știri
Știri din categoria Agricultură
Creșterea explozivă a consumului de carne de pui pune presiune pe zootehnie și pe țintele climatice, în condițiile în care sectorul agricol este deja al doilea cel mai poluant din economia mondială, potrivit datelor prezentate de Mediafax, pe baza unui raport FAO (ONU) citat de The Guardian.
Raportul arată că disponibilitatea de carne de pasăre pentru consum a urcat de la mai puțin de 3 kilograme pe cap de locuitor în 1961 la 17 kilograme în 2022, adică de aproape șase ori mai mult. În același interval, oferta totală de carne la nivel mondial a crescut de la 25 la 47 de kilograme pe persoană, ceea ce indică o schimbare structurală a dietei globale și, implicit, a cererii din lanțurile agroalimentare.
Din datele citate reiese că avansul nu este uniform între categoriile principale:
ONU atrage atenția că agricultura este al doilea cel mai poluant sector al economiei mondiale. În următorul deceniu, emisiile generate de acest domeniu ar urma să crească cu 7,6%, iar aproximativ 80% din această majorare ar proveni din sectorul zootehnic, conform articolului.
Pe lângă emisiile asociate producției, raportul indică și o problemă de eficiență: 14% din carnea și laptele produse la nivel mondial se pierd pe parcursul lanțului de producție sau sunt risipite după ce ajung în magazine și restaurante.
Documentul subliniază că accesul la produse de origine animală rămâne inegal între regiuni. Daniela Battaglia, expert ONU în zootehnie, explică:
„Distribuția regională și accesul sunt încă foarte inegale. În timp ce țările bogate au în continuare un consum ridicat și stabil, în țările sărace mulți oameni nu își permit să cumpere produse de origine animală”.
În același timp, cercetători de la Institutul pentru Mediu din Stockholm critică faptul că raportul „descrie clar problema”, dar evită concluzia că țările bogate ar trebui să reducă consumul de produse de origine animală. Potrivit acestora, documentul a fost conceput pentru a evidenția rolul alimentelor de origine animală în securitatea alimentară și nutriție, însă în statele bogate argumentele de sănătate și mediu ar susține un consum mai mic de carne.
FAO a anunțat că va publica până la sfârșitul anului un raport dedicat impactului creșterii animalelor asupra mediului, de la emisiile de gaze cu efect de seră până la utilizarea resurselor naturale. În paralel, experții ONU în schimbări climatice consideră că reducerea consumului de carne și orientarea către mai multe alimente de origine vegetală este una dintre cele mai eficiente modalități prin care populația poate contribui la limitarea încălzirii globale.
Recomandate
APIA a închis depunerea cererilor pentru subvențiile 2026, iar datele arată o comasare în accelerare. Potrivit Agrointel , agenția a încheiat campania de primire a cererilor de plată pe 5 iunie, fără posibilitatea depunerii cu întârziere, iar bilanțul indică mai puține cereri, dar o suprafață totală mai mare solicitată la plată. Fermierii au putut depune solicitările pentru plățile pe hectar și pe animale până vineri, 5 iunie. Directorul general al APIA, Adrian Pintea, a prezentat finalul campaniei ca pe un rezultat operațional al instituției și a amintit că aceasta este a 20-a campanie de depunere a cererilor gestionată de agenție. Cifrele campaniei: mai puține cereri, mai multe hectare Conform datelor comunicate de șeful APIA, în campania 2026 au fost depuse 671.334 cereri de plată , pentru o suprafață totală de 9.766.322 hectare . Comparativ cu anul precedent: suprafața declarată a crescut cu 38.029 hectare ; numărul cererilor a scăzut cu 37.018 . Adrian Pintea a interpretat scăderea numărului de cereri ca un semn al continuării comasării terenurilor (concentrarea suprafețelor în exploatații mai mari), pe care o consideră favorabilă performanței și competitivității agriculturii. Ce se schimbă pentru fermieri: fără depuneri întârziate O noutate menționată pentru această campanie este că, „pentru prima dată”, fermierii nu mai pot depune cererile cu întârziere , ceea ce mută presiunea administrativă către respectarea strictă a termenului-limită și reduce spațiul de manevră pentru cei care, în alți ani, se bazau pe depuneri după termen. În același mesaj, Pintea a spus că, după reluarea activității sale în cadrul APIA la 29 aprilie, una dintre priorități a fost finalizarea campaniei și a mulțumit atât angajaților agenției, cât și ministrului interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , pentru susținere. [...]
Importurile de făină ale Franței au urcat cu 45% în doi ani , pe fondul presiunii de preț exercitate de marile lanțuri de retail, deși țara este cel mai mare producător de grâu din Europa, potrivit HotNews , care citează un raport al industriei franceze de morărit (ANMF) transmis de AFP. În 2025, producția franceză de făină a rămas aproape stabilă, la „aproape 4 milioane de tone de făină din grâu 100% francez”, echivalentul a peste 11% din producția europeană, Franța fiind pe locul al doilea în UE după Germania, conform ANMF. Cu toate acestea, asociația notează că rentabilitatea sectorului este „foarte scăzută”, iar schimburile comerciale indică o „presiune concurențială în creștere”. Deficit comercial în creștere: importuri de 420.000 de tone, exporturi de 204.000 Raportul ANMF arată că, în 2025, Franța a exportat 204.000 de tone de făină, dar a importat 420.000 de tone, ceea ce adâncește deficitul comercial, trend prezent din 2018. Peste 80% din importuri vin din Germania și Belgia, însă sunt menționate și achiziții din Italia, România și Bulgaria. Jean-François Loiseau, președintele Asociației Naționale a Morarilor Francezi, pune evoluția pe seama achizițiilor în creștere ale marilor lanțuri de distribuție, care „trag prețurile în jos” prin vânzarea de făină mai ieftină sub mărci proprii (MDD – mărci ale distribuitorilor). De ce contează pentru piață: presiune pe preț și pe marjele morilor Potrivit raportului, anul trecut achizițiile de făină din străinătate au ajuns la 11% din consumul național al Franței. În interpretarea ANMF, această pondere reflectă o schimbare de comportament în retail, cu efect direct asupra industriei locale: concurența pe preț se intensifică, iar producătorii francezi sunt împinși într-o zonă de marje tot mai mici, în ciuda rolului „strategic” invocat de asociație pentru suveranitatea alimentară. În acest context, România apare ca furnizor secundar în fluxul de importuri către Franța, într-o piață în care decizia de achiziție este influențată tot mai mult de prețul făinii, nu de proveniența grâului. [...]
Vânzările rapide din prima zi arată că piața directă producător–consumator poate susține prețuri „corecte” la fructe de sezon : la Festivalul Cireșelor și Căpșunilor din București, „până la ora 16:00, jumătate dintre producători își vânduseră toată marfa”, potrivit Agrointel . Evenimentul a debutat pe esplanada din fața Pieței Matache și este organizat de Primăria Sectorului 1 în parteneriat cu Asociația Forța Fermierilor . Festivalul se desfășoară de vineri, 5 iunie, până duminică, 7 iunie. Prețuri la tarabă și cerere peste așteptări Publicația notează că festivalul reunește producători locali de fructe de sezon, iar „prețurile corecte” au ridicat interesul cumpărătorilor. Intervalele de preț comunicate sunt: Cireșe: de la 15 lei/kg până la 30 lei/kg , în funcție de soi Căpșuni: între 15 și 20 lei/kg În prima zi, un producător ecologic a participat cu fructe certificate, iar cireșele bio au fost „cele mai vândute”, conform aceleiași surse. Cine vinde și ce mesaj transmite administrația locală La Piața Matache au fost prezenți „peste 10 producători români”, unii cu livezi de „peste 60 de hectare”, iar o parte dintre fructe sunt menționate ca fiind certificate ecologic. Primarul Sectorului 1, George Tuță, a salutat prezența fermierilor și a pus accent pe contactul direct dintre producători și consumatori. „Până la ora 16:00, jumătate dintre producători își vânduseră toată marfa. Atât de mare a fost interesul la Festivalul Cireșelor și Căpșunilor din Piața Matache.” „Oamenii au apreciat calitatea, dar și prețurile cinstite: cireșele au pornit de la 15 lei/kg, direct de la producător.” Program și activități în weekend Sâmbătă și duminică, festivalul are program 09:00–20:00 . Pe lângă tarabele cu fructe, Primăria Sectorului 1 a anunțat activități pentru copii și zone de relaxare, iar vizitatorii pot cumpăra și produse alimentare tradiționale din piață. [...]
Fermierii din Olt ajung să dea varza gratis, după prăbușirea prețului sub costul de producție , pe fondul unei supraproducții pe care piața nu o mai absoarbe, potrivit Antena 3 . În lipsa unei ieșiri comerciale, o parte din producție este donată celor dispuși să o recolteze, folosită ca hrană pentru animale sau tocată direct pe teren. Ion Păunel , președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, citat de Agerpres, spune că supraproducția a împins prețul „la poarta fermei” sub costuri: varza timpurie a ajuns la circa 50 de bani/kg, după ce, cu aproximativ două săptămâni înainte, se vindea cu 2–3 lei/kg. În piețe, prețul este menționat la 1,50–2 lei/kg, diferență care indică o presiune puternică pe marja producătorilor, în timp ce consumatorul final nu vede aceeași ieftinire. De ce s-a ajuns la supraproducție Potrivit explicațiilor din articol, factorii principali au fost: plantarea concentrată într-un interval scurt , după o primăvară rece care a întârziat calendarul lucrărilor, ceea ce a dus la recoltare „în același timp” pentru mulți producători; cerere mai mică decât oferta , inclusiv pe fondul scăderii puterii de cumpărare, menționată de reprezentantul sindical; sensibilitatea culturii la vreme , varza timpurie fiind afectată de ploile din ultima perioadă: dacă ajunge la maturitate și plouă, poate crăpa, iar apoi se degradează rapid. Păunel mai afirmă că, în această perioadă, prețul mic nu ar fi cauzat de importuri , deoarece marfa din piață ar proveni din România. Pierderi operaționale: marfă perisabilă, costuri nerecuperate Tudor Neagu, producător din comuna Cilieni (Olt), una dintre localitățile cu suprafețe mari cultivate cu varză timpurie, descrie efectul practic al blocajului: cantități mari rămase nevândute, care se strică și ajung tocate. El spune că a cultivat varză timpurie pe circa 2,5 hectare și că, în Cilieni, aproximativ 70 de legumicultori ar fi plantat varză timpurie, pe o suprafață totală de circa 100 de hectare. În cazul său, producătorul afirmă că a investit 70.000 de lei, a încasat 80.000 de lei după recoltare, iar restul producției rămase a fost tocată, pe fondul vânzării dificile și al perisabilității accentuate după alternanța ploi–căldură. Context: cum se produce varza timpurie Articolul notează că varza timpurie în câmp oferă producții rapide la final de primăvară, prin răsaduri plantate la final de martie–aprilie, când solul ajunge la 8°C. Se folosesc, de regulă, hibrizi cu vegetație scurtă, iar recoltarea poate începe aproximativ la jumătatea lunii mai, însă cultura necesită udări regulate și prășire pentru combaterea buruienilor. [...]
Prețurile de 15–30 lei/kg la cireșe și 15–20 lei/kg la căpșuni au stârnit nemulțumiri după prima zi a Festivalului Cireșelor și al Căpșunilor din Piața Matache , iar reacțiile din online indică o sensibilitate ridicată a consumatorilor la costul fructelor de sezon, potrivit Mediafax . Evenimentul a început în Piața Matache și se desfășoară până duminică, cu produse românești, activități pentru copii și zone de relaxare. Organizatorii au amenajat spații cu umbreluțe și pufi, precum și o zonă foto cu decor tematic. Din perspectiva pieței, elementul care a atras cele mai multe comentarii este nivelul prețurilor practicate de comercianți în exteriorul pieței: cireșele sunt vândute la 15–30 lei/kg, iar căpșunile la 15–20 lei/kg, în funcție de calitate. Nemulțumirile vizează în special cireșele care ajung la 30 lei/kg, considerate „prea scumpe” de mai mulți locuitori din Sectorul 1, conform reacțiilor apărute online după prima zi. „Nu mergeți, este pierdere de timp, vânzătorii sunt aroganți, îți pun cireșe și căpșuni fleșcăite, toți fac pe deștepții”, a scris un internaut la postarea din prima zi a evenimentului. Program și piață volantă, în același interval Festivalul este deschis vineri până la ora 20.00, iar sâmbătă și duminică între 9.00 și 20.00. În paralel, la intersecția străzii Mureș cu Calea Griviței funcționează și o piață volantă (temporară), cu produse românești, cu același program ca evenimentul. [...]
Discrepanța dintre prețul „din fermă” și cel raportat oficial riscă să blocheze sprijinul UE pentru lapte , avertizează eurodeputatul Daniel Buda , care cere explicații și un mecanism mai riguros de raportare a datelor, potrivit Agrointel . Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, susține că în teren o parte dintre fermieri vând „lapte spot” (în afara contractelor) la 70–80 de bani/litru, în timp ce costul estimat de producție ar fi între 1,7 și 2 lei/litru. În aceste condiții, spune el, inclusiv ferme moderne, cu roboți de muls, ajung „în pragul falimentului”, iar cele mai vulnerabile sunt exploatațiile mici și mijlocii, unele fiind nevoite să își închidă activitatea. Miza economică: fără date credibile, intervenția europeană poate întârzia Eurodeputatul afirmă că a cerut comisarului european pentru agricultură, Christophe Hansen , bani din rezerva de criză a Uniunii Europene pentru sprijinirea fermierilor români. Răspunsul primit ar fi indicat însă că, potrivit Observatorului Pieței Laptelui, prețul în România este de 2,4 lei/litru și „este în creștere”, ceea ce contrazice situația descrisă de fermieri. În mesajul său, Buda pune problema unei „incapacități” de a transmite către instituțiile europene date relevante din teren, sugerând că această ruptură între realitate și raportări poate face ca măsurile de sprijin să nu fie activate la timp sau să fie calibrate greșit. „Plecând de la cele constatate în teren, legate de prețul laptelui, am trimis o scrisoare către comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, cerându-i bani din rezerva de criză pentru fermierii din România! Răspunsul a fost năucitor! Potrivit datelor furnizate de Observatorul Pieței Laptelui, prețul în România este de 2,4 lei pe litru și este în creștere!” Ce cere Daniel Buda: raportare mai clară între autorități și organizațiile profesionale Buda solicită un mecanism mai clar de raportare și colaborare între autorități și organizațiile profesionale, astfel încât datele transmise la nivel european să reflecte mai fidel situația reală din ferme. În argumentația sa, el invocă și un episod anterior, legat de criza cerealelor din Ucraina, când ar fi existat dificultăți similare în a furniza date privind impactul real. În paralel, eurodeputatul indică și alte presiuni asupra pieței, menționând existența unor produse lactate „care au văzut laptele doar pe etichetă” sau realizate din „zăr”, precum și intrări de volume mari din alte state la prețuri foarte mici, dar precizează că acestea sunt subiecte care „vor fi tratate altădată”. Ce urmează Din informațiile prezentate, demersul imediat este legat de clarificarea diferențelor dintre prețurile din ferme și cele din rapoartele folosite la nivel european, în contextul cererii de accesare a rezervei de criză. Publicația nu indică un termen sau un calendar pentru un răspuns instituțional din România, iar articolul se bazează pe declarațiile eurodeputatului. [...]
