Știri
Știri din categoria Agricultură

Creșterea explozivă a consumului de carne de pui pune presiune pe zootehnie și pe țintele climatice, în condițiile în care sectorul agricol este deja al doilea cel mai poluant din economia mondială, potrivit datelor prezentate de Mediafax, pe baza unui raport FAO (ONU) citat de The Guardian.
Raportul arată că disponibilitatea de carne de pasăre pentru consum a urcat de la mai puțin de 3 kilograme pe cap de locuitor în 1961 la 17 kilograme în 2022, adică de aproape șase ori mai mult. În același interval, oferta totală de carne la nivel mondial a crescut de la 25 la 47 de kilograme pe persoană, ceea ce indică o schimbare structurală a dietei globale și, implicit, a cererii din lanțurile agroalimentare.
Din datele citate reiese că avansul nu este uniform între categoriile principale:
ONU atrage atenția că agricultura este al doilea cel mai poluant sector al economiei mondiale. În următorul deceniu, emisiile generate de acest domeniu ar urma să crească cu 7,6%, iar aproximativ 80% din această majorare ar proveni din sectorul zootehnic, conform articolului.
Pe lângă emisiile asociate producției, raportul indică și o problemă de eficiență: 14% din carnea și laptele produse la nivel mondial se pierd pe parcursul lanțului de producție sau sunt risipite după ce ajung în magazine și restaurante.
Documentul subliniază că accesul la produse de origine animală rămâne inegal între regiuni. Daniela Battaglia, expert ONU în zootehnie, explică:
„Distribuția regională și accesul sunt încă foarte inegale. În timp ce țările bogate au în continuare un consum ridicat și stabil, în țările sărace mulți oameni nu își permit să cumpere produse de origine animală”.
În același timp, cercetători de la Institutul pentru Mediu din Stockholm critică faptul că raportul „descrie clar problema”, dar evită concluzia că țările bogate ar trebui să reducă consumul de produse de origine animală. Potrivit acestora, documentul a fost conceput pentru a evidenția rolul alimentelor de origine animală în securitatea alimentară și nutriție, însă în statele bogate argumentele de sănătate și mediu ar susține un consum mai mic de carne.
FAO a anunțat că va publica până la sfârșitul anului un raport dedicat impactului creșterii animalelor asupra mediului, de la emisiile de gaze cu efect de seră până la utilizarea resurselor naturale. În paralel, experții ONU în schimbări climatice consideră că reducerea consumului de carne și orientarea către mai multe alimente de origine vegetală este una dintre cele mai eficiente modalități prin care populația poate contribui la limitarea încălzirii globale.
Recomandate

FAO propune o schimbare de finanțare și guvernanță pentru prevenirea bolilor animale transfrontaliere , mizând pe contribuții diversificate ale țărilor și pe platforme naționale coordonate regional, într-un efort de a reduce pierderile economice și șocurile în comerțul cu animale și produse de origine animală, potrivit FAO . Organizația a prezentat un „plan” (blueprint) pentru o nouă abordare globală împotriva bolilor animale care se răspândesc peste granițe (transboundary animal diseases – TADs), avertizând că, lăsate necontrolate, acestea pot afecta rapid mijloacele de trai și comerțul, lovind mai puternic țările cu venituri mici și medii și putând ajunge inclusiv la populație. De ce contează: prevenția e mai ieftină decât criza, iar miza e comerțul Directorul general al FAO, Qu Dongyu, a indicat că aceste boli „se răspândesc mai repede, mai departe și cu un impact mai mare asupra economiilor și mijloacelor de trai decât oricând”, invocând exemple precum gripa aviară înalt patogenă, febra aftoasă, pesta porcină africană și „New World screwworm”. FAO a punctat explicit diferența de cost între prevenție și inacțiune și a dat un reper economic: introducerea recentă în Asia a serotipului SAT1 al febrei aftoase ar putea duce la pierderi anuale de 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei), potrivit evaluării de impact a organizației. În acest context, FAO susține investițiile „în amonte” în prevenție printr-o abordare „One Health ” (o viziune integrată care include sănătatea solului, a animalelor, a plantelor, a oamenilor și a mediului). Ce se schimbă: de la proiecte finanțate de donatori la o platformă cu contribuții ale țărilor Noul model este construit în jurul Global Partnership Programme for Transboundary Animal Diseases (GPP-TAD), descris ca o inițiativă „condusă de țări”, care își propune să întărească prevenția și controlul bolilor prioritare prin Platforme Naționale de Parteneriat. În aceste platforme ar urma să fie reuniți, sub un singur cadru național, actori precum guverne, sector privat, producători, fundații, organizații ale fermierilor și instituții financiare. Schimbarea majoră, din perspectiva funcționării, este trecerea de la o abordare „proiect cu proiect” – dependentă în principal de finanțări ale donatorilor, cu FAO în rol de implementator – la o arhitectură de guvernanță globală și un model de finanțare diversificat. FAO descrie platforma ca pe un „bun public global”, în care țările conduc implementarea, iar sprijinul tehnic al FAO este calibrat la nevoile locale. Cum ar funcționa: platforme naționale, hub-uri regionale și coordonare globală Programul prevede: platforme naționale ca element central al implementării; hub-uri regionale pentru coordonarea acțiunilor transfrontaliere (zona în care, potrivit FAO, bolile produc cele mai mari pagube și unde nu poate acționa eficient o singură țară); rol continuu pentru FAO, prin programul EMPRES, în furnizarea de „inteligență” epidemiologică, alerte timpurii și ghidaj normativ, plus intervenție de ultimă instanță și sprijin rapid la nevoie. GPP-TAD este structurat pe cinci direcții de lucru, „care se întăresc reciproc”: prevenție și control progresiv al bolilor; supraveghere digitală, avertizare timpurie și inovare în sănătatea animală; pregătire și acțiune timpurie bazată pe risc, inclusiv acțiune anticipativă; răspuns de urgență coordonat și rapid; legislație, parteneriate și modele de finanțare. Finanțarea: contribuții în funcție de capacitate și cofinanțare Un element definitoriu este modelul de finanțare „diversificat, bazat pe solidaritate”, în care toate țările participante contribuie în funcție de capacitatea lor, completat de contribuții voluntare ale partenerilor de dezvoltare, cofinanțare din partea instituțiilor financiare internaționale și a sectorului privat. La nivel global, FAO spune că va fi creat un Steering Committee (comitet de coordonare) pentru ghidaj strategic, cu reprezentare echilibrată pe regiuni, precum și un grup consultativ tehnic, cu parteneri tehnici-cheie, în timp ce organismele de guvernanță ale FAO ar urma să păstreze supravegherea strategică generală. Ce urmează: consultări în curs și interes exprimat de 110 țări FAO plasează inițiativa în continuarea mesajului transmis de statele membre la sesiunea din iulie 2025 a Conferinței FAO, când a fost recunoscută importanța prevenirii, detectării și răspunsului la răspândirea TADs și necesitatea ca activitatea FAO să fie „adecvat finanțată”. Organizația spune că a organizat consultări extinse și că procesul continuă pentru a colecta feedback și a rafina planul. În acest moment, 110 țări au transmis scrisori oficiale directorului general al FAO prin care își exprimă interesul de a se alătura GPP-TAD, un semnal de angajament politic și financiar pentru o gestionare mai „sustenabilă” a unor amenințări considerate persistente și costisitoare. [...]

Planul global de acțiune al FAO pentru zootehnie durabilă a fost adoptat fără sprijinul SUA , ceea ce reduce consensul politic în jurul viitoarelor standarde și metodologii care pot influența, în timp, costurile și competitivitatea sectorului, potrivit Agronet . Documentul, cu caracter voluntar, a fost aprobat pe 24 iulie 2026 la Roma, în cadrul reuniunii Comitetului pentru Agricultură al FAO. Planul recomandă statelor să abordeze teme precum biodiversitatea, bunăstarea animalelor, emisiile, prevenirea bolilor și accesul echitabil la oportunități în agricultură. Implementarea rămâne la latitudinea fiecărui stat, iar adoptarea nu schimbă automat legislațiile naționale și nu introduce direct obligații sau finanțări pentru ferme. De ce s-au disociat Statele Unite Conform informațiilor relatate de POLITICO , administrația Trump a refuzat să susțină documentul invocând referiri la egalitatea de gen, schimbările climatice și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Paul Welcher, reprezentant al Departamentului Agriculturii al SUA, a anunțat disocierea Washingtonului, argumentând că aceste trimiteri îndepărtează planul de componentele tehnice ale mandatului FAO. SUA contestă și utilizarea termenului „gen”, pe care îl consideră ambiguu, poziția prezentată la FAO fiind că recunosc două sexe, feminin și masculin, și cer folosirea acestei terminologii în documentele internaționale. Ce conține planul și ce nu schimbă, deocamdată, pentru ferme Deși termenul „gen” apare o singură dată în plan, documentul include referiri la femei și egalitatea de șanse, iar FAO tratează participarea femeilor, a tinerilor și a grupurilor cu acces redus la resurse ca temă de integrat în politicile zootehnice. Pentru exploatații, aceste prevederi nu sunt standarde tehnice despre adăposturi, furajare sau producție, ci vizează în principal accesul la: teren și resurse productive; servicii de consiliere și formare; finanțare și tehnologii; organizații de producători; funcții de conducere și procese decizionale. Caracterul voluntar rămâne esențial: planul nu stabilește cote obligatorii, plafoane de emisii, standarde noi de bunăstare sau termene pentru investiții în ferme. Unde poate apărea impactul economic și de reglementare Chiar fără efecte imediate, recomandările pot influența în timp programele de asistență tehnică ale FAO, proiectele derulate cu statele membre, metodologia de monitorizare a emisiilor și bolilor, politicile de gestionare a resurselor naturale și cooperarea internațională în sănătatea animalelor. Pentru fermele din România, eventualele efecte ar apărea doar dacă recomandările sunt preluate ulterior în legislația UE, în programe naționale sau în condițiile unor proiecte finanțate. În paralel, Agronet notează că SUA și UE urmează direcții diferite: Washingtonul cere documente axate pe productivitate, sănătatea animalelor și riscuri de mediu definite punctual, în timp ce UE include deja bunăstarea animalelor, gestionarea emisiilor, prevenirea bolilor și folosirea circulară a resurselor în politica sa zootehnică. Diferențele dintre marile piețe pot îngreuna stabilirea unor criterii internaționale comune pentru produsele zootehnice, iar metodele diferite de calcul al emisiilor, cerințele de bunăstare sau condițiile asociate sprijinului public pot influența costurile fermelor și competitivitatea comerțului internațional. [...]

Austria respinge „accelerarea” aderării Ucrainei la UE, iar agricultura devine un test pentru bugetul Politicii Agricole Comune (PAC) , potrivit Agronet . Mesajul Vienei mută accentul pe costurile de aliniere la regulile europene și pe riscul ca intrarea unui mare producător agricol să schimbe echilibrul subvențiilor și al concurenței în piața unică. Poziția a fost exprimată de Claudia Bauer , ministru federal pentru Europa, Integrare și Familie, citată de A News (care preia informații DPA). Bauer susține că nu este posibilă o aderare rapidă „la cererea unui stat candidat” și că UE trebuie să își evalueze capacitatea de a integra noi membri, invocând inclusiv dimensiunea Ucrainei și structura diferită a agriculturii sale. Ea a avertizat și asupra riscului aplicării unor standarde diferite între țările candidate. „Toate țările candidate, inclusiv Ucraina, trebuie să urmeze aceleași reguli și să își câștige aderarea prin propriile eforturi”, a declarat Claudia Bauer. De ce agricultura poate încetini negocierile Pentru sectorul agricol, aderarea nu înseamnă doar eliminarea controalelor comerciale, ci preluarea unui pachet amplu de norme europene, inclusiv în domenii precum: produse pentru protecția plantelor, bunăstarea animalelor, agricultura ecologică, indicațiile geografice, siguranța alimentară și administrarea subvențiilor. O analiză citată în material arată că organizațiile agricole ucrainene estimează la aproximativ 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde lei) doar costurile de conformare cu o parte dintre regulile UE privind pesticidele și standardele de producție. Potrivit aceleiași surse, o adaptare rapidă ar putea pune presiune mai ales pe fermele mijlocii, care ar trebui să investească fără garanția recuperării costurilor prin prețuri mai mari. Pe lângă reguli, Ucraina ar trebui să construiască și infrastructura administrativă necesară aplicării PAC: registre agricole, baze de date, sisteme de control și structuri pentru gestionarea plăților. Agronet amintește că reînființarea Ministerului Politicii Agrare și Alimentației urmărește inclusiv coordonarea acestor reforme. Miza bugetară și presiunea concurențială în piața unică Materialul indică două dosare sensibile pentru fermele din statele membre: concurența în piața unică , în condițiile în care Ucraina are exploatații foarte mari și este exportator important de cereale și oleaginoase; accesul deplin, fără tranziții sau mecanisme de protecție, ar putea amplifica presiunea pe prețuri în sectoarele unde producătorii concurează direct; împărțirea bugetului PAC , deoarece includerea fermelor ucrainene la plăți ar necesita fie suplimentarea bugetului agricol, fie redistribuirea fondurilor existente, într-un moment în care se suprapun discuțiile despre PAC 2028–2034. Sunt menționate ca opțiuni discutate în mediul agricol aplicarea treptată a standardelor și amânarea accesului deplin al Ucrainei la fondurile PAC, însă acestea nu sunt decizii aprobate și ar depinde de negocierile dintre Kiev, Comisia Europeană și statele membre. Unde sunt negocierile acum Negocierile formale de aderare au început în iunie 2024, iar primul grup de capitole („fundamentele”) a fost deschis la 15 iunie 2026, urmat la 14 iulie 2026 de grupul privind relațiile externe. Conform calendarului citat, agricultura nu se află încă între capitolele deschise . În acest context, pentru fermierii români, poziția Austriei nu schimbă imediat taxe, reguli de import sau nivelul subvențiilor, dar indică faptul că agricultura va fi un capitol greu, cu impact direct asupra bugetului PAC și asupra condițiilor de concurență din UE. [...]

Fereastra de lucru de după-amiază rămâne larg deschisă în vest, dar vântul poate bloca tratamentele în est. Potrivit Agronet , la buletinul de la ora 12:00 din 25 iulie 2026, Crișana și Banatul au cele mai bune condiții pentru acces în câmp, recoltare și transport, în timp ce în Moldova și mai ales în Dobrogea vântul restrânge lucrările sensibile (în special tratamentele). În ansamblu, ploile estimate sunt „foarte reduse sau absente”, iar în datele buletinului nu apar avertizări active. Elementul care schimbă decizia operațională pe regiuni este vântul, nu precipitațiile. Unde se poate lucra fără întreruperi și unde apar limitări În Banat și Crișana, după prânz se conturează o fereastră uscată, cu temperaturi care urcă spre 28°C și fără precipitații estimate. Aici, recoltarea, încărcarea și transportul pot fi planificate în continuare, iar pentru lucrările sensibile (inclusiv tratamente) intervalul mai potrivit este spre seară. În Moldova, deși ploaia estimată rămâne foarte redusă, vântul mediu de peste 20 km/h, cu rafale de 23,5 km/h, este indicat ca motiv pentru amânarea tratamentelor. În Dobrogea, situația este și mai restrictivă pentru intervențiile sensibile: rafalele pot ajunge la 31 km/h, ceea ce „exclude tratamentele” în fereastra actuală și impune prudență inclusiv la transport (securizarea încărcăturilor). În restul țării, fereastra de lucru rămâne în general utilizabilă: Maramureș și Transilvania: sunt posibile ploi izolate/nesemnificative, astfel că lucrările pot continua, dar pentru furaje (cosit, uscare, balotat) este necesară verificarea locală a umezelii. Muntenia, Oltenia, București-Ilfov: condiții stabile, cu vânt slab și precipitații estimate reduse; tratamentele pot fi luate în calcul în funcție de situația din parcelă, iar spre seară fereastra devine mai potrivită în unele zone. Zona montană: probabilitatea de precipitații este ceva mai ridicată decât în vest și sud, însă cantitățile estimate rămân reduse; variabilitatea locală cere verificare înainte de lucrările dependente de uscare. Decizia practică pentru ferme: ce merită prioritizat până la buletinul de seară Agronet recomandă folosirea intervalului rămas din după-amiaza de 25 iulie pentru operațiuni mecanizate, încărcare și transport acolo unde accesul este bun, cu o reevaluare spre seară pentru lucrările sensibile în Banat, Crișana, Maramureș și București-Ilfov. Pentru organizarea lucrărilor, punctele-cheie din buletin sunt: Recoltare și transport: favorabile în majoritatea regiunilor; în Dobrogea, transportul trebuie adaptat la vânt și rafale. Cosit, uscare, balotat: posibile unde furajul este deja uscat; în Maramureș, Transilvania și la munte se cere verificare locală înainte de continuare. Irigare: decizia se ia după controlul solului, cu prioritate indicată pentru Crișana și Oltenia, unde evapotranspirația estimată depășește 5 mm; Banatul rămâne de urmărit. Tratamente: mai potrivite spre seară în vest și în zona București-Ilfov; în Moldova și Dobrogea, vântul impune amânare sau prudență ridicată. Până la buletinul de seară, riscul de întreruperi extinse din cauza ploii pare redus în datele analizate, însă vântul rămâne factorul operațional decisiv în est și sud-est, mai ales pentru intervențiile care depind de o dispersie uniformă. [...]

Calitatea a devenit criteriul dominant în decizia de cumpărare pentru produsele agroalimentare din UE , ceea ce mută competiția exportatorilor europeni – inclusiv a celor români – de la „cel mai mic preț” la capacitatea de a livra constant standarde, volume și distribuție, potrivit unei analize publicate de Agronet . Datele vin din sondajul Flash Eurobarometer al Comisiei Europene , realizat în 11 piețe internaționale (China, India, Indonezia, Japonia, Mexic, Arabia Saudită, Coreea de Sud, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit și Statele Unite), care a măsurat percepția asupra produselor agricole, alimentelor și băuturilor din UE. Ce înseamnă „calitatea” în termeni de piață: prețul nu dispare, dar nu mai conduce În rândul consumatorilor urbani chestionați, 76% au indicat calitatea drept criteriu important la cumpărare, înaintea gustului (56%), prețului (45%) și siguranței (41%). Concluzia practică: există segmente în care producătorii pot evita concurența bazată exclusiv pe cost, dacă pot demonstra consecvența calității și un produs diferențiat. Totuși, materialul subliniază o limitare importantă pentru România: sondajul se referă la produsele UE în ansamblu și nu măsoară separat reputația alimentelor românești. Cu alte cuvinte, producătorii români nu beneficiază automat de această imagine, mai ales acolo unde marca, certificarea sau originea regională nu sunt cunoscute. Originea contează: oportunitate pentru produse cu identitate regională, dar cu condiții Aproximativ 57% dintre respondenți spun că verifică întotdeauna sau frecvent țara ori regiunea de origine; dacă sunt incluși și cei care verifică ocazional, ponderea urcă la 86%. Interesul pentru proveniență este mai ridicat în Arabia Saudită și India (69% verifică frecvent), și mai redus în Statele Unite (39%) și Regatul Unit (35%). Pentru exportatori, acest comportament poate avantaja produsele cu indicație geografică sau rețetă protejată. Agronet notează că România are 17 produse înregistrate în sistemele europene de calitate , iar alte 13 dosare sunt în verificare. Dar certificarea, de una singură, nu garantează accesul la export: sunt necesare capacitate de livrare, controlul loturilor, ambalare adaptată pieței, promovare și relații stabile cu importatorii. Unde se cumpără deja săptămânal produse UE și unde e spațiu de creștere Per total, 40% dintre participanți consumă produse agroalimentare din UE cel puțin săptămânal, iar 13% declară consum zilnic. La nivel de piețe, cele mai mari ponderi de cumpărare săptămânală sunt în: Emiratele Arabe Unite: 58% Regatul Unit: 50% Japonia: 28% Mexic: 27% Penetrarea mai redusă din Japonia și Mexic sugerează potențial, dar și o competiție mai dificilă, cu cerințe locale de ambalare, etichetare, porții, canale de vânzare și poziționare de preț. Ca exemplu, este menționată Crama La Săpata din Somova, care exportă aproximativ jumătate dintr-o producție anuală de până la 100.000 de litri, inclusiv în Japonia și SUA, susținută în principal de soiuri românești. Interes există, dar nu echivalează cu comenzi: ce urmează pentru exportatori Dintre cei care nu consumă în prezent produse agroalimentare europene, 60% se declară interesați să le încerce, iar 13% spun că ar începe „cu siguranță” să le cumpere. Cele mai ridicate niveluri de interes sunt raportate în India (26%), Indonezia (25%) și Emiratele Arabe Unite (22%). Agronet precizează însă că aceste procente indică potențial comercial, nu contracte confirmate, iar intrarea pe piețe noi presupune verificarea taxelor, cerințelor sanitare și veterinare, autorizațiilor, costurilor logistice și termenului de valabilitate. Pe partea de acces comercial, Comisia Europeană folosește misiuni comerciale pentru conectarea producătorilor cu importatori și distribuitori. În Japonia, la un an după misiunea din iunie 2025, peste o cincime dintre delegați au declarat că au încheiat contracte asociate participării; după misiunea din Thailanda (mai 2026), 7% raportaseră deja contracte la momentul sondajului, iar aproape 90% au spus că au stabilit contacte noi și au estimat creșteri ale afacerilor. În continuare, comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, ar urma să conducă o misiune în Mexic în noiembrie 2026 și una în India la începutul toamnei 2027. În paralel, organizațiile de producători pot apela la programele europene de promovare, unde procedurile au fost simplificate: termenul pentru semnarea contractelor crește de la 90 la 180 de zile, iar prefinanțarea maximă ajunge la 30%. Bugetul pentru 2027 nu era stabilit la data publicării informațiilor. În esență, mesajul economic pentru producătorii români este că „vânzarea prin calitate și origine” are tracțiune în percepția consumatorilor, dar transformarea ei în exporturi depinde de organizare, standarde identice la fiecare livrare și canale comerciale care pot susține prezența pe termen lung. [...]

Furtunile din Transilvania pot bloca lucrările în câmp și transportul în dimineața de 25 iulie, într-un context în care restul regiunilor intră, în mare parte, pe ferestre de lucru mai stabile, potrivit Agronet . Publicația indică o avertizare galbenă pentru averse, descărcări electrice și vânt puternic în Transilvania, cu risc operațional asociat furtunilor și grindinii. În buletinul raportat la 24 iulie, ora 21:00 , ziua de lucru de 25 iulie „începe cu condiții favorabile în multe zone agricole”, însă recomandarea generală este ca accesul în parcelă și uscarea culturilor să fie verificate local după eventuale averse izolate. Transilvania, zona cu risc operațional ridicat Pentru cele zece județe analizate din Transilvania, Agronet recomandă o planificare flexibilă a lucrărilor: aversele și vântul pot întrerupe activitățile, iar riscul de grindină impune verificări rapide înainte de plecare, inclusiv pe partea de logistică și depozitare. Indicatorii din buletin arată, pentru fereastra 03:00–15:00, o temperatură minimă de 9,1°C la 06:00 și un maxim de 24°C la 15:00, cu precipitații estimate de 0,30 mm (0,30 l/m²) și probabilitate maximă de 22% în următoarele ore. Avertizarea galbenă vizează averse, descărcări electrice și vânt puternic, iar recomandarea este să nu fie programate tratamente înainte de confirmarea unei ferestre locale stabile. Unde se pot programa mai ușor recoltarea și transportul În Banat, Crișana, Dobrogea, Oltenia și București-Ilfov, buletinul indică ferestre mai stabile pentru câmp și logistică, cu atenție la vânt și la starea reală a culturii. În aceste zone, precipitațiile estimate sunt foarte reduse sau nule în intervalul analizat, ceea ce favorizează recoltarea, circulația utilajelor și transportul, cu condiția verificării umidității produsului și a traseelor. Pentru Maramureș, Moldova, Muntenia și zona montană, recomandarea este de planificare prudentă „după controlul umezelii și al precipitațiilor locale”, deoarece pot apărea ploi izolate și condiții de umiditate care influențează accesul pe teren și uscarea. Decizii practice pentru 25 iulie: tratamente, cosit, irigare Agronet sintetizează câteva direcții de lucru, cu accent pe evitarea riscurilor operaționale: Tratamente: nu sunt recomandate în Transilvania; în celelalte regiuni depind de vânt, ploaia apropiată și uscarea frunzei. Cosit, uscare și balotat: evitarea angajării lucrării în Transilvania și zona montană fără confirmarea unui interval uscat; în Maramureș și Moldova se cere verificarea rouăi și a umezelii rămase pe masa vegetală. Irigare: decizia se ia după verificarea umidității solului și a ploii locale; evapotranspirația (pierdere de apă prin evaporare și transpirația plantelor) rămâne relevantă mai ales în vest, sud și Dobrogea, în special acolo unde depășește 4 mm. Până la buletinul de dimineață, punctul de urmărit rămâne dacă aversele lasă umezeală pe frunză sau modifică accesul, în special în Transilvania, Moldova, Muntenia și zona montană; în zonele mai uscate, miza este pregătirea logistică a recoltării și transportului, cu verificarea la plecare a vântului local și a condițiilor de depozitare. [...]