Știri
Știri din categoria Agricultură
Crescătorii de animale care cer subvenții APIA în 2026 trebuie să respecte un set de obligații administrative și de conformitate, iar nerespectarea lor poate atrage sancțiuni și blocaje la plată, potrivit unei sinteze publicate de AgroInfo, pe baza informațiilor furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).
Miza practică pentru fermieri este că aceste cerințe nu vizează doar depunerea cererii „la timp”, ci și calitatea datelor declarate, actualizarea rapidă a informațiilor și acceptarea controalelor și a prelucrării datelor în sistemele folosite de stat pentru verificări.
Conform listei prezentate, crescătorii de animale care solicită subvenții pe cap animal și pe hectar trebuie, între altele:
Materialul mai arată că beneficiarii trebuie:
Un element explicit menționat este riscul de sancțiuni în cazul completării cu date nereale, în contextul trimiterii la articolele 320–328 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (cu modificările și completările ulterioare).
Recomandate
APIA a început deblocarea cererilor de plată blocate pentru subvențiile aferente anului trecut , după ce a rezolvat în sistem situațiile fermierilor sancționați de Inspectoratele Teritoriale de Muncă (ITM) în baza noilor reguli de „condiționalitate socială”, potrivit Agrointel . Miza este una operațională și de cash-flow: fermierii vizați au rămas în afara avansului și a plăților finale, iar acum ar urma să primească banii în zilele următoare, după autorizare. Deblocarea a început marți, 21 aprilie, pentru fermierii care au fost controlați și sancționați de ITM, ceea ce le-a generat „o situație nouă” în softul informatic al agenției de plăți, pe fondul aplicării criteriilor de condiționalitate socială. Conform informațiilor publicate, după deblocarea cererilor și autorizarea plăților, sumele ar trebui să ajungă în conturile fermierilor „în următoarele zile”. Publicația notează că ar fi vorba de mai puțin de 100 de fermieri aflați în această situație. De ce au fost blocate cererile Din anul trecut, APIA și ITM au un protocol de colaborare pentru verificările legate de condiționalitatea socială (set de cerințe privind respectarea unor obligații sociale, care pot influența acordarea subvențiilor). În baza unui document oficial cu grile de sancțiuni, producătorii agricoli pot ajunge, în cazuri grave și repetate, la sancțiuni de până la 100%. La începutul anului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis informații despre blocajul apărut: fermierii sancționați de ITM nu au intrat nici la avans, nici la plățile finale, până la clarificarea cadrului de aplicare în sistem. Ce urmează pentru fermierii vizați Secretarul de stat MADR Emil Dumitru declara, la emisiunea Agrostrategia (TVR 1) din 12 ianuarie, că ordinul necesar pentru implementarea sancțiunilor urma să fie adoptat, astfel încât fermierii să poată fi introduși la plățile regulate, cu aplicarea unei sancțiuni. În acest context, deblocarea începută pe 21 aprilie indică faptul că APIA a trecut la operarea efectivă a acestor cazuri în sistem, iar plățile ar urma să fie făcute după autorizare, în perioada imediat următoare. [...]
Întârzierile la plățile APIA pentru campania 2025 și incertitudinile pentru 2026 pun presiune directă pe lichiditatea fermelor și alimentează un lanț de blocaje care se vede deja în decizii de reducere a activității și vânzări de active, potrivit AgroInfo . Pe fondul creșterii taxelor și al scumpirii inputurilor , tot mai mulți agricultori iau în calcul închiderea exploatațiilor sau tăieri drastice ale operațiunilor. Publicația descrie întârzierile subvențiilor ca o problemă care depășește „birocrația”: lipsa banilor în perioade-cheie (pregătirea terenurilor, cumpărarea de semințe și combustibil) reduce capacitatea fermierilor de a lucra la timp, iar efectul se propagă în tot lanțul agricol. În practică, fermierii ajung să se împrumute sau să amâne lucrări esențiale, chiar dacă „la nivel oficial sunt anunțate sume importante pentru sprijin”. Presiune pe marje: taxe mai mari și costuri de producție în creștere Pe lângă subvențiile întârziate, AgroInfo indică majorarea impozitelor și contribuțiilor ca factor care apasă suplimentar pe marjele de profit, deja afectate de volatilitatea pieței. Pentru fermele mici și medii, care „funcționează la limită”, orice creștere de taxe poate înclina balanța spre insolvență. În același timp, costurile de producție sunt prezentate ca „explozive”, cu scumpiri pe mai multe linii: îngrășăminte mai scumpe; motorină mai scumpă; costuri mai mari cu energia și transportul. În acest context, publicația notează că, în multe cazuri, producția a devenit nerentabilă, iar pierderile pe hectar sunt tot mai greu de acoperit. Ieșiri din piață și concentrare: vânzări de terenuri, utilaje și ferme „la cheie” Un efect vizibil în 2026, potrivit articolului, este accelerarea ieșirilor din piață prin vânzarea activelor. AgroInfo enumeră trei direcții principale: vânzarea terenurilor agricole, uneori sub valoarea reală; renunțarea la utilaje, inclusiv echipamente relativ noi; scoaterea la vânzare a unor ferme complete, „la cheie”, cu infrastructură și contracte. Motivația diferă: pentru unii, vânzarea este o soluție de evitare a acumulării de datorii; pentru alții, o decizie de retragere dintr-un sector perceput ca instabil. Publicația avertizează însă că fenomenul poate duce la o concentrare mai mare a terenurilor în favoarea investitorilor sau a fermelor mari, în detrimentul fermierilor mici și independenți. Efecte în lanț și risc pe termen mediu Dincolo de ferme, reducerea suprafețelor cultivate, amânarea investițiilor sau suspendarea activității afectează și „ecosistemul agricol” – furnizori, transportatori, procesatori, potrivit aceleiași surse. AgroInfo leagă această dinamică și de un risc mai larg: dacă tendința continuă, România ar putea vedea scăderea producției interne, creșterea dependenței de importuri și presiuni în sus asupra prețurilor alimentelor. Publicația mai notează că dispariția fermelor mici și medii ar reduce diversitatea producției și ar afecta echilibrul din mediul rural. [...]
APIA reia de săptămâna viitoare autorizările la plată, inclusiv pentru sprijinul cuplat vegetal, cu un volum anunțat de peste 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) , într-un moment în care ritmul de utilizare a plafonului FEGA este deja avansat, potrivit Agrointel . Informația a fost transmisă de secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru , într-o postare pe Facebook. Reluarea autorizărilor vizează, conform declarațiilor oficialului, schemele de sprijin cuplat din sectorul vegetal și schema pentru porumb siloz. Emil Dumitru a indicat că „gradul de utilizare a plafonului FEGA a ajuns la 86,67% din totalul alocat”, iar pentru sprijinul de bază pentru venit (BISS) „procentul de utilizare este de 94,76%”. Ce plăți sunt anunțate pentru săptămâna viitoare Din informațiile prezentate, APIA ar urma să autorizeze la plată: schemele de sprijin cuplat din sectorul vegetal; schema pentru porumb siloz, „în valoare de peste 100 de milioane de euro” (aprox. 500 milioane lei). Ordin cu cuantumuri unitare pentru cererile depuse în 2025 Secretarul de stat a mai anunțat că a semnat Ordinul MADR nr. 141/24.04.2026, prin care au fost stabilite cuantumurile unitare pentru mai multe scheme de sprijin aferente cererilor depuse în 2025. În lista menționată intră sprijinul redistributiv, sprijinul destinat tinerilor fermieri și intervenții din sectorul vegetal și zootehnic. Termenul-limită rămâne 30 iunie, dar depinde de controale și acte normative În același context, Emil Dumitru a arătat că efectuarea plăților este condiționată de finalizarea controalelor și de adoptarea actelor normative necesare, însă termenul legal prevăzut de legislația europeană rămâne 30 iunie. Agrointel mai notează că, la nivelul MADR, Florin Barbu și-a depus pe 23 aprilie demisia din funcția de ministru, dar aceasta nu era „oficializată” la momentul publicării, nefiind publicat în Monitorul Oficial numele unui ministru interimar. [...]
Plățile APIA pentru Campania 2025 rămân în calendarul legal, cu termen-limită 30 iunie , iar pentru o parte din scheme urmează noi autorizări „săptămâna viitoare”, potrivit unei informări transmise de secretarul de stat Emil Dumitru (MADR), citată de Agrointel . Mesajul are miză operațională directă pentru fermieri, într-un moment în care fluxul de numerar din subvenții influențează lucrările de sezon și achizițiile de inputuri. Dumitru afirmă că procesul de autorizare și efectuare a plăților aferente Campaniei 2025, derulat în cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027 , continuă „conform calendarului stabilit de legislația europeană și națională”. Oficialul a reamintit că termenul legal pentru autorizările APIA este 30 iunie și a condiționat ritmul plăților de finalizarea controalelor și de adoptarea actelor normative necesare. „În funcție de finalizarea controalelor și de adoptarea actelor normative necesare, plățile vor fi efectuate în termenul legal prevăzut de legislația europeană, până la 30 iunie.” Ce scheme intră la autorizare în perioada următoare Conform declarațiilor lui Emil Dumitru, „numeroase intervenții” finanțate din FEGA și FEADR au fost deja autorizate la plată. Totodată, el a indicat două repere de execuție bugetară: gradul de utilizare a plafonului FEGA: 86,67% din totalul alocat; pentru sprijinul de bază pentru venit (BISS): 94,76% utilizare. Pentru perioada imediat următoare, Dumitru a transmis că „săptămâna viitoare” ar urma să fie autorizate la plată: schemele de sprijin cuplat din sectorul vegetal; schema pentru porumb siloz , „în valoare de peste 100 de milioane de euro” (aprox. peste 500 milioane lei). Ordin MADR cu cuantumuri unitare și context instituțional Oficialul MADR a mai precizat că a semnat Ordinul MADR nr. 141/24.04.2026 , prin care au fost stabilite cuantumurile unitare pentru mai multe scheme de sprijin aferente cererilor depuse în 2025, inclusiv pentru sprijinul redistributiv, sprijinul destinat tinerilor fermieri și intervenții din sectorul vegetal și zootehnic. În același timp, articolul notează un context de instabilitate la vârful ministerului: Florin Barbu și-a depus demisia din funcția de ministru, dar aceasta nu era „oficializată” la momentul publicării, iar numele ministrului interimar, Tanczos Barna, nu era publicat în Monitorul Oficial. [...]
Apariția unui nou focar de variolă ovină/caprină în Mureș pune presiune pe fermele din zonă prin riscul de pierderi economice și restricții sanitare , după ce virusul a fost confirmat într-o gospodărie din Voivodeni, potrivit Economica . Autoritățile veterinare au notificat oficial Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (WOAH) , iar deși boala a fost identificată la trei animale pe 15 aprilie, sunt considerate susceptibile 368 de animale. Focarul vine la mai puțin de un an după prima confirmare a virusului în România, în iunie anul trecut, în județul Teleorman. Atunci, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) a confirmat prezența virusului în cinci probe recoltate în cadrul controalelor de rutină ale DSVSA Teleorman, din două exploatații care aveau în total 702 ovine și 31 de caprine. De ce contează pentru sector: boală foarte contagioasă, cu pierderi economice Conform datelor ANSVSA citate în material, variola ovină este o boală virală gravă, cauzată de un virus din familia Poxviridae, cu caracter „foarte contagios”. În practică, asta înseamnă că se poate răspândi rapid într-o turmă și poate genera pierderi economice semnificative pentru crescători. Cum se transmite și unde apar riscurile operaționale Boala se transmite atât prin contact direct între animale infectate și sănătoase, cât și indirect, inclusiv prin lichidul din vezicule și pustule sau prin inhalarea prafului din crustele descuamate. Virusul poate fi răspândit și prin: secreții nazale, oculare și orale; leziuni cutanate rupte; obiecte contaminate (furaje, echipamente). Un element important pentru ferme este că mediul poate rămâne contaminat o perioadă îndelungată, iar materialul subliniază că măsurile de igienă și biosecuritate sunt esențiale, virusul fiind rezistent la uscăciune. [...]
Crescătorii pot pierde subvențiile APIA pe anul curent dacă același efectiv de animale este cerut la plată de doi sau mai mulți solicitanți și situația nu este lămurită în 30 de zile , potrivit AgroInfo , care citează prevederi din ghidul APIA pentru 2026 privind plățile din zootehnie. Miza este una operațională și de cash-flow: în cazul unei suprapuneri de cereri pentru aceleași animale, efectivele respective devin neeligibile la plată în anul curent, ceea ce poate bloca încasarea sprijinului pentru fermierii implicați, chiar dacă restul condițiilor ar fi îndeplinite. Când taie APIA animalele de la plată Conform regulilor prezentate, APIA nu acordă plăți directe în zootehnie „niciunui solicitant” atunci când constată că aceleași efective de animale fac obiectul cererilor depuse de doi sau mai mulți solicitanți, pentru același tip de intervenție. Situația este identificată în cadrul „controalelor administrative încrucișate” (verificări în sistem care compară cererile între ele). Termenul de 30 de zile și consecința: neeligibilitate în anul curent După constatarea suprapunerii, APIA trebuie să notifice solicitanții în termen de 30 de zile calendaristice, iar fermierii au obligația să clarifice situația semnalată. Dacă problema nu se clarifică în 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, efectivele de animale cuprinse în cereri „nu sunt eligibile la plată în anul curent de cerere”. Excepția menționată este cazul în care situația este clarificată de o instanță judecătorească. Exemplu explicit: intervenția ANTZ 8 Materialul indică explicit că aceeași regulă se aplică atunci când mai mulți fermieri solicită același animal pentru intervenția ANTZ 8, situație în care APIA notifică solicitanții, iar neclarificarea în termen duce la neeligibilitatea la plată pentru anul curent (cu aceeași excepție legată de instanță). Alte condiții punctate în ghidul APIA pentru 2026 AgroInfo mai notează că plata directă pentru zootehnie se acordă pentru un efectiv minim de animale stabilit în Planul Strategic 2023–2027 , diferențiat pe tip de intervenție. De asemenea, pentru fermierii care primesc plăți directe cuplate pentru venit în zootehnie (în condițiile prevăzute de HG nr. 1571/2022) și care nu dețin teren sau au sub 1 hectar eligibil, plățile se acordă doar dacă cuantumul total al plăților directe solicitate (înainte de sancțiuni) este de minimum 150 euro (aprox. 750 lei). Sprijinul cuplat pentru venit nu se acordă pentru un număr de animale sub minimul cerut, cu excepția situației în care nerespectarea minimului este cauzată de un singur animal din exploatație afectat de „circumstanță naturală”, conform ghidului APIA citat. [...]
