Știri
Știri din categoria Agricultură
APIA reia „în forță” plățile restante pentru subvențiile pe 2025, după ce Ministerul Finanțelor a pus la dispoziție fondurile necesare, potrivit Agrointel. Miza este una de cash-flow pentru ferme: aproximativ 15.600 de fermieri mai au de primit cel puțin o plată, iar 1.005 dintre ei nu au încasat încă nicio sumă în campania curentă.
Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a explicat că ritmul autorizărilor a fost încetinit în ultimele zile din cauza concentrării instituției pe închiderea campaniei de depunere a cererilor. Campania s-a închis pe 5 iunie, iar de luni, 8 iunie, „prioritatea zero” devine finalizarea tuturor plăților aferente anului 2025.
Conform informațiilor prezentate de șeful APIA, există două categorii principale de beneficiari rămași în așteptare:
În același timp, Pintea a precizat că, în ultimele 10 zile, s-au făcut plăți zilnice, dar „destul de mici”, deoarece resursele administrative au fost direcționate către finalizarea primirii cererilor.
Pentru dosarele rămase blocate, APIA spune că lucrează punctual, la nivel de fermier, pentru a identifica problemele care împiedică autorizarea. Instituția a avut ședințe tehnice cu specialiștii proprii și cu dezvoltatorul software, iar fiecare dosar blocat ar fi fost analizat individual, astfel încât să poată fi introdus la plată.
„S-a luat fiecare dosar blocat în parte și știm la fiecare ce trebuie făcut ca să intre la plată, din cei 15.600 de fermieri.”
Șeful APIA a mai afirmat că sistemul informatic este pregătit pentru reluarea plăților și că sumele necesare au fost puse la dispoziție de ministrul Finanțelor, Tánczos Barna.
Reluarea accelerată a plăților are impact direct asupra lichidității fermelor, într-un moment în care subvențiile reprezintă, pentru multe exploatații, o sursă importantă de finanțare a activităților curente. Din informațiile disponibile în material, APIA își propune să recupereze întârzierile apărute pe fondul închiderii campaniei de depunere a cererilor, cu accent pe fermierii care nu au primit încă nicio plată.
Recomandate
Suspendarea șefilor APIA și ANF deschide o perioadă de interimat într-un moment sensibil pentru derularea plăților și a controalelor din agricultură , după ce Ministerul Agriculturii a aplicat măsuri administrative ca urmare a trimiterii în judecată de către DNA a conducerii celor două instituții, potrivit Ziarul Financiar . Ministrul Agriculturii a dispus suspendarea directorului general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , Adrian Pintea, și încetarea exercitării temporare a funcției de director general al Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) , Romeo Șoldea. Cei doi au fost trimiși în judecată de DNA într-un dosar care vizează presupuse fapte de abuz în serviciu și instigare la abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, cei doi ar fi facilitat transferul și ulterior mutarea pe un post de control fitosanitar a unei persoane care nu îndeplinea condițiile legale de ocupare a funcției. Conducere interimară până la 31 iulie 2026 Pentru „asigurarea continuității activității”, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a numit conduceri interimare până la 31 iulie 2026: La APIA , atribuțiile de director general vor fi preluate de Kerekes Melinda Klara , director al Direcției Economice. La ANF , atribuțiile vor fi exercitate de Ramona Ionela Nechifor , director general adjunct, și de Manole Filofteia , director al Laboratorului Național Fitosanitar. Baza legală invocată de minister Ministerul Agriculturii precizează că măsurile au fost dispuse în conformitate cu art. 513 alin. (1) lit. l) din Codul administrativ , ca urmare a comunicării oficiale primite din partea DNA. Pentru fermieri și companiile din lanțul agroalimentar, schimbarea conducerii la APIA și ANF înseamnă, pe termen scurt, o funcționare în regim de interimat a două instituții-cheie: una care gestionează plăți și intervenții în agricultură, cealaltă cu rol în controlul fitosanitar. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre eventuale efecte imediate asupra calendarului operațional. [...]
Două scheme de ajutor de stat pentru crescătorii de bovine și suine, cu un buget total de peste 65 milioane euro, au trecut de Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților , dar plățile depind în continuare de aprobarea Comisiei Europene și de pașii finali din Parlament, potrivit AGRO TV . Măsurile sunt gândite ca o compensare parțială a pierderilor generate de creșterea costurilor de producție, în special la îngrășăminte și combustibili, pe fondul efectelor economice ale crizei din Orientul Mijlociu. Schemele ar urma să acopere activitatea fermelor zootehnice derulată în perioada 1 martie – 31 decembrie 2026, iar sprijinul ar putea fi acordat până la finalul anului, după avizul Comisiei Europene. Ce sume sunt prevăzute și cum ar urma să fie finanțate După amendamentele adoptate în comisie, plafoanele maxime sunt: Suine: 11,54 milioane euro (aprox. 58 milioane lei), bani care ar urma să vină din suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Bovine: 54,4 milioane euro (aprox. 277,18 milioane lei), finanțare prin aceeași procedură bugetară. În ambele cazuri, Guvernul ar urma să adopte hotărârile necesare în termen de zece zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a actelor normative. Condiția-cheie: aprobarea Comisiei Europene și implementarea prin APIA Schema va fi notificată Comisiei Europene în baza articolului 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, iar implementarea la nivel național ar urma să fie făcută prin centrele județene și locale ale APIA . Președintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, deputatul Ionel Ciunt, a indicat că măsurile se bazează pe cadrul temporar de ajutor de stat adoptat de Comisia Europeană în contextul crizei din Orientul Mijlociu, care permite granturi temporare pentru sectoarele afectate de scumpirile la energie, combustibili și îngrășăminte. Termenul-limită până la care ajutoarele pot fi acordate este 31 decembrie 2026 , iar plafonul maxim pe beneficiar este de 50.000 euro (aprox. 252.000 lei), conform regulilor europene aplicabile. Ce urmează în Parlament Inițiativele au fost deja adoptate de Senat, în procedură de urgență. Înainte de votul final în plenul Camerei Deputaților, proiectele trebuie să primească și raportul Comisiei pentru buget, ultimul pas parlamentar înainte de trimiterea la promulgare. [...]
Fermierii ar putea recupera acciza la motorină în cel mult trei luni , față de până la opt luni în prezent, dacă Ministerul Finanțelor acceptă propunerea vicepremierului și ministrului interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , potrivit Newsweek . Miza este una de cash-flow: banii se întorc mai repede în ferme, fără ca oficialul să indice un impact bugetar suplimentar. Tánczos Barna spune că va înainta o propunere către Ministerul Finanțelor pentru ca rambursarea accizei să se facă „în maximum trei luni”, astfel încât agricultorii să nu mai aștepte „și până la opt luni” după prima cheltuială. De ce contează: presiunea de lichiditate din agricultură În explicația ministrului interimar, problema nu este nivelul accizei în sine, ci întârzierea cu care statul returnează banii, ceea ce blochează resurse financiare în exploatații. „Agricultura suferă din cauza acestei probleme, suferă din cauza faptului că acciza la motorină se plăteşte doar la 8 luni după prima cheltuială.” Oficialul a dat și un exemplu de calendar: dacă acciza este plătită în ianuarie, rambursarea poate veni abia în august, situație pe care o numește „incorect[ă] faţă de fermieri”. Ce urmează: discuții la Finanțe și plăți pentru trimestrul I În paralel, în „următoarele zile” ar urma să se facă plata ajutorului de stat pentru consumul de motorină din primul trimestru, iar actul normativ ar urma să fie discutat „cel mai probabil” în ședința de Guvern de joi, conform informațiilor din articol. Tánczos Barna a mai spus că a cerut sprijinul premierului interimar Ilie Bolojan pentru o soluție „mult mai eficientă” în același buget, potrivit Digi24.ro , insistând că prioritatea este accelerarea plăților, nu creșterea sumelor. [...]
Ministerul Agriculturii a instalat conduceri interimare la APIA și ANF până la 31 iulie 2026, pentru a evita blocaje în plăți și controale , după suspendarea lui Adrian Pintea și încetarea mandatului temporar al lui Romeo Șoldea, potrivit Agronet . La Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), atribuțiile directorului general au fost preluate de Kerekes Melinda Klara , director al Direcției Economice. La Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF), conducerea este asigurată de Ramona Ionela Nechifor, director general adjunct, și de Manole Filofteia, director al Laboratorului Național Fitosanitar. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) spune că numirile sunt interimare și urmăresc continuitatea activității celor două instituții. De ce contează: continuitatea plăților APIA și a controalelor din campaniile 2025–2026 Schimbarea de la vârful APIA nu modifică regulile de eligibilitate, cuantumurile sau obligațiile fermierilor, însă miza este operațională: agenția trebuie să continue activitățile curente care condiționează fluxul de subvenții și servicii pentru fermieri. Conform informațiilor din articol, APIA are în derulare, între altele: autorizarea plăților rămase din Campania 2025; controalele aferente Campaniei 2026; pregătirea avansurilor pentru cererile depuse în 2026; eliberarea adeverințelor pentru credite; rambursarea accizei la motorină; administrarea schemelor de sprijin pentru sectorul zootehnic. Contextul este cu atât mai sensibil cu cât există deja întârzieri la unele intervenții: aproximativ 3.000 de fermieri ar putea primi abia în toamnă anumite subvenții aferente Campaniei 2025 , pe fondul problemelor informatice și al calculelor realizate manual pentru o parte dintre dosare, mai notează publicația (cu trimitere la un material anterior). Suspendarea, legată de trimiterea în judecată comunicată de DNA MADR arată că suspendarea lui Adrian Pintea din funcția de director general al APIA și încetarea exercitării temporare a funcției de director general al ANF de către Romeo Șoldea au venit după comunicarea oficială privind trimiterea celor doi în judecată de Direcția Națională Anticorupție (DNA), informație relatată și de Ziarul Financiar (link în sursa Agronet). Ministerul a invocat articolul 513 alineatul (1) litera l) din Codul administrativ, care reglementează suspendarea de drept a raportului de serviciu în anumite situații în care un funcționar public este trimis în judecată. În dosar, procurorii susțin că transferul și mutarea unei persoane pe un post cu atribuții de control fitosanitar ar fi fost făcută deși aceasta nu îndeplinea condițiile de studii și pregătire. Cei doi sunt acuzați de presupuse fapte de abuz în serviciu și instigare la abuz în serviciu; trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției, care poate fi decisă doar prin hotărâre judecătorească definitivă. ANF: activitatea curentă și obligațiile rămân neschimbate La ANF, atribuțiile de conducere au fost împărțite între Ramona Ionela Nechifor și Manole Filofteia. Autoritatea coordonează controlul produselor pentru protecția plantelor, supravegherea organismelor dăunătoare, inspecțiile fitosanitare, laboratoarele de specialitate și certificarea necesară circulației unor plante și produse vegetale. Potrivit articolului, schimbarea conducerii nu suspendă autorizațiile, controalele sau obligațiile aplicabile fermierilor și operatorilor economici: registrele de tratamente, condițiile de utilizare a produselor pentru protecția plantelor și cerințele fitosanitare rămân în vigoare. Ministerul Agriculturii nu a precizat ce soluție va fi aplicată după 31 iulie 2026; până la o nouă decizie, conducerile interimare trebuie să asigure funcționarea curentă a APIA și ANF, fără întreruperea plăților, controalelor și serviciilor destinate fermierilor. [...]
Refuzul șefului ANSVSA de a demisiona menține tensiunea într-un dosar cu miză de export până la final de 2026 , în condițiile în care crescătorii de ovine cer deblocarea livrărilor către țări terțe și despăgubiri, potrivit AGRO TV . Alexandru Bociu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a declarat joi că nu intenționează să își dea demisia, deși crescătorii de ovine au protestat în fața instituției. El a susținut că mandatul său a adus rezultate pentru zootehnie și că nu are motive să renunțe la funcție. „Nu am niciun motiv să-mi dau demisia.” Contextul: interdicție de export prelungită până la 31 decembrie 2026 Declarațiile vin pe fondul nemulțumirilor legate de prelungirea interdicției privind exportul de ovine și caprine către țările terțe până la 31 decembrie 2026. Fermierii reclamă pierderi și cer măsuri care să reducă impactul economic al blocajului. Ce cer crescătorii de ovine Protestatarii solicită, conform sursei: deblocarea exporturilor de ovine și caprine către țări terțe; despăgubiri integrale pentru pierderile suferite; vaccinarea împotriva antraxului pe cheltuiala statului; demiterea persoanelor considerate responsabile pentru gestionarea crizei generate de pesta micilor rumegătoare . Poziția ANSVSA: decizie „disproporționată”, apel la colaborare Bociu a calificat decizia Comisiei Europene de blocare a exporturilor drept „disproporționată”, dar a făcut apel la colaborare între autorități și fermieri pentru depășirea situației. În apărarea mandatului său, șeful ANSVSA a invocat faptul că România ar fi redevenit lider european la exportul de ovine și caprine și că au fost deschise sau redeschise piețe externe precum SUA, China, Vietnam, Arabia Saudită, Algeria, Tunisia și Kuweit. Totodată, a menționat reducerea semnificativă a focarelor de pestă porcină africană în perioada mandatului său. [...]
Un focar de Cyclospora lovește simultan cererea și oferta de salată iceberg în SUA, împingând costurile în sus și tăind vânzări în restaurante , potrivit Mediafax . Autoritățile sanitare investighează o posibilă legătură între îmbolnăviri și salata iceberg mărunțită servită în restaurante, iar consumatorii evită tot mai des preparatele care o conțin. Efect economic imediat: vânzări mai mici în lanțurile de restaurante Lanțul Taco Bell este indicat ca fiind printre cele mai afectate, după ce ancheta ar fi arătat salata iceberg mărunțită ca posibilă sursă. Compania a retras produsul din toate restaurantele, iar furnizorul a rechemat loturile suspecte de contaminare. Impactul se vede și în rezultate: compania-mamă Yum Brands a anunțat că vânzările au scăzut cu 2% în perioada iulie–septembrie, după ce în trimestrul precedent crescuseră cu 7%. Efectele se extind și dincolo de companiile vizate direct de investigație. Chipotle Mexican Grill a transmis că se așteaptă la vânzări mai mici decât estimase inițial, pe fondul evitării de către clienți a preparatelor cu salată. Presiune pe preț: salata era deja mai scumpă din cauza vremii Focarul vine într-un an dificil pentru cultivatorii de salată din SUA. Temperaturile neobișnuit de ridicate din Arizona, unul dintre principalele state producătoare, au afectat recoltele și au redus oferta. Pe acest fond, americanii au plătit în medie cu 33% mai mult pentru salata proaspătă decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor oficiale. La scumpiri au contribuit și costurile mai mari de transport și refrigerare. Context: ce este Cyclospora și de ce contează pentru lanțul alimentar Cyclospora cayetanensis este un parazit microscopic care provoacă ciclosporiază, o infecție intestinală transmisă prin alimente sau apă contaminate. În material se menționează că focarul a îmbolnăvit mii de persoane, iar autoritățile sanitare continuă investigația privind sursa exactă. Pentru industrie, combinația dintre retrageri/rechemări, schimbarea comportamentului de consum și scăderea producției din motive meteo amplifică volatilitatea pe un produs de bază, cu efecte directe în costurile și vânzările din segmentul de restaurante. [...]
