Știri
Știri din categoria Agricultură
Prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază riscă să împingă fermele de lapte pe pierdere, pe fondul unei presiuni care se transmite din retail către procesatori și, în final, către fermieri, potrivit Digi24.
Miza imediată este una de reglementare cu efect economic: deputații discută prelungirea plafonării adaosului comercial pentru 17 categorii de produse alimentare până la finalul anului 2026. Propunerea a primit aviz favorabil în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților și urmează să intre la vot final în plen. Pe listă sunt, între altele, pâinea albă simplă, laptele de consum, ouăle, carnea proaspătă de pui și porc, fructele și legumele vrac.
Ionuț Lupu, reprezentant al unei asociații de fermieri, susține că intervențiile statului în piață produc „distorsiuni grave”, iar costul real ajunge să fie suportat de veriga cea mai slabă din lanț.
„Orice intervenție a statului în filiera de produs conduce la distorsiuni grave. Presiunea este foarte mare realizată de către stat prin aceste reglementări asupra retailerului. Ulterior el va presa pe zona de procesare, zona fabricii, care ulterior va veni cu o presiune pe fermier.”
În această logică, plafonarea adaosului nu rămâne doar o limitare a marjelor din comerț, ci se transformă într-o negociere mai dură pe prețul materiei prime, cu efect direct asupra veniturilor fermierilor.
Potrivit lui Lupu, fermierii ajung să vândă laptele sub costurile de producție. El indică un interval de preț încasat de fermier între 0,8 și 1,8 lei pe litru, în funcție de contract, în timp ce costul de producție ar depăși 2,3–2,4 lei pe litru.
„Mulți dintre colegii noștri au această presiune când 60-70% din lapte mai este achiziționat și 30-40% nu se mai află sub acoperirea unui contract, laptele fiind luat la prețuri derizorii de 0,8 lei și chiar sub 0,8 lei pe litru.”
În paralel, el pune presiunea pe piață și pe seama importurilor ieftine din regiune, menționând cantități mari de lapte în Ungaria, rămase fără piețe tradiționale de desfacere, ceea ce ar împinge prețurile în jos și în România.
Un alt semnal operațional invocat este retragerea unor procesatori din anumite zone de colectare. Exemplul dat este județul Suceava, unde „peste o mie de mici fermieri” ar fi rămas fără contracte de colectare după retragerea procesatorului cu care lucrau.
În același context, reprezentantul fermierilor afirmă că o parte dintre fermieri încă așteaptă plata subvențiilor aferente anului 2025, susținând că APIA nu a reușit să finalizeze plățile pentru mulți dintre marii fermieri. Potrivit estimărilor organizației menționate, doar membrii asociației ar mai avea de primit aproximativ 30 de milioane de euro (aprox. 150 milioane lei).
„Este strigător la cer ca, în condițiile în care piața este atât de dificilă, noi să stăm și să așteptăm efectuarea plăților pentru anul 2025.”
Decizia legislativă privind prelungirea plafonării adaosului comercial urmează să fie luată la votul final din plenul Camerei Deputaților. Pentru sectorul laptelui, fermierii avertizează că, în lipsa unor corecții care să evite împingerea prețului materiei prime sub cost, efectul poate fi accelerarea pierderilor și creșterea numărului de ferme care rămân fără contracte de colectare.
Recomandate
APIA reia „în forță” plățile restante pentru subvențiile pe 2025 , după ce Ministerul Finanțelor a pus la dispoziție fondurile necesare, potrivit Agrointel . Miza este una de cash-flow pentru ferme: aproximativ 15.600 de fermieri mai au de primit cel puțin o plată, iar 1.005 dintre ei nu au încasat încă nicio sumă în campania curentă. Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea , a explicat că ritmul autorizărilor a fost încetinit în ultimele zile din cauza concentrării instituției pe închiderea campaniei de depunere a cererilor. Campania s-a închis pe 5 iunie, iar de luni, 8 iunie, „prioritatea zero” devine finalizarea tuturor plăților aferente anului 2025. Cine sunt fermierii rămași la plată și ce se schimbă de acum Conform informațiilor prezentate de șeful APIA, există două categorii principale de beneficiari rămași în așteptare: aproximativ 15.600 de fermieri care mai au de primit cel puțin o plată pentru 2025; circa 1.005 fermieri care nu au încasat „niciun leu” în campania curentă și pentru care, de luni, plățile devin prioritatea imediată. În același timp, Pintea a precizat că, în ultimele 10 zile, s-au făcut plăți zilnice, dar „destul de mici”, deoarece resursele administrative au fost direcționate către finalizarea primirii cererilor. Blocaje tehnice și autorizări „dosar cu dosar” Pentru dosarele rămase blocate, APIA spune că lucrează punctual, la nivel de fermier, pentru a identifica problemele care împiedică autorizarea. Instituția a avut ședințe tehnice cu specialiștii proprii și cu dezvoltatorul software, iar fiecare dosar blocat ar fi fost analizat individual, astfel încât să poată fi introdus la plată. „S-a luat fiecare dosar blocat în parte și știm la fiecare ce trebuie făcut ca să intre la plată, din cei 15.600 de fermieri.” Șeful APIA a mai afirmat că sistemul informatic este pregătit pentru reluarea plăților și că sumele necesare au fost puse la dispoziție de ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. De ce contează Reluarea accelerată a plăților are impact direct asupra lichidității fermelor, într-un moment în care subvențiile reprezintă, pentru multe exploatații, o sursă importantă de finanțare a activităților curente. Din informațiile disponibile în material, APIA își propune să recupereze întârzierile apărute pe fondul închiderii campaniei de depunere a cererilor, cu accent pe fermierii care nu au primit încă nicio plată. [...]
Agenția Națională pentru Zootehnie începe controale la prim-cumpărătorii de lapte, cu amenzi de până la 2.000 lei , într-o acțiune care vizează contractele, trasabilitatea și raportările lunare din lanțul de colectare, potrivit Agrointel . Inspectorii ANZ verifică respectarea condițiilor de înregistrare și funcționare ale prim-cumpărătorilor de lapte, în baza legislației în vigoare. Instituția spune că urmărește „protejarea producătorilor corecți” și menținerea unui sector „bazat pe calitate, trasabilitate și profesionalism”. „Verificăm contracte, trasabilitate, evidențe contabile, declarații lunare, cantități achiziționate și corectitudinea datelor raportate. Pentru că în zootehnie, cifrele nu înseamnă doar documente”, a anunțat ANZ. Ce înseamnă controlul, concret, pentru prim-cumpărători Conform definiției legale citate, prim-cumpărătorul este întreprinderea (sau grupul de întreprinderi) care cumpără lapte crud de la producători pentru operațiuni precum colectare, ambalare, depozitare, răcire sau transformare, inclusiv în baza unui contract, ori pentru a-l ceda mai departe către procesatori. ANZ indică faptul că acțiunea de control are mai multe etape, de la verificarea documentelor și pregătirea controlului, la controlul efectiv și, dacă este cazul, sancțiuni. Amenzi prevăzute de Legea 297/2013 Dacă sunt constatate abateri contravenționale, ANZ poate aplica amenzi (Legea 297/2013, cu modificările și completările ulterioare), inclusiv pentru: livrarea de lapte crud între producător și prim-cumpărător fără contract scris: amendă de la 1.500 la 2.000 lei; refuzul prim-cumpărătorului de a permite controlul sau de a pune la dispoziție documentele necesare: amendă de la 500 la 1.000 lei; neutilizarea unui sistem de evidență care să includă balanța intrărilor și ieșirilor pentru cantitățile de lapte și grăsime: amendă de la 500 la 1.000 lei; netransmiterea lunară către autoritatea competentă a informațiilor privind cantitatea de lapte crud livrată: amendă de la 500 la 1.000 lei. Cine poate suspenda activitatea și retrage avizul Pe lângă amenzile aplicate de ANZ, suspendarea activității de prim-cumpărător și retragerea avizului de înregistrare în registrul prim-cumpărătorilor sunt decise de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), conform precizărilor din articol. [...]
Închiderea campaniei APIA 2026 indică o consolidare a fermelor , după ce suprafața declarată a crescut, iar numărul cererilor a scăzut, mai ales la exploatațiile sub 5 hectare, potrivit Economedia . Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna , a anunțat că pentru subvențiile APIA aferente anului 2026 au fost depuse 671.334 de cereri de plată , pentru o suprafață totală de 9.766.322 de hectare . Comparativ cu anul trecut, suprafața declarată a crescut, în timp ce numărul cererilor a scăzut. Ce semnalează scăderea numărului de cereri Potrivit ministrului, diminuarea cererilor este vizibilă „în special în cazul terenurilor mai mici de 5 hectare”, iar această evoluție „reflectă procesul de comasare a terenurilor agricole și consolidarea exploatațiilor”, considerat important pentru creșterea competitivității agriculturii românești. Implicații operaționale: termenul de depunere s-a închis APIA le reamintise anterior fermierilor că termenul-limită pentru depunerea cererilor în Campania 2026 a fost 5 iunie 2026 , inclusiv. După această dată, cererile nu mai pot fi depuse, iar fermierii riscau să piardă sprijinul financiar acordat prin schemele și măsurile gestionate de agenție. [...]
Campania APIA pentru subvențiile din 2026 s-a închis cu 671.334 de cereri, iar scăderea numărului de solicitări pe terenurile sub 5 hectare sugerează accelerarea comasării și a consolidării exploatațiilor , un indicator cu miză economică pentru eficiența și competitivitatea agriculturii, potrivit Antena 3 . Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna , a anunțat încheierea campaniei de depunere a cererilor de plată pentru subvențiile APIA aferente anului 2026. Conform datelor prezentate de acesta, au fost depuse 671.334 de cereri pentru o suprafață totală de 9.766.322 de hectare. În comparație cu anul trecut, suprafața declarată a crescut, în timp ce numărul cererilor a scăzut, „în special în cazul terenurilor mai mici de 5 hectare”. Ministrul a legat această evoluție de „procesul de comasare a terenurilor agricole și consolidarea exploatațiilor”, pe care îl consideră esențial pentru creșterea competitivității agriculturii românești. Ce înseamnă, practic, pentru sector Din perspectiva funcționării pieței agricole, combinația dintre suprafață declarată mai mare și mai puține cereri indică o concentrare a exploatării terenurilor: mai puține entități ajung să gestioneze suprafețe mai mari. Dacă tendința se confirmă și în anii următori, efectele pot fi vizibile în: organizarea producției (exploatații mai mari, mai ușor de mecanizat și planificat); costuri și productivitate (posibilă eficientizare prin scară); accesul la finanțare și investiții (ferme consolidate, cu capacitate mai mare de cofinanțare). Termen-limită și pașii următori APIA a reamintit anterior că termenul-limită pentru depunerea cererilor în Campania 2026 a fost 5 iunie 2026, inclusiv, iar după această dată cererile nu mai pot fi depuse. În același context, fermierii au fost îndemnați să depună la timp documentația pentru a evita pierderea sprijinului financiar acordat prin schemele și măsurile gestionate de agenție. Tanczos Barna a transmis și mulțumiri angajaților APIA din aparatul central și din centrele județene și locale pentru finalizarea campaniei. [...]
APIA a închis depunerea cererilor pentru subvențiile 2026, iar datele arată o comasare în accelerare. Potrivit Agrointel , agenția a încheiat campania de primire a cererilor de plată pe 5 iunie, fără posibilitatea depunerii cu întârziere, iar bilanțul indică mai puține cereri, dar o suprafață totală mai mare solicitată la plată. Fermierii au putut depune solicitările pentru plățile pe hectar și pe animale până vineri, 5 iunie. Directorul general al APIA, Adrian Pintea, a prezentat finalul campaniei ca pe un rezultat operațional al instituției și a amintit că aceasta este a 20-a campanie de depunere a cererilor gestionată de agenție. Cifrele campaniei: mai puține cereri, mai multe hectare Conform datelor comunicate de șeful APIA, în campania 2026 au fost depuse 671.334 cereri de plată , pentru o suprafață totală de 9.766.322 hectare . Comparativ cu anul precedent: suprafața declarată a crescut cu 38.029 hectare ; numărul cererilor a scăzut cu 37.018 . Adrian Pintea a interpretat scăderea numărului de cereri ca un semn al continuării comasării terenurilor (concentrarea suprafețelor în exploatații mai mari), pe care o consideră favorabilă performanței și competitivității agriculturii. Ce se schimbă pentru fermieri: fără depuneri întârziate O noutate menționată pentru această campanie este că, „pentru prima dată”, fermierii nu mai pot depune cererile cu întârziere , ceea ce mută presiunea administrativă către respectarea strictă a termenului-limită și reduce spațiul de manevră pentru cei care, în alți ani, se bazau pe depuneri după termen. În același mesaj, Pintea a spus că, după reluarea activității sale în cadrul APIA la 29 aprilie, una dintre priorități a fost finalizarea campaniei și a mulțumit atât angajaților agenției, cât și ministrului interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , pentru susținere. [...]
Fermierii români vând laptele în pierdere, pe fondul ieftinirii la poarta fermei și al importurilor mari , în timp ce prețurile la raft rămân ridicate, potrivit unei analize publicate de Economica . În luna mai, prețul mediu al laptelui materie primă în România a coborât pentru prima dată din ianuarie 2024 sub 40 de euro/100 kg, ajungând la 39,01 euro/100 kg (aprox. 1,6 lei/litru), cu 5,2% sub luna anterioară și cu 10,5% sub nivelul din perioada similară a anului trecut, arată datele Comisiei Europene analizate în material. În UE, media este de 42,5 euro/100 kg, cu 19,3% sub anul trecut. Problema, pentru ferme, este că prețul de vânzare a ajuns sub costul de producție. Asociația Crescătorilor de Vaci HolsteinRo spune că fermierii ajung să piardă până la 1 leu la fiecare litru vândut, în condițiile în care „niciun fermier nu poate produce sub doi lei litrul”, iar costurile uzuale sunt de 2–2,4 lei/litru. În același timp, prețurile spot sunt menționate la 0,7–1,9 lei/litru, iar cele din contracte la 1,5–1,9 lei/litru. Importurile ieftine și consumul în scădere apasă pe prețul materiei prime Pe lângă trendul european descendent, HolsteinRo indică drept factor major importurile ieftine, în special din Ungaria, estimate la aproximativ 200.000 de tone. Asociația mai susține că fermierii români, în majoritate mici, au o putere redusă de negociere în relația cu procesatorii, iar consumul nu este stimulat de retail prin reduceri de preț. „Toată lumea clamează că avem o reducere a consumului de 17 spre 20% în ultimele 6 luni, dar se păstrează prețurile foarte ridicate la raft.” Date INS: importuri în creștere, exporturi mult mai mici Datele Institutului Național de Statistică (INS) , citate în analiză, arată că în primul trimestru România a importat peste 84.000 de tone de lapte și smântână neconcentrate (fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori), în valoare de 47 milioane euro (aprox. 235 milioane lei), și a exportat de aproape șapte ori mai puțin în volum. Față de perioada similară din 2025, cantitățile importate au fost cu 39,4% mai mari, iar valorile cu 7,5% mai mari, pe fondul scăderii prețurilor. Din Ungaria au venit circa 67.000 de tone, livrări în creștere cu 35% față de anul trecut; valoarea importurilor din această țară a fost de 30,5 milioane euro (aprox. 153 milioane lei), față de 29,3 milioane euro (aprox. 147 milioane lei) anul trecut. România cere sprijin din „rezerva agricolă”, dar invocă probleme de raportare a datelor Ministrul interimar al Agriculturii, Barna Tanczos, afirmă că a trimis o scrisoare comisarului european pentru a semnala „criza pe piața laptelui” și pentru a cere mobilizarea rezervei agricole, însă susține că România are dificultăți în a explica situația la Bruxelles pe baza unor date statistice corecte, din cauza unei transmiteri „deficitare”. În același context, ministrul a indicat scăderi ale prețului la poarta fermei (ianuarie față de ianuarie 2025: -8,5%; februarie: -5,6%; martie: -10%; aprilie: -10%) și a anunțat verificări privind modul de colectare și introducere a datelor în Observatorul Laptelui, inclusiv prin corelarea raportărilor cu facturile. [...]
