Știri
Știri din categoria Agricultură

Scumpirile la raft rămân un risc în S2, chiar dacă laptele crud se ieftinește, pe fondul costurilor încă ridicate la energie, transport și ambalare și al tensiunilor geopolitice care pot împinge în sus cheltuielile de producție, potrivit unei analize citate de Economica.
În lactate, Comisia Europeană notează că producția de lapte din UE a continuat să crească în 2026 (+4% în primele patru luni), dar pentru a doua jumătate a anului se așteaptă o majorare mai limitată, astfel încât pe întreg anul avansul să ajungă la +2,4% față de 2025. Cererea a rămas „rezilientă”, însă creșterea ofertei a creat premise pentru un preț mai mic la laptele crud; după scăderile începute în ultimul trimestru din 2025, prețurile arată acum semne de stabilizare.
Pentru România, datele din raport indică o scădere a prețului mediu la poarta fermei în aprilie: cu 5,2% față de martie și cu 10,5% sub nivelul din perioada similară a anului trecut (în UE, scăderea anuală a fost de 19,3%). Totuși, analiștii avertizează că prețurile nu vor rămâne neapărat la același nivel, în condițiile în care o posibilă creștere a costurilor cu factorii de producție, alimentată de tensiunile din Orientul Mijlociu, poate eroda marjele fermelor și poate limita creșterea producției în a doua parte a anului.
Pe lanțul de procesare, incertitudinea rămâne ridicată: costurile procesatorilor (energie, transport, ambalare) sunt estimate să rămână la niveluri înalte și să fie transferate parțial în prețurile de consum, iar energia mai scumpă poate amplifica inflația alimentară, potrivit raportului.
Un element distinct pentru piața locală este dinamica volumelor: România este menționată ca „un caz special”, cu cea mai abruptă scădere a cantităților de lapte colectat, de aproximativ 13% în ianuarie–aprilie 2026 față de aceeași perioadă din 2025.
În sectorul cărnii, perspectiva diferă pe categorii:
În ansamblu, mesajul pentru a doua jumătate a anului este că ieftinirea materiei prime (laptele crud) nu garantează automat ieftiniri la raft, în timp ce pe carne presiunea rămâne ridicată la vită și pasăre, iar porcul pare să intre într-o fază mai stabilă din perspectiva prețurilor, conform estimărilor din raportul Comisiei Europene citat.
Recomandate

Companiile care importă sau comercializează în UE produse agricole cu risc de defrișare primesc reguli mai ușor de aplicat și un sistem informatic simplificat , înainte ca Regulamentul UE privind defrișările să devină obligatoriu de la sfârșitul lunii decembrie 2026, potrivit Agronet . Comisia Europeană a adoptat un pachet de măsuri care vizează, pe de o parte, clarificarea listei de produse acoperite de regulament și, pe de altă parte, ajustarea platformei digitale prin care firmele și autoritățile vor transmite și verifica informațiile necesare. Informațiile sunt prezentate de Agronet, care citează AGERPRES . Ce se schimbă în lista de produse vizate După consultări cu întreprinderile, statele membre și alte părți interesate, Comisia a decis să scoată din domeniul de aplicare anumite categorii considerate greu de urmărit sau cu relevanță redusă pentru obiectivele actului normativ. Vor fi eliminate din domeniul de aplicare: pieile de bovine și alte articole din piele; anvelopele reșapate; boabele de soia destinate însămânțării; unele articole din cauciuc vulcanizat; benzile transportoare și de transmisie; scaunele destinate aeronavelor și autovehiculelor. În același timp, lista va fi extinsă cu produse considerate mai direct legate de lanțurile de aprovizionare asociate riscului de defrișare, precum cafeaua solubilă, anumiți derivați ai uleiului de palmier și limbile congelate de bovine. Pentru aceste produse nou introduse, aplicarea va începe de la 30 decembrie 2027, cu un an după termenul general. Modificările privind lista de produse sunt incluse într-un act delegat care nu intră imediat în vigoare: documentul va fi transmis Parlamentului European și Consiliului UE pentru verificare înainte de aplicare. Platforma digitală: mai puțină birocrație, mai mult timp de testare Al doilea pilon al pachetului vizează sistemul informatic folosit pentru transmiterea datelor cerute de regulament. Platforma a fost actualizată pentru a reduce sarcinile administrative, în special pentru microîntreprinderi și operatori mici. Printre schimbările anunțate: declarații simplificate pentru microîntreprinderi; proceduri mai ușor de utilizat pentru operatorii mici; specificații tehnice actualizate pentru conectarea automată a sistemelor informatice; funcții suplimentare care urmează să fie introduse în cursul verii 2026. Sistemul este din nou accesibil din iunie 2026, iar companiile pot testa funcțiile și pot introduce date înainte ca regulile să devină obligatorii. Comisia Europeană susține că această perioadă de pregătire ar trebui să reducă riscul unor blocaje administrative după intrarea în vigoare. De ce contează pentru agricultură și comerț Regulamentul urmărește să împiedice comercializarea în UE a produselor provenite de pe terenuri defrișate sau degradate. În practică, întreprinderile vor trebui să demonstreze că anumite mărfuri și materii prime nu sunt asociate cu distrugerea pădurilor, iar autoritățile vor putea verifica informațiile prin sistemul european dedicat. Comisarul european Jessika Roswall a spus că pachetul aduce mai multă claritate pentru companii, state membre și parteneri internaționali și ar trebui să permită o aplicare mai coerentă și eficientă de la sfârșitul lui 2026, fără a renunța la obiectivul reducerii defrișărilor asociate consumului european. [...]

Comisia Europeană mută zootehnia în zona de „securitate” și pregătește stimulente și investiții, nu reduceri de efective , într-o schimbare de abordare care poate influența direct regulile și finanțarea pentru ferme, potrivit Agronet . Documentul prezentat la Strasbourg tratează creșterea animalelor ca element de securitate alimentară, competitivitate și „autonomie strategică” a UE, după o perioadă în care sectorul era asociat în principal cu emisiile și impactul asupra mediului. În această logică, fermele zootehnice sunt văzute ca infrastructură care susține producția de alimente, menține terenurile agricole în exploatare și reduce riscul abandonului rural, inclusiv în estul Uniunii. Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru coeziune și reforme, Raffaele Fitto, a spus că zootehnia ține de competitivitate și securitate alimentară, nu doar de agricultură. Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen , a indicat dimensiunea economică a sectorului: aproximativ 400 de miliarde de euro anual, șapte milioane de locuri de muncă și un excedent comercial de 37 de miliarde de euro. De ce contează schimbarea: mai puține obligații noi, mai multe stimulente Noua direcție vine după protestele fermierilor din 2024 și 2025, când au fost contestate, între altele, regulile privind poluarea cu azot, reducerea pesticidelor și emisiile de metan, pe motiv că afectează veniturile și viabilitatea exploatațiilor. În anii anteriori, unele state discutaseră reducerea efectivelor pentru obiective climatice: în Țările de Jos s-a analizat diminuarea cu până la o treime, iar în Irlanda a fost discutată sacrificarea a 200.000 de vaci. Strategia actuală se îndepărtează de această abordare și pornește de la ideea că prea puține animale pot deveni o vulnerabilitate economică și alimentară, inclusiv prin creșterea dependenței de importuri. Cum vrea Bruxelles-ul să reducă emisiile fără o țintă de reducere a efectivelor Comisia nu propune, „în această etapă”, o țintă generală de reducere a numărului de animale. Accentul este pus pe intervenții la nivel de fermă și pe stimulente: măsurarea emisiilor la nivelul fiecărei ferme; recompensarea crescătorilor care folosesc aditivi furajeri; selecția animalelor cu emisii mai reduse; investiții în tehnologii pentru diminuarea metanului; stimulente financiare, în locul unor obligații noi. Documentul insistă și pe o măsurare mai precisă a metanului și menționează caracterul „biogenic” al acestuia (metan rezultat din digestia animalelor, parte a unui ciclu natural al carbonului), sugerând o evaluare diferită față de emisiile din combustibili fosili. Investiții de 18 miliarde de euro și o dispută care rămâne deschisă Executivul european estimează nevoia de investiții la aproximativ 18 miliarde de euro, sumă pe care sectorul nu o poate mobiliza singur. Argumentul Comisiei este că obligațiile suplimentare ar putea agrava problemele unei industrii cu profituri reduse, efective în scădere și forță de muncă îmbătrânită. Organizațiile de fermieri au salutat schimbarea: Copa-Cogeca a apreciat că sectorul nu mai este tratat exclusiv ca o sursă de probleme, iar Farm Europe vede strategia ca începutul unei reveniri după ani de mesaje negative. În același timp, organizațiile de mediu contestă abordarea. Peste 30 de grupuri, între care Greenpeace și Biroul European de Mediu, avertizează că noile metode de calcul pot minimaliza impactul climatic al zootehniei și susțin că metanul contribuie la încălzirea globală indiferent de sursă. Strategia evită și recomandări anterioare ale consilierilor științifici ai UE, care propuneau, între altele, diminuarea efectivelor, orientarea consumului către produse vegetale, taxarea emisiilor și eliminarea subvențiilor pentru formele de producție cele mai poluante. Pentru influențarea consumului, Comisia preferă achizițiile publice, mesele din școli și campaniile de promovare a produselor europene, iar Christophe Hansen a spus că Bruxelles-ul nu intenționează să impună diete, ci să păstreze libertatea de alegere a consumatorilor. [...]

Piețele agricole ale UE ar urma să rămână stabile în 2026, dar profitabilitatea fermierilor este tot mai vulnerabilă la costurile cu energia și la secetă , potrivit Agronet , care citează un raport pe termen scurt al Comisiei Europene , preluat de PubAffairs Bruxelles . Deși producția, per ansamblu, este descrisă ca „rezilientă”, marjele sunt puse sub presiune de scumpirea energiei, a îngrășămintelor și a altor inputuri (resurse necesare producției). În paralel, tensiunile comerciale și riscurile climatice rămân factori majori de incertitudine. Prognoze cu „asterisc”: datele nu includ încă efectele valurilor de căldură Publicația notează că estimările trebuie privite cu prudență: datele din raport au fost colectate înaintea valurilor de căldură care afectează în prezent mai multe regiuni agricole europene. Asta înseamnă că eventualele pierderi din cauza temperaturilor extreme și a deficitului de apă nu sunt încă reflectate în cifre. În context macroeconomic, Comisia Europeană estimează o creștere economică reală de 1,1% în UE și o inflație de 3,1%, în principal pe fondul costurilor cu energia. În acest cadru, și prețurile alimentelor sunt așteptate să crească, chiar dacă oferta agricolă rămâne „relativ solidă”. Producția vegetală: cereale aproape de medie, riscuri mai mari la culturile de vară Pentru culturile de iarnă, condițiile sunt considerate favorabile, iar randamentele ar putea depăși media istorică. Mai expuse sunt culturile de primăvară și vară, care pot fi afectate de secetă și temperaturi ridicate, mai ales în zonele vulnerabile la lipsa apei. Estimările Comisiei Europene menționate în material includ: Cereale : 273,7 milioane de tone în sezonul 2026/2027 (revenire spre nivelul mediu, după randamente „neobișnuit de ridicate” în sezonul precedent) Plante oleaginoase : producție în creștere cu 3,1% Culturi proteice : ușoară scădere, dar nivel peste medie Sfeclă de zahăr : producție mai mică, pe fondul reducerii suprafețelor Ulei de măsline : scădere față de revenirea anterioară, dar nivel peste medie în 2025/2026 Zootehnie: plus la lapte și pasăre, minus la vită În zootehnie, producția de lapte este estimată să crească în 2026, susținută de randamente mai bune, ceea ce poate alimenta producția de unt, brânzeturi, zer și lapte praf degresat. Exporturile de lactate ar urma să rămână rezistente, însă evoluția depinde de costurile de producție, care pot limita câștigurile fermierilor și procesatorilor. La carne, producția de pasăre este așteptată să crească, pe fondul cererii ridicate și al prețurilor favorabile. În schimb, producția de carne de vită ar urma să scadă în 2026 și 2027, din cauza reducerii efectivelor de vaci. De ce contează: stabilitatea producției nu garantează stabilitatea veniturilor Materialul indică faptul că miza pentru fermieri nu este doar nivelul producției, ci profitabilitatea : chiar și cu recolte și producție zootehnică stabile, scumpirea inputurilor poate eroda veniturile exploatațiilor. În plus, costurile mai mari se pot transmite mai departe, către procesatori, comercianți și consumatori. Printre principalele riscuri menționate se numără: fenomenele meteo extreme, bolile animalelor, tensiunile comerciale internaționale, conflictul din Orientul Mijlociu și efectele asupra comerțului, creșterea persistentă a costurilor de producție și reducerea resurselor de apă în zonele afectate de secetă. În perioada următoare, următoarele evaluări ale Comisiei Europene vor fi relevante tocmai pentru a vedea în ce măsură valurile de căldură din prezent schimbă estimările, în special la culturile de vară. [...]

Finanțările prin GAL-uri pot ajunge la 200.000 de euro (aprox. 1.000.000 lei) pe proiect, iar în unele zone concurența la depunere este foarte mică , ceea ce crește semnificativ șansele de a prinde bani nerambursabili, potrivit AGRO TV . Oportunitatea vizează proiectele derulate prin Grupurile de Acțiune Locală (GAL), unde au existat sesiuni fără niciun proiect depus sau cu solicitări sub bugetul disponibil. Consultantul în fonduri europene Marian Dumitrache a explicat, în emisiunea „Agricultura la Raport”, că sprijinul nerambursabil poate reprezenta 65% din valoarea eligibilă a investiției, în limita plafonului stabilit de fiecare GAL. „Am văzut că sunt GAL-uri care nu au primit cereri din partea fermierilor absolut deloc și cu siguranță vor relua sesiunile. Sunt GAL-uri unde s-a depus poate un proiect și cel mai mult am văzut două proiecte într-un singur GAL, dar fără să existe depășire de buget.” De ce contează: șanse mai mari la bani într-un an cu competiție ridicată pe alte linii Miza economică este că, în timp ce multe finanțări naționale pentru agricultură sunt foarte competitive sau întârzie, sesiunile GAL pot oferi o rută alternativă cu probabilitate mai bună de aprobare, tocmai pentru că bugetele nu sunt suprasolicitate în anumite teritorii. În acest context, proiectele eligibile depuse în astfel de sesiuni pot avea „șanse foarte mari” la finanțare, conform explicațiilor din emisiune. Cine poate aplica și ce condiții apar: investiții colective și obligații pe termen lung Finanțările menționate sunt pentru investiții colective, nu pentru proiecte individuale. Pot aplica: cooperative; grupuri de producători; alte forme asociative; minimum doi fermieri care își asumă că se vor constitui într-o formă asociativă dacă proiectul este aprobat. După obținerea finanțării, beneficiarii trebuie să respecte condițiile de constituire și menținere a formei asociative. Investiția trebuie să fie comună și păstrată cinci ani după finalizarea proiectului, potrivit consultantului. „Nu sunt proiecte individuale, sunt proiecte care necesită măcar două firme private și un acord de asociere pentru viitor, dacă proiectul se aprobă, iar investiția trebuie să fie comună și păstrată cinci ani după ce proiectul se termină.” Documentație și criterii teritoriale: unde se poate bloca un proiect Un avantaj indicat în material este că, în unele situații, documentația poate fi mai simplă decât la liniile naționale gestionate de AFIR . Studiul de fezabilitate este necesar când proiectul include lucrări de construcții, în timp ce pentru unele investiții în utilaje și echipamente documentația poate fi mai redusă. În același timp, există o condiție-cheie: solicitantul trebuie să se încadreze în criteriile teritoriale ale GAL-ului. Exploatația, terenurile agricole, sediul social sau punctul de lucru trebuie să aibă legătură cu teritoriul eligibil al Grupului de Acțiune Locală prin care se cere finanțarea. Ce urmează: Dumitrache recomandă fermierilor să urmărească inclusiv sesiunile închise fără consumarea bugetelor, deoarece acestea ar putea fi relansate. [...]

Penuria de motorină riscă să reducă recolta de cereale a Rusiei și să pună presiune pe exporturi, într-un moment în care recoltarea trebuie făcută rapid, potrivit Agronet . În mai multe regiuni, fermierii reclamă raționalizări la pompă, prețuri ridicate și livrări imprevizibile, ceea ce le limitează capacitatea de a scoate utilajele pe câmp. Problemele sunt semnalate mai ales în sudul Rusiei – Rostov , Krasnodar și Stavropol – zone care, împreună, ar asigura aproximativ o cincime din producția de cereale a țării. În aceste condiții, blocajele din campania de recoltare pot avea efecte nu doar asupra pieței interne, ci și asupra volumelor disponibile la export. Raționalizări la pompă și întârzieri în campania de recoltare În unele stații de alimentare ar fi fost impuse limite de 100–200 de litri de motorină per client. Cantitatea este descrisă ca insuficientă pentru agricultura la scară mare, în condițiile în care o combină poate consuma până la 300 de litri într-un singur schimb. În lipsa unei aprovizionări previzibile, unii fermieri ar amâna lucrările sau ar reduce timpul de lucru pe câmp. Presiunea este amplificată de fereastra scurtă de recoltare: după maturizarea grâului, fermierii ar avea la dispoziție aproximativ zece zile pentru a strânge recolta în condiții bune. Întârzierile pot duce la pierderi prin scuturarea boabelor, degradarea calității din cauza ploilor sau compromiterea unei părți din producție. Cazul Rostov și dificultăți logistice în regiunile îndepărtate În regiunea Rostov, unde producția anuală de cereale este estimată la aproximativ zece milioane de tone, unele evaluări ar indica pierderi potențiale de până la 15% din recoltă. Tot acolo, până la 1 iulie 2026, suprafața treierată ar fi fost de trei ori mai mică decât în aceeași perioadă din 2025, conform datelor citate în material. În regiunile îndepărtate, situația ar fi și mai dificilă. În Iacuția, fermierii ar primi la pompă aproximativ 200 de litri, cantitate suficientă pentru numai o zi de lucru, iar unii ar fi nevoiți să parcurgă până la 300 km cu tractoarele pentru a găsi combustibil. De ce contează: risc de pierderi și presiune pe piața cerealelor Materialul indică drept posibilă cauză scăderea producției de motorină, pe fondul atacurilor ucrainene cu drone asupra infrastructurii energetice rusești . Se afirmă că cele mai mari zece rafinării ale Rusiei ar fi fost lovite în ultimele două luni și că producția de motorină s-ar fi redus cu aproape 40%, însă această informație este prezentată fără o confirmare oficială detaliată din partea autorităților ruse. Din perspectiva pieței, miza este dublă: pe termen scurt, accesul limitat la motorină poate transforma o recoltă bună „pe câmp” într-o pierdere înainte de depozitare; pe termen mediu, o recoltă mai mică sau întârziată poate influența volumul exporturilor și costurile de transport, cu potențiale efecte asupra prețurilor internaționale. În material sunt menționate ca riscuri principale: reducerea producției efectiv recoltate; creșterea costurilor pentru fermieri; scumpirea transportului cerealelor; diminuarea exporturilor; presiuni suplimentare asupra prețurilor alimentelor. Scumpiri și restricții mai dure în Crimeea ocupată În Crimeea ocupată, situația este descrisă ca mai gravă: la Ialta, benzina ar fi ajuns la 350 de ruble pe litru (echivalentul a aproximativ 4,6 dolari, adică aprox. 21 lei), iar o canistră ar fi costat aproximativ 7.000 de ruble (peste 80 de dolari, adică aprox. 370 lei). La Sevastopol, autoritățile de ocupație ar fi limitat alimentarea la 20 de litri per vehicul și ar fi interzis vânzarea în canistre, în timp ce pe piața neagră prețurile ar varia între 250 și 400 de ruble pe litru. În ansamblu, știrea indică o vulnerabilitate operațională: într-o agricultură puternic mecanizată, orice întrerupere a aprovizionării cu combustibil în plin sezon poate bloca rapid recoltarea, iar efectele se pot transmite mai departe în lanțul alimentar și în comerțul cu cereale. [...]

Fereastra de lucru de dimineață rămâne bună pentru câmp și transport, dar tratamentele sunt riscante în Transilvania din cauza umidității foarte ridicate și a avertizărilor de instabilitate, potrivit Agronet , în buletinul meteo agricol publicat miercuri, 15 iulie 2026, la ora 05:00. Până la prânz, cantitățile estimate de precipitații rămân în general reduse, însă deciziile „la prima oră” trebuie calibrate pe condițiile locale (frunză umedă, rafale, avertizări). Unde se poate intra în câmp și unde se amână tratamentele În intervalul dimineții până la prânz, condițiile sunt descrise ca favorabile pentru acces pe parcele și transport în Banat, Crișana, Dobrogea, Muntenia, Oltenia și București-Ilfov. Pentru tratamente (aplicări fitosanitare), fereastra este mai îngustă și depinde de uscarea vegetației și de vânt. Pe scurt, orientarea de la ora 05:00 indică: Lucrări în câmp și transport – condiții bune: Banat, Crișana, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, București-Ilfov. Tratamente – ferestre bune: Crișana, Muntenia, Oltenia, București-Ilfov; în Banat sunt recomandate doar intervale scurte . Tratamente – de amânat/reevaluat: Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea și zona montană (după uscarea vegetației și verificarea vântului). Irigare: nu apare ca urgentă în cursul dimineții, dar solul trebuie urmărit în Muntenia și Oltenia , unde evapotranspirația (pierderile de apă prin evaporare și transpirația plantelor) și stresul hidric sunt relevante. Transilvania, Moldova și Maramureș: umiditatea ridicată complică tratamentele Punctul sensibil al dimineții este Transilvania , unde, deși condiția generală este senină, umiditatea foarte ridicată (87,1% la actualizare) și avertizarea de instabilitate cresc riscul pentru tratamentele matinale. În tabelul regional, decizia practică este de amânare a tratamentelor , iar transportul și lucrările sunt recomandate numai după verificarea locală . Un profil similar apare în Moldova (umiditate 86,3% la actualizare) și Maramureș (80,5%), unde sursa indică posibilitatea de frunză umedă și precipitații izolate în apropiere, cu recomandarea de a amâna tratamentele și de a decide intrarea pe parcelă după control direct. Dobrogea: rafalele pot bloca aplicările, chiar dacă e uscat În Dobrogea, dimineața este prezentată ca uscată și potrivită pentru câmp și transport , însă tratamentele sunt considerate nefavorabile din cauza rafalelor mai puternice (vânt 14,5 km/h, cu rafale de 29,5 km/h). Recomandarea rămâne de amânare a tratamentelor până la o nouă verificare. Ce merită prioritizat până la buletinul de la prânz Agronet recomandă ca, în regiunile cu fereastră uscată, să fie prioritizate activitățile cu impact direct în fluxul de lucru: Recoltare și transport , cu verificarea accesului și a umidității produsului înainte de depozitare; Cosit, uscare, balotat – decizii prudente, pentru că umezeala și avertizările pot compromite uscarea reală; Tratamente – doar după verificarea vântului, a frunzei și a apropierii precipitațiilor; amânare acolo unde umezeala/rafalele/instabilitatea sunt ridicate; Irigare la porumb, floarea-soarelui, soia, legume, livezi și vie – în funcție de controlul solului, cu atenție sporită în Muntenia și Oltenia; Zootehnie/pășunat – pe măsură ce se încălzește spre prânz, devin importante apa și umbra, evitând lucrările solicitante în orele mai calde. Până la actualizarea de la prânz, elementele de urmărit sunt uscarea vegetației în Transilvania, Moldova, Maramureș și zona montană, intensificarea rafalelor în Dobrogea și menținerea accesului pe parcele în zonele aflate sub avertizare, pe fondul creșterii temperaturilor spre 30°C în Crișana, Oltenia și București-Ilfov. [...]